Captură video

VIDEO Simpatizanții lui Șor, nemulțumiți de descinderile mascaților la CEC-ul din Comrat: „De ce au venit oaspeți de la Chișinău?”

Manifestațiile antiguvernamentale ale Partidului „ȘOR” continuă, în aceste momente, la Comrat. Simpatizanții formațiunii politice au pichetat sediul Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Găgăuzia, în timp ce oamenii legii au descins cu percheziții în dosarul privind coruperea alegătorilor din Autonomie. „Luați-vă mâinile de pe Găgăuzia”, „Jos Maia Sandu”, „Jos dictatura” – scandează mulțimea.  

UPDATE 18:50: Președinta Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia a ieșit în fața mulțimii, care continuă să picheteze sediul autorității. Elena Covalenco a confirmat că oamenii legii ridică listele alegătorilor din turul II al alegerilor pentru funcția de bașcan. La protestul din Comrat a ajuns și deputatul Partidului „ȘOR” Vadim Fotescu. Acesta cere poliției să permită angajaților CEC să părăsească clădirea Comisiei.

„Totul se întâmplă în prezența mea. Sunt ridicate listele de către CNA în contextul dosarului penal deschis în 2022. La aceasta cauză au fost lipite și alte dosare, deschise în 2023. Vor ridica actele si vor pleca”, a declarat Covalenco în fața mulțimii.

„De ce au venit oaspeții din Chișinău? Vă rugăm să vă adunați oamenii și să plecați. (…) Poliția din Găgăuzia rămâne, iar cea din Chișinău – pleacă”.

„Trebuie să ne consolidam și să ne expunem poziția civică. Noi ne-am ales bașcanul și nimeni nu poate să ne spună ce e bine și ce e rău”.

„Vrem doar ca poliția din Chișinău să plece. Vorbiți cu șeful politiei. Nimeni nu are de gând sa fure de aici nimic”, au spus manifestanții.

De menționat că oamenii legii au descins cu percheziții în seara zilei de azi în dosarul coruperii alegătorilor din Găgăuzia. Informația a fost confirmată pentru NM de purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi, precum și de reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Găgăuzia. La scurt timp, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat că se întrunește într-o ședință specială, cu începere de la ora 20:00. Anunțul a fost făcut de politicianul Mihail Vlah, într-un live de pe rețelele de socializare. Potrivit lui, în cadrul ședinței urmează a fi luate „decizii speciale”.

Precizăm, în acest context, că CEC a Republicii Moldova a anunțat astăzi că a inițiat opt procese contravenționale pe faptele de finanțare ilegală a concurenților electorali care au primit donații de la persoane fizice cu depășirea plafonului maxim stabilit de lege pentru donațiile în numerar, în cadrul alegerilor desfășurate în Unitatea Administrativ Teritorială Găgăuzia. Opt candidați la funcția de bașcan au primit, astfel, donații din partea persoanelor fizice, cu depășirea plafonului maxim stabilit de lege, în valoare de aproape 1,5 milioane lei. Cele mai multe donații, adică aproape jumătate de milion de lei, a ajuns în contul Evgheniei Guțul, iar alte peste 440 de mii – pe contul lui Victor Petrov. Potrivit CEC, fiecare din cei 106 donatori, care sunt bănuiți de finanțarea ilegală, riscă să fie amendați.

Amintim că oamenii legii au inițiat recent un dosar penal pe faptul coruperii alegătorilor din Găgăuzia de către Partidul „ȘOR” în favoarea Evgheniei Guțul. Reprezentanți din cadrul formațiunii sunt acuzați că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze pe Guțul la funcția de bașcan. Mai târziu, Poliția a publicat probe video și audio care să demonstreze coruperea alegătorilor din autonomiei. Șor a negat, însă, acuzațiile și a calificat probele audio și video prezentate de procurori ca fiind „trucate”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: