„Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022”. Când și unde poți vizita expoziția

Vineri, 20 mai 2022, principalul centru de informare al UE la Chișinău, Europe Café, a găzduit evenimentul de deschidere al expoziției „Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022” – o colecție de lucrări a fotografului Paulus Adelsgruber, din Austria.

Evenimentul, organizat de Ambasada Austriei la Chișinău, a oferit amatorilor de fotografie accesul la o galerie exclusivă de imagini documentare din satele și orașele din Moldova, dar și peisaje din toate regiunile țării, inclusiv UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.

La expoziție a fost prezentă Excelența Sa Ambasadoarea Austriei la Chișinău Stella Avallone care a deschis evenimentul.

Autorul fotografiilor a subliniat că de la bun început proiectul “Vienna – Chișinău – Odessa 2018-2022” a fost creat pentru publicul din Austria care nu știa nimic despre Moldova până în ziua de 24 februarie, când țara noastră a devenit cunoscută în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

Paulus Adelsgruber este lector în cadrul OeAD (Agenția pentru Educație și Internaționalizare din Austria), istoric, călător și fotograf amator.

Expozitia va fi disponibila publicului în perioada 20 – 24 mai 2022 în incinta Europe Cafe – Chișinău, Str. Sciusev 97.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

botosaninews.ro/imagine simbol

Cod galben de incendii și de caniculă, în Moldova: câte grade vor arăta termometrele

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prelungește Codul Galben de caniculă. Avertizarea este valabilă pentru data de 27 iunie, când temperaturile maxime vor urca până la +33…+35°C, în special în regiunile de sud, centru și, parțial, în nordul țării. Valul de căldură este însoțit de un pericol excepțional de incendii cu caracter natural, motiv pentru care meteorologii au emis și o a doua avertizare Cod Galben, valabilă în perioada 27 iunie – 3 iulie.

În acest context, Primăria municipiului Chișinău atenționează cetățenii că aruncarea țigărilor aprinse în spații verzi sau iarbă uscată poate declanșa incendii periculoase.

De asemenea, municipalitatea îndeamnă cetățenii să nu arunce mucurile de țigară în containerele pentru deșeuri, deoarece materialele inflamabile precum cartonul, hârtia, lemnul sau plasticul pot lua foc chiar și de la o scânteie în condiții de temperaturi extreme.

Autoritățile municipale recomandă ca, în cazul în care cetățenii observă fum, miros de ars sau semne de supraîncălzire în apropierea containerelor, să contacteze de urgență autoritățile competente.

În cazul unor urgențe cauzate de caniculă sau incendii, oamenii sunt îndemnați să sune imediat la numărul unic de urgență 112.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
коллаж NM

Usatîi susține că Spînu ar fi șantajat-o pe președinta Maia Sandu: „O să vin la tine la reținere”. Reacția ex-ministrului

Liderul „Partidului Nostru” (PN), Renato Usatîi, susține că Andrei Spînu, ex-ministru al Infrastructurii și fost vicepreședinte al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), ar fi șantajat-o recent pe președinta țării, Maia Sandu. În cadrul ediției din 26 iunie a emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV, Usatîi a declarat că Spînu i-ar fi spus șefei statului, care este fondatoarea PAS, că dacă vreo rudă sau vreun ministru „de-al său” vor fi reținuți, va scinda formațiunea. Într-o intervenție telefonică, Spînu a respins acuzațiile, menționând că liderul PN „vorbește ceea ce visează”.

