VIDEO Susținătorii Marinei Tauber au pichetat sediile judecătoriilor din Bălți

Câteva zeci de membri și simpatizanți ai Partidului „ȘOR” au protestat, în dimineața de 19 ianuarie, în fața sediilor Curții Supreme de Justiție, a Judecătoriei Bălți și a Curții de Apel din Bălți. Aceștia au scandat slogane precum „Justiția de buzunar ne-a lăsat fără primar”, „Bălțenii nu iartă trădătorii” „Jos justiția vândută!”, „Bălțenii, victime ale injustiției PAS!” și au solicitat demisia magistraților care au dat curs solicitării CEC, privind excluderea Marinei Tauber din cursa pentru funcția de primar al mun. Bălți. La demonstrație a participat și deputata care a ratat ocazia de a deveni edil.

„Acești judecători corupți și vânduți s-au luat de ceea ce au mai scump oamenii într-o societate democratică: dreptul de a alege și vor plăti pentru nedreptatea pe care le-au făcut-o bălțenilor!”, a declarat consilierul municipal Chișinău, Serghei Burgudji, care a protestat în fața Curții Supreme de Justiție.

La protestele de la Bălți a participat și deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber.

„Noi suntem puternici și suntem în măsură să luptăm. Dar există oameni care nu se pot apăra și care riscă să ajungă pe mâna acestor judecători vânduți și fără scrupule. Acești judecători trebuie să-și dea demisia. Ar fi singura lor decizie corectă. Mai există o soluție – să recunoască public că acea decizie a fost luată sub presiune. Poate în așa caz, bălțenii îi vor ierta”, a declarat Marina Tauber.

Amintim că Marina Tauber a fost exclusă din cursa electorală de la Bălți în noaptea dinspre 4 și 5 decembrie 2021, cu o oră înaintea de începerea celui de-al doilea tur de scrutin. Procesul intentat de CEC împotriva candidatului Partidului „ȘOR” a început vineri noaptea și a trecut prin toate instanțele în mai puțin de 24 de ore. Judecătorii care au emis decizii sunt Natalia Costaș, care a pronunțat sentința în primă instanță, Ion Talpa, președintele Curții de Apel Bălți, care a coordonat procedura în instanța de apel, precum și magistrații care au participat nemijlocit la ședință, Dumitru Corolevschi, Stela Procopciuc și Diana Stănilă. La Curtea Supremă de Justiție, cauza a fost judecată de Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor Burduh.

Pe de altă parte, avocații lui Tauber au semnalat încălcări de procedură și consideră că decizia a anula înregistrarea candidatului Partidului „ȘOR” este ilegală și arbitrară și a fost luată sub influența factorului politic.

Solicitarea privind excluderea deputatei Partidului „ȘOR”, care a acumulat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor locale noi din Bălți, a venit din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate. În urma unor audieri, membrul CEC, Pavel Postica, a constatat că cifra minimă de cheltuieli care nu a fost declarată către autoritatea centrală de către candidatul Partidului Șor a fost de 34 260 mii de lei. Mai mult, s-a constatat să s-ar fi cheltuit circa 152 de mii de lei, bani nedeclarați pentru hrana simpatizanților care o susțineau în campania electorală.

https://www.youtube.com/watch?v=_Zxvr1BYKPo

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: