Vineri, 20 mai 2022, principalul centru de informare al UE la Chișinău, Europe Café, a găzduit evenimentul de deschidere al expoziției „Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022” – o colecție de lucrări a fotografului Paulus Adelsgruber, din Austria.
Evenimentul, organizat de Ambasada Austriei la Chișinău, a oferit amatorilor de fotografie accesul la o galerie exclusivă de imagini documentare din satele și orașele din Moldova, dar și peisaje din toate regiunile țării, inclusiv UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.
La expoziție a fost prezentă Excelența Sa Ambasadoarea Austriei la Chișinău Stella Avallone care a deschis evenimentul.
Autorul fotografiilor a subliniat că de la bun început proiectul “Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022” a fost creat pentru publicul din Austria care nu știa nimic despre Moldova până în ziua de 24 februarie, când țara noastră a devenit cunoscută în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
Paulus Adelsgruber este lector în cadrul OeAD (Agenția pentru Educație și Internaționalizare din Austria), istoric, călător și fotograf amator.
Expozitia va fi disponibila publicului în perioada 20 – 24 mai 2022 în incinta Europe Cafe – Chișinău, Str. Sciusev 97.
Două monodrame, două universuri interioare aduse în prim-plan prin forța unui singur actor. Într-un decor minimalist, cele două spectacole transformă scena într-un spațiu al confesiunii și al emoției pure, mizând pe intensitatea interpretării și pe relația directă cu publicul.
ADI
de Constantin CHEIANU Regia: Diandra GHERGHEL monodramă +16 Joi, 19 februarie, ora 18.30
„Adolf Hitler” conduce Germania între 1933 – 1945. Un șir de factori, evenimente și idei îi creează personalitatea, transformându-se în figura care a declanşat al Doilea Război Mondial și a înfăptuit exterminarea etniilor în masă. În ultimele zile de război, retras în buncărul personal, își joacă actul final în totală intimitate. Obsedat încă de „complexul oedipian”, care i-a întunecat copilăria, poartă un dialog cu mama lui, unica fiinţă care a avut încredere în steaua lui și care îl alinta Adi. Fără nici o remușcare sau căință, nu realizează dezastrul pe care îl trăiește, nu-l sperie apropierea înfrângerii Germaniei sau apropierea propriului sfârşit, ci continuă să fie fascinat de propriul destin.”
Adaptare după piesa FEMEILE LUI PICASSO JACQUELINE de Brian McAvera Regia: Vitalie DRUCEC #monodramă Vineri, 20 februarie, ora 18.30
Spectacolul „Ultima Noapte la Madrid” ne redă viața lui Jaqueline Roque, ultima dintre cele șapte soții ale pictorului spaniol Pablo Picasso, despre care acesta spunea că este unica femeie care îl înțelegea.
Prin jocul său de o expresivitate artistică excepțională, actrița Ala Menșicov, reușește să transmită publicului gândurile și trăirea sufletească, plină de tristețe, bucurie și fascinație pe care ultima soție a marelui pictor Pablo Picasso, franțuzoaica Jacqueline Roque a trăit-o împreună cu acest geniu până la sfârșitul vieții lui. Din povestea lui Jacqueline aflăm despre viața zbuciumată, creația impresionantă și caracterul despotic al genialului Pablo Picasso, dar și despre marea dragoste pe care această femeie a trăit-o alături de el și în numele căruia și-a sacrificat viața.
Informații despre bilete aflați la casa teatrului – 079 233 833 sau pe Iticket.md. Vă așteptăm la Teatrul Național „Eugène Ionesco” – teatrul care te iubește!
Un bărbat din raionul Orhei, pentru care a fost solicitată ambulanța în noaptea de 15 spre 16 februarie, a decedat înainte ca echipa medicală să ajungă la fața locului. Ambulanța a rămas blocată în zăpadă, iar medicii, la sosire, au constatat decesul persoanei. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a informat, de asemenea, despre blocarea ambulanței și intervenția la fața locului.
Potrivit IGSU, o ambulanță care se deplasa către un pacient a rămas blocată pe un drum acoperit cu polei și zăpadă în satul Jora de Jos, raionul Orhei. Intervenția a avut loc la ora 01:12, pe 16 februarie. Salvatorii au efectuat lucrări de tractare a ambulanței, transportând echipajul medical până la domiciliul pacientului.
Urmare a raportului IGSU, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a oferit detalii despre cazul din satul Jora de Sus. Potrivit instituției, dispeceratul de urgență a fost solicitat să intervină la ora 00:30 pentru a acorda asistență unui cetățean de 59 de ani, care suferea de patologie cardiovasculară decompensată, având ca motiv dispneea.
Potrivit CNAMUP, ambulanța a pornit la solicitare la ora 00:33, iar la ora 00:53 a rămas blocată în zăpadă la ieșirea din localitatea Susleni. „Echipa AMU a întreprins imediat măsuri de deblocare prin forțe proprii, utilizând mijloacele disponibile, însă tentativele nu au avut rezultat. Având în vedere imposibilitatea continuării deplasării, la ora 01:09, prin intermediul medicului superior de gardă, a fost solicitat sprijinul echipei de salvatori pentru deblocarea autosanitarei și asigurarea continuării misiunii. Echipa de salvatori a ajuns la fața locului, intervenind pentru deblocarea autosanitarei. La ora 01:48, ambulanța a fost deblocată, iar echipa AMU, însoțită de salvatori, și-a reluat deplasarea spre adresa solicitării”, a declarat instituția.
Conform instituției, la ora 02:00, ambulanța a ajuns la fața locului, însă echipa a constatat decesul persoanei înainte de sosirea acesteia.
Importurile au continuat să domine comerțul exterior al Republica Moldova și în 2025. Datele Biroului Național de Statistică arată că țara a importat aproape de trei ori mai multe mărfuri decât a exportat, ceea ce a dus la un deficit comercial record de 7,14 miliarde de dolari. Deși exporturile au crescut față de 2024 cu 6,4% și au ajuns la 3,78 miliarde de dolari, importurile au avansat mult mai rapid, cu 20,5%, până la 10,92 miliarde de dolari.
Ce a exportat Republica Moldova?
În 2025, majoritatea exporturilor au fost produse autohtone, în valoare de circa 2,98 miliarde de dolari, adică aproape 79% din total. Structura exporturilor a fost dominată de produse agricole și industriale: semințele și fructele oleaginoase au avut cea mai mare pondere, 15,5%, urmate îndeaproape de mașinile și aparatele electrice și componentele lor, cu 15,1%.
Legumele și fructele au reprezentat 11,4%, iar cerealele și produsele pe bază de cereale, împreună cu îmbrăcămintea și accesoriile, câte 8% fiecare. Băuturile alcoolice și nealcoolice au constituit 5,9% din totalul exporturilor.
Reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare sau în formă clasică, au însumat 803,7 milioane de dolari, echivalentul a 21% din exporturi.
UE – principala piață de desfacere pentru Moldova
Uniunea Europeană a rămas principala piață de desfacere. În 2025, statele membre au cumpărat mărfuri moldovenești de 2,55 miliarde de dolari, cu 6,8% mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă 67,5% din totalul exporturilor.
Livrările către țările CSI au scăzut la 224,2 milioane de dolari, adică 5,9% din total.
La nivel de țări, principalele destinații ale exporturilor au fost România, cu 29% din total, urmată de
Dacă să luăm pe țări, atunci, în 2025, principalele destinații ale exporturilor Moldovei au fost: România (29% din total exporturi), Turcia și Italia cu peste 9 la sută, Cehia 8,2 % iar Ucraina 7,9 la sută.
Lista este continuată de Germania, Bulgaria și Polonia sub 4 %. În Federația Rusă, agenții economici din Moldova au exportat doar 2,8 la sută din mărfuri.
Importurile au crescut cu peste 20%, iar mai mult de jumătate provin din UE
Pe partea de importuri, în 2025 au fost aduse în țară mărfuri în valoare de 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024. Cea mai mare parte a bunurilor a fost transportată pe cale rutieră, aproape 80% din total. Peste jumătate din importuri au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 5,9 miliarde de dolari, cu o pondere de 54,1%, în creștere față de anul precedent, în timp ce importurile din țările CSI au coborât la 325,5 milioane de dolari, adică 3% din total.