Acest băiat (Andrei Spînu – n. r.) deja a înnebunit, că astăzi deja și-a permis – și vorbesc de ceva timp în urmă, nu de o lună, nu de 10 – să o șantajeze pe președinta Sandu, că dacă o să mai fie închis încă vreun cumătru ori vreun ministru din oamenii lui, el rupe PAS-ul în două. (…) Despre șantajul ăsta va vorbi doamna Sandu, pur și simplu acum nu-i timpul potrivit. (…) Oricum vin la dvs în platou, i-am văzut de mai multe ori. (…) Arătații fața când îi dați întrebarea asta: a șantajat-o pe Maia Sandu, a amenințat-o sau nu cu ruperea PAS-ului? Și o întrebați și pe doamna președinte, numai să le arătați fața „крупным планом”, cum zice rusul. Adică să le vedeți emoțiile pe față. Că oamenii nu-s proști și ce nu ar răspunde, după ochi și după mimică, vor înțelege”, a declarat Renato Usatîi.

Totodată, liderul PN a menționat că Spînu i-ar mai fi spus șefei statului că „va sprijini un partid pro-european” și „va face campanie” pentru acesta.

Ulterior, telefonat în direct în timpul emisiunii, Andrei Spînu a respins acuzațiile politicianului. „Este un fals. Nu m-am văzut cu doamna președintă din noiembrie (noiembrie 2024 -n. r.), atunci când am anunțat că mă retrag din Guvern și din partid. (…) Cred că, de fapt, toată țara deja știe că dl. Usatîi probabil vorbește ceea ce visează, fără să aibă măcar ceva. (…) Nu am transmis, nu am discutat, nici fizic, nici la telefon, nici prin mesaje nimic din ce spune dl. Usatîi”, a declarat fostul ministru.

El a sugerat că ar putea să-l acționeze în judecată pe Renato Usatîi, pentru afirmațiile pe care le-a lansat.

Totuși, președintele „Partidului Nostru” a insistat că lucrurile pe care le-a vociferat ar fi adevărate. „Pentru combinațiile tale, o să vin la tine „Привет, Андрей”. Unica ce îți promit: că o să vin la tine la reținere personal, după alegerile parlamentare”, i-a spus politicianul lui Spînu.

Amintim că, pe 21 mai, șeful Biroului Vamal Centru Iurie Gorea și un broker vamal au fost reținuți de Centru Național Anticorupție într-un dosar de corupere pasivă în circumstanțe agravante. Ulterior, au fost reținuți șeful Postului Vamal Intern Căușeni și un complice al lui Gorea, despre care se consideră că ar fi ruda acestuia.

Recent, în cadrul unei emisiuni televizate, Andrei Spînu a recunoscut că Iurie Gorea este cumătrul său. Întrebat dacă îl consideră pe Gorea vinovat sau crede că este ținta unei răzbunări, Andrei Spînu a răspuns: „Tot timpul este natura umană să creadă că nu este adevărat. Și evident că prima reacție este că eu nu cred că asta s-a întâmplat, după care eu încerc să înțeleg ce s-a întâmplat și aici am o singură rugăminte – ca să se facă claritate”.

Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

parlament.md

„Suntem cu picioarele pe pământ”: Reacția lui Grosu la sugestiile lui Spînu despre campania PAS

„Suntem cu picioarele pe pământ” – astfel a comentat liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) declarațiile fostului ministru Andrei Spînu, care a afirmat că PAS ar trebui să analizeze mai mult „cel mai prost scenariu” după data de 28 septembrie și că este o greșeală să pornești într-o luptă cu ideea că „neapărat vei câștiga”.

„Noi, fără mare bravadă, pentru că atunci când te pornești prea încrezut în sine poate fi efect invers. Noi suntem cu picioarele pe pământ, o să muncim, o să facem tot posibilul pentru a lua cel mai bun rezultat”, a declarat liderul PAS.

Amintim că, în contextul scrutinului parlamentar din toamnă, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, consideră că PAS ar trebui să analizeze mai mult „care ar fi cel mai prost scenariu” după data de 28 septembrie. Potrivit lui Spînu, este o greșeală să pornești într-o luptă cu ideea că „neapărat vei câștiga”. „Eu aș porni această campanie cu mai puțin optimism”, a adăugat el.

