Vineri, 20 mai 2022, principalul centru de informare al UE la Chișinău, Europe Café, a găzduit evenimentul de deschidere al expoziției „Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022” – o colecție de lucrări a fotografului Paulus Adelsgruber, din Austria.
Evenimentul, organizat de Ambasada Austriei la Chișinău, a oferit amatorilor de fotografie accesul la o galerie exclusivă de imagini documentare din satele și orașele din Moldova, dar și peisaje din toate regiunile țării, inclusiv UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.
La expoziție a fost prezentă Excelența Sa Ambasadoarea Austriei la Chișinău Stella Avallone care a deschis evenimentul.
Autorul fotografiilor a subliniat că de la bun început proiectul “Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022” a fost creat pentru publicul din Austria care nu știa nimic despre Moldova până în ziua de 24 februarie, când țara noastră a devenit cunoscută în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
Paulus Adelsgruber este lector în cadrul OeAD (Agenția pentru Educație și Internaționalizare din Austria), istoric, călător și fotograf amator.
Expozitia va fi disponibila publicului în perioada 20 – 24 mai 2022 în incinta Europe Cafe – Chișinău, Str. Sciusev 97.
Maia Sandu speră la progres în procesul de integrare europeană în timpul președinției cipriote a Consiliului UE: „Pentru noi, aderarea este o strategie de supraviețuire”
Președinta Maia Sandu, care se află pe 12 decembrie într-o vizită în Cipru, și-a exprimat speranța că, în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, Republica Moldova va înregistra progrese semnificative în procesul de integrare europeană. Șefa statului a menționat că extinderea va face Uniunea Europeană „mai prosperă” și „mai capabilă să acționeze la nivel global”, iar Republica Moldova își dorește să adauge putere blocului comunitar. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, după discuții bilaterale cu acesta.
Maia Sandu a menționat că a discutat cu omologul său despre relațiile moldo-cipriote, aderarea Republicii Moldova la UE, securitatea din regiunile celor două state, sprijinul și solidaritatea pentru Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, precum și eforturile necesare pentru a restabili pacea pe continentul european. Șefa statului a calificat discuțiile drept „strategice” și „încurajatoare”.
Maia Sandu a mai spus că a vorbit cu Nikos Christodoulides despre rolul pe care viitoarea președinție cipriotă a Consiliului UE l-ar putea juca în avansarea Republicii Moldova în parcursul european, menționând că acesta poate fi „crucial”.
„I-am transmis președintelui speranța noastră puternică că Cipru, în calitate de viitoare președinție, va promova o agendă de extindere credibilă și ambițioasă – una care să recompenseze reformele, să consolideze stabilitatea pe întregul continent și să demonstreze că promisiunea europeană rămâne vie pentru cei care muncesc pentru ea. Pentru noi, aderarea la UE nu este doar un obiectiv strategic, este cel mai important proiect național de la Independența noastră. Este o strategie de supraviețuire în timp ce un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea. Cipru înțelege mai bine decât mulți ce înseamnă să construiești reziliență, să aperi suveranitatea și să te bazezi pe forța unității europene”, a declarat președinta.
Totodată, Maia Sandu a subliniată că o Republică Moldova mai puternică, mai democratică, ancorată în UE, este inclusiv în interesul Uniunii Europene însăși.
„Extinderea a făcut întotdeauna Uniunea mai sigură, mai prosperă și mai capabilă să acționeze la nivel global. Republica Moldova dorește să contribuie la această putere”, a spus ea.
Telegram/Igor Zaharov
Precizăm că Ciprul va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026.
Republica Moldova este țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare, a avut loc pe 25 iunie 2024.
Președinta Maia Sandu a declarat atunci că Republica Moldova a reușit să finalizeze screening-ul bilateral „de două ori mai repede decât alte state-candidate”.
Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.
Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.
Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.
„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.
Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro. Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.
„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.
Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare
„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.
Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.
„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.
Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.
Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta. ***
Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.
Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.
Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul. Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.
O femeie și soțul ei și-au pierdut viața într-un accident rutier produs în dimineața zilei de azi, în apropierea satului Ghindești, raionul Florești.
Poliția a fost sesizată în jurul orei 10:20. Ajunși la fața locului, oamenii legii au stabilit preliminar că un Citroën, condus de un bărbat de 53 de ani, a derapat de pe carosabil din cauza vitezei excesive, s-a lovit de un copac și s-a răsturnat. Atât șoferul, cât și soția lui, în vârstă de 53 de ani, au decedat pe loc.
Poliția continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale accidentului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Arcadie Catlabuga, șeful Inspectoratului Național de Investigații și soțul actualei ministre a Agriculturii – fostă candidată PAS la alegerile parlamentare – a fost avansat la gradul special de chestor prin decret prezidențial. Documentul a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 11 decembrie și intră în vigoare de la data semnării.
Potrivit Legii privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, gradele speciale de chestor, chestor-şef și chestor general se acordă de către preşedintele Republicii Moldova la propunerea ministrului Afacerilor Interne, coordonată cu prim-ministrul.
Acesta nu este primul decret semnat de președinta Maia Sandu prin care sunt avansați în grad reprezentanți ai conducerii instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Pe 17 septembrie, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a fost promovat la gradul special de chestor, echivalent cu cel de general-maior. Zece zile mai târziu, pe 27 septembrie – cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare – au fost avansați în grad și șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, împreună cu adjunctul său, Lilian Carabeț.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a venit la ședința Parlamentului cu produse lactate. El a declarat că le-a adus pentru președintele Parlamentului, Igor Grosu, care și-a sărbătorit ziua de naștere la sfârșitul lunii noiembrie. Totodată, Costiuc a cerut audierea directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), susținând că acesta „a dispus scoaterea de pe raft a produselor care sunt crescute la noi acasă”. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca, l-a contrazis, menționând că „ANSA nu a interzis plasarea pe piață a acestor produse”.
Costiuc a cerut audierea directorului ANSA
„Domnul președinte, în legătură cu ziua de naștere v-am adus câteva cadouri aici, lactate, produse bio, naturale, pentru a promova inclusiv campania care am auzit-o de la dumneavoastră „cumpărăm autohton și susținem producătorii autohtoni””, a declarat Costiuc.
Ulterior, el a propus audierea directorului general al ANSA, Radu Musteața, „în legătură cu ordinul lui prin care a dispus scoaterea de la raft, din magazine, a produselor biologice, care sunt crescute și produse la noi acasă”. Înainte de aceasta, pe o rețea de socializare, Costiuc a menționat cazul unui administrator de companie „care are o fabrică la Chișinău și o fermă de vaci”, și în privința produselor căruia inspectorii au dispus eliminarea cuvântului „Bio” de pe etichete. Potrivit administratorului, „această măsură generează costuri financiare majore”.
PAS, despre discuția cu ANSA
Deputatul Alexandr Trubca a spus că a discutat cu reprezentanții ANSA la acest subiect. „În primul rând, e regretabil că colegul nostru nu citește legislația în vigoare și e regretabil că colegul nu citește nici măcar somația care ANSA a dat-o producătorului în cauză. În conformitate cu legislația în vigoare, Legea 237 din 2023 cu privire la produsele ecologice și la etichetarea produselor ecologice este interzisă utilizarea cuvântului „bio” și „eco” pe produse care nu sunt bio și eco. (…) Să nu ducem în eroare consumatorii. (…) Doi, ANSA nu a interzis plasarea pe piață a acestor produse, fiindcă ele din punct de vedere sanitar corespund normelor, dar a spus simplu: unu – fie schimbați eticheta, doi – fie o astupați pentru cele care deja sunt ambalate”, a declarat Trubca.
Potrivit deputatului, „ANSA nu a făcut-o din capul său, a fost o sesizare de la alți producători de lactate din Moldova, care se simt în concurență neloială cu producătorul în cauză”. „Acest producător a mai avut o problemă, acum vreo 5-6 ani în urmă, dacă eu nu greșesc. Dumnealui vindea în spațiul public, în curți, din mașină, produse lactate cu încălcarea normelor sanitare și cu încălcarea normelor de comerț. Sugestia mea pentru colegul din parlament – să citească legislația, iar pentru agentul economic – să respecte în tocmai legea”, a adăugat Trubca.
Propunerea lui Costiuc de a-l audia pe directorul general al ANSA nu a întrunit numărul necesar de voturi: 42 de deputați au votat pentru, iar 51 împotrivă.
Menționăm că, în timpul ședinței, opoziția a făcut mai multe propuneri, inclusiv pentru audierea unor miniștri. Acestea nu au fost susținute de majoritatea parlamentară.