România, China și Ucraina — principalii furnizori de mărfuri
În 2025, cele mai multe importuri ale Republica Moldova au venit din România, care a asigurat 22,7% din total. Au urmat China cu 13,6% și Ucraina cu 10,1%, apoi Turcia, Germania, Italia, Polonia, Franța și Federația Rusă
În structura importurilor au dominat resursele energetice — gazul, produsele petroliere și energia electrică — alături de vehicule, echipamente electrice și industriale, medicamente, produse alimentare, echipamente de telecomunicații, textile și metale.
Deficitul comercial al Republica Moldova s-a adâncit în 2025, ajungând la 7,1 miliarde de dolari. Comparativ cu 2024, acesta a crescut cu 1,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o majorare de 29,6%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Locuitorii satului Tocuz, raionul Căușeni, cer ajutorul autorităților pentru repararea celor 9 km de drum care fac legătura între localitate și traseul central. Oamenii afirmă că porțiunea de drum nu a văzut niciodată asfalt, iar la fiecare picătură de ploaie drumul, acoperit cu prundiș, se transformă în mocirlă. An de an, din această cauză, în zonă au loc zeci de accidente rutiere, iar pe timp de iarnă oamenii sunt nevoiți să apeleze la drumari sau salvatori pentru a putea ieși din sat, relatează Studio-L.
Zilele trecute, un grup de aproximativ 50 de șoferi s-a adunat la ieșirea din localitate pentru a vorbi despre drumul care le pune zilnic viața în pericol.
Cu asemenea nemulțumiri, un grup de locuitori ai satului Tocuz s-a adunat vinerea trecută la ieșirea din localitate. Oamenii spun că, decenii la rând, porțiunea care face legătura între sat și traseul central le-a pus viața în pericol, iar situația din această iarnă depășește toate limitele.
Locuitorii satului Tocuz afirmă că au existat mai multe tentative de reparare a drumului. În ultimii ani, tone de prundiș au fost adăugate pe această porțiune, însă, în lipsa șanțurilor de evacuare a apei și a unor construcții inginerești, eforturile autorităților au fost zadarnice.
Șoferii, care spun că achită an de an mii de lei în impozite, roagă autoritățile să le audă problemele și să asfalteze măcar în 2026 cei nouă kilometri de drum care leagă satul de traseul central.
Primarul satului Tocuz, Alexandru Țurcanu, afirmă că în ultimii ani a depus o serie de sesizări către instituțiile statului pentru ca porțiunea de 9 km și 200 de metri despre care vorbesc sătenii să fie asfaltată, însă toate solicitările s-au ales doar cu promisiuni.
Precizăm că, începând cu anul 2024, autoritățile centrale au demarat reparația capitală pe trei sectoare ale drumului R26 Bender–Căușeni–Cimișlia. Investiția nu a prevăzut însă și reparația tronsonului de 9 km care duce spre satul Tocuz.
Moldovenii din străinătate care revin pentru a se stabili în Republica Moldova nu vor fi nevoiți să plătească drepturi de import pentru tehnică de bucătărie, haine, instrumente și alte bunuri pe care le pot aduce acasă. O hotărâre de Guvern, care prevede lista bunurilor scutite de aceste taxe, a fost elaborată de Ministerul Finanțelor și urmează să fie aprobată de Cabinetul de miniștri.
Potrivit proiectului, bunurile scutite de plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul permanent în Republica Moldova includ îmbrăcăminte, ceasuri, ustensile și tehnică de bucătărie, dar și televizoare, trotinete electrice, aparate de filmat, instrumente muzicale, etc.
În același timp, documentul stabilește cantitățile sau numărul maxim de unități admise pentru bunurile scutite. De exemplu, limita în cazul încălțămintei este de 10 perechi, iar pentru blănuri – 3 unități.
„Existența unei liste exhaustive a obiectelor de uz personal va permite delimitarea bunurilor care pot beneficia de scutire de la plata drepturilor de import, în vederea aplicării uniforme a cadrului normativ în domeniu. Totodată, aceasta va contribui la simplificarea formalităților vamale în cadrul controlului vamal prin stabilirea regimului juridic aplicabil bunurilor introduse pe teritoriul vamal”, se arată în document.
Amintim că, în decembrie 2025, deputații au adoptat, de asemenea, un proiect de lege prin care moldovenii care revin în țară vor putea fi scutiți de taxe la importul automobilelor, dacă vehiculele au o vechime de până la 10 ani, o valoare de până la 550 000 de lei și capacitatea cilindrică de până la 3 000 cm³.