„Este absolut greșit să crezi sau să pornești într-o luptă reieșind din faptul că neapărat vei câștiga. Atunci când te duci într-o luptă, inclusiv electorală, trebuie să pornești de la cel mai prost scenariu. Mi-aș dori ca PAS inclusiv să analizeze mai mult care ar fi cel mai prost scenariu electoral după data de 28 septembrie și reieșind din acel scenariu – să-și facă toate planurile. Evident că ar fi perfect pentru PAS să ia majoritatea, asta este cel mai simplu. Întrebarea deschisă este ce se întâmplă dacă nu se ia majoritatea? Ce se întâmplă dacă se ia 48 de mandate sau 40 de mandate? Sau 35 de mandate? În astfel de situații este bine ca partidul să fie pregătit să acționeze imediat după alegeri. Repet, este majoritate – foarte bine. Ce facem dacă nu este?”, a comunicat Spînu la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV.

Ilan Șor

Șor, acuzat că neagă crimele comunismului: Foștii deportați cer scuze publice și sancțiuni

Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova condamnă declarațiile recente ale liderului blocului politic „Победа”, Ilan Șor, care „ar fi negat existența represiunilor comuniste din perioada 1917–1989”. Potrivit unui apel public lansat de organizație, astfel de afirmații „insultă memoria victimelor deportărilor, foametei organizate și a altor crime comise de regimul sovietic”.

Asociația acuză o manipulare periculoasă și „o încercare deliberată de discreditare” a Planului național de comemorare a victimelor comunismului, aprobat de Guvern pe 24 iunie 2025.

„Afirmarea că un plan național dedicat comemorării victimelor regimului comunist ar promova nazismul sau ar reabilita criminali de război este o manipulare periculoasă și cinică, fără niciun temei în realitate”, menționează asociația.

Potrivit asociației, planului aprobat de Guvern este exclusiv acela „de a educa tânăra generație în spiritul adevărului istoric, al demnității umane, al respectului pentru drepturile omului și al condamnării totalitarismului în toate formele sale”.

„Negarea represiunilor comuniste reprezintă o formă de negaționism istoric și o sfidare intolerabilă a suferinței a sute de mii de oameni care au fost victime ale unui regim ce a anihilat drepturile și viețile cetățenilor săi. A încerca să transformi memoria acestor victime într-un instrument politic de dezinformare este o dovadă de cinism și lipsă de respect față de adevărul istoric”, se arată în comunicat.

Asociația cere lui Ilan Șor să-și ceară scuze publice față de victimele regimului comunist și solicită autorităților modificarea Codului Penal, astfel încât negarea crimelor comunismului să fie sancționată.

Amintim că într-o postare pe Telegram, oligarhul fugar Ilan Șor a crititicat inițiativa Guvernului privind promovarea memoriei victimelor represiunilor politice ale regimului comunist.

„În următorii trei ani, regimul planifică să-i convingă pe moldoveni că Antonescu și Bandera sunt eroi, Hitler — un eliberator. Și că în URSS a fost un regim „inuman”, care nu făcea altceva decât să comită represiuni. Sandu și slugile ei lipsite de apartenență s-au apucat, în mod deliberat, să șteargă memoria poporului”, se menționează în postare.

Precizăm că pe 24 iunie, Guvernul a aprobat Planului național de comemorare a victimelor comunismului.

Ministerul Educației își propune să instruiască cadre didactice care vor preda tema și să evalueze manualele de istorie cu referire la subiect. Se mai prevăd expoziții, concursuri și evenimente tematice. Statul mai planifică să organizeze vizite de studiu pentru pedagogi în state post-comuniste, care s-au confruntat cu represiuni.

În instituțiile de învățământ va avea loc „Săptămâna Memoriei și Recunoștinței”, fiind proiectate filme, organizate dezbateri, ore publice, vizite la muzee, concursuri cu referire la regimul totalitar, deportări și foametea provocată de sovietici în Basarabia.

Totodată, se va investi în edificarea monumentelor pentru eroii rezistenței anti-comuniste.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: