PSRM

VIDEO Un nou protest, o nouă moțiune de cenzură. Socialiștii cer demisia ministrului Finanțelor

Partidul Socialiștilor a organizat un nou protest. De această dată, manifestația s-a desfășurat în fața Ministerului Finanțelor. Deputații socialiști au anunțat că, pe 9 iunie, în Parlamentul Republicii Moldova, va fi înregistrată o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi. Guvernul nu a comentat deocamdată gestul socialiștilor.

Membrii și susținătorii PSRM au scandat „Nu majorării prețurilor!”, „Opriți scumpirile!” în timpul protestului din fața Ministerului Finanțelor. Aceștia și-au manifestat dezacordul față de mari la produsele alimentate.

Deputatul PSRM, Petru Burduja, a anunțat că, joi, fracțiunea Blocul Comuniștilor și Socialiștilor va depune o moțiune de cenzură la Parlament împotriva Ministerului Finanțelor.

În spatele dvs stă un ministru, care are probleme cu matematica. Ei când au venit la putere, au spus că benzina va costa 10 lei, nu 32 de lei, ca azi. Acest ministru, când a venit în Parlament, spunea că inflația în 2022 va fi 6%, BNM spunea că va fi nu mai puțin de 15, azi avem 27%. Oare nu are probleme cu matematica? Hai să oprim prostia asta, omul nu trebuie să sufere pentru faptul că dvs nu cunoașteți matematica. Rușine!”, a declarat Burduja.

Amintim că, pe 4 iunie, PSRM a convocat Consiliul Republican. În cadrul ședinței Consiliului a fost efectuată o evaluare a situației politice din Republica Moldova și adoptată o declarație. Prin aceasta, Consiliul Republican al PSRM împuternicește fracțiunea parlamentară să inițieze demiterea guvernului.

Guvernul Republicii Moldova nu a comentat deocamdată acuzațiile PSRM.

***

Săptămâna trecută, fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a inițiat o moțiune simplă împotriva Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit Regulamentului Parlamentului, moţiunea simplă se supune dezbaterii în ședința plenară a Parlamentului, fiind însoţită de avizul comisiei permanente de profil. Avizarea se face în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data depunerii moţiunii. Dezbaterea moţiunii simple în ședința plenară are loc la data stabilită de Biroul permanent, în termen de 14 zile lucrătoare de la depunere.

În același timp, moțiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la investitură. Moțiunea de cenzură asupra activitățoo Guvernului poate fi inițiată de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Moțiunea simplă și de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților aleși (fracțiunea parlamentară a Comuniștilor și Socialiștilor deține 32 de mandate, iar cea a Partidului „ȘOR” – 6).

În cazul adopătării moțiunii de cenzură, prim-ministrul va prezenta în termen de cel mult trei zile președintelui țării demisia Guvernului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce planul de reintegrare, elaborat în parteneriat cu UE și SUA, nu este făcut public? Vicepremier: „Aspectele sensibile necesită și discreție”

Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite, totuși strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Guvernului de astăzi. Oficialul explică că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

„Într-adevăr, lucrăm activ la o strategie sau la un road map de reintegrare, dar după cum cunoașteți, aspectele sensibile necesită și discreție, pentru a putea soluționa sau a pune pe hârtie mai multe lucruri care ar putea avea un efect în timp. Nu putem, de cele mai multe ori, să vorbim în timp real despre acțiunile care sunt întreprinse, fiindcă acest lucru ar putea prejudicia rezultatul final. Sigur că se lucrează în acest sens și, la momentul potrivit, în spațiul public vor fi prezentate rezultatele acestor activități”, a spus oficialul.

Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale.

„Nu ne dorim să fim parte la un pachet de reglementare a conflictului. Am putea să privim din punct de vedere al unui pachet de securitate regională, dar acest lucru ar implica doar retragerea forțelor militare ruse din regiune. Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.

Valeriu Chiveri a reiterat încă o dată că formatul „5+2” nu mai este valabil. Oficialul a spus că este foarte dificil de imaginat că doi actori importanți ai procesului de reglementare, care se află în prezent într-un conflict armat direct, ar putea continua să fie parte a reglementării unui alt conflict. „Într-o perspectivă previzibilă, acest format nu poate fi considerat unul capabil să susțină în continuare procesul de negociere”, a mai subliniat vicepremierul.

***

Reamintim, formatul „5+2” –  care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: