Viitorii bancheri de la Moldindconbank, printre premianții Kids Run Day

Orice timp este ideal pentru alergare, orice competiție este o victorie pentru participanți. Acest moto descrie perfect motivația angajaților Moldindconbank, reuniți la startul Maratonului Internațional Chișinău, desfășurat recent. Cei 40 de participanți au demonstrat prin propriul exemplu semnificația devizei Time to RUN, Time to WIN!

Mai mult, printre cei care și-au încercat cu succes forțele au fost și copiii angajaților băncii, înregistrând succese frumoase la Kids Run Day, organizat cu o zi mai devreme de maraton.

14 tineri alergători din echipa Moldindconbank au purtat pe tricouri înscripția Banker to Be! (viitori bancheri) și au concurat la 4 categorii de vârstă 5-6 ani, 7-8 ani, 9-10 ani și 11-13 ani, primind cu toții medalii. Evoluția lor este o mândrie pentru bancă, mai ales că doi tineri sportivi au urcat și pe podiumul de premiere.

Dumitrița Cebanu a ajuns prima la finiș la distanța de 400 de metri, categoria 5-6 ani, iar Sofia Ernu s-a clasat pe locul II la distanța 800 de metri, vârsta 7-8 ani.

Este de menționat că familia Dumitriței a participat în componență deplină la eveniment, alături de mama Sofiei și alți 37 de angajați ai Moldindconbank. Doi membri ai echipei au concurat la semimaraton.

„Alergarea de anduranță este o provocare pentru care e nevoie de o combinație de pregătire fizică bună, rezistență la stres, capacitatea de a stabili obiective și de a le îndeplini. Sunt proprietăți necesare și în munca noastră, ca să devenim și mai eficienți, mai buni în tot ce facem”, spune Serghei Nigară, director de sucursală Moldindconbank, care a alergat cu succes distanța de semimaraton – 21 de km.

Echipa de maraton a Moldindconbank va continua antrenamentele, care reprezintă și o metodă bună de consolidare a relațiilor dintre angajați. Scopul este ca la următoarea ediție a evenimentului mai mulți reprezentanți ai băncii să se alăture cursei, inclusiv la distanța de maraton – 42,195 km.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, întrevedere cu preoți ai Mitropoliei Moldovei. La discuții, prezent și episcopul Marchel, amendat pentru propagandă 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la sinaxa arhierească a Bisericii Ortodoxe din Moldova, desfășurată la Reședința Mitropolitană din Chișinău, sub conducerea Înaltpreasfințitului Vladimir. La reuniune au luat parte și alți membri ai Sinodului, printre care Marchel, episcop de Bălți și Fălești, care a fost sancționat pentru implicare electorală ilegală, după ce a susținut-o pe Victoria Furtună la alegerile prezidențiale din 2024, în timpul slujbelor religioase.

Potrivit comunicatului emis de Mitropolia Moldovei, discuțiile s-au axat în prim-plan despre necesitatea unei conlucrări corecte și constructive dintre Biserica Ortodoxă din Moldova și instituțiile statului, „având ca scop slujirea binelui comun și consolidarea valorilor morale și spirituale în societate”.

„Excelența Sa, Doamna Maia Sandu a mulțumit Înaltpreasfințitului Vladimir și membrilor Sinodului pentru misiunea sacră a Bisericii de a apropia societatea de morala creștină, subliniind rolul esențial al Bisericii în păstrarea echilibrului spiritual și în promovarea responsabilității morale”, potrivit Mitropoliei Moldovei.

Un alt subiect al sinaxei a fost situația tinerilor și a familiei precum și provocările contemporane ale acestora. Discuțiile au scos în evidență necesitatea unei colaborări responsabile între Biserică și instituțiile statului pentru promovarea educației morale, consolidarea unității familiale și cultivarea valorilor spirituale.

Purtătorul de cuvânt al președintei, Igor Zaharov, a precizat pentru NewsMaker, că Maia Sandu a avut o discuție cu Sinodul Bisericii, prilejuită de sărbătorile de iarnă, privind rolul Bisericii în societatea noastră.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker

Recunoașterea calificărilor medicilor și drepturile pacienților în UE: Moldova a trimis la Bruxelles două proiecte de lege

R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.

Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.

„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.

„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral. 

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

money.ro

Hărțuirea online, violența digitală și căsătoria forțată, sancționate mai dur din 2026. Cum vor fi pedepsite

În Republica Moldova, din 2026, vor fi înăsprite sancțiunile pentru hărțuire, violență și presiuni în mediul online. Modificările aduse Codului penal introduc pedepse pentru stalking și oferă posibilitatea de a obține, prin instanță, eliminarea materialelor ofensatoare. NewsMaker explică ce se schimbă în legislație și ce riscă persoanele care încalcă noile prevederi.

Hărțuirea online și violența digitală

Una dintre principalele noutăți este introducerea răspunderii penale pentru hărțuirea cibernetică (stalking). În Cod a fost adăugat un nou articol, care va fi aplicat în cazurile de hărțuire sistematică, în urma căreia victima se teme pentru siguranța sa sau a rudelor apropiate. Este vorba despre urmărirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, supravegherea locuinței, a locului de muncă și a altor locuri frecventate de persoană, precum și despre tentativele de a stabili contact – direct sau prin intermediari.

Pentru hărțuire va fi prevăzută o amendă de la 25 de mii la 37,5 mii de lei, între 120 și 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la doi ani de închisoare. Dacă aceleași fapte sunt comise împotriva unui membru al familiei, sancțiunea va fi mai severă: amendă de la 30 de mii la 50 de mii de lei, între 180 și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare.

A fost extins și articolul privind hărțuirea sexuală, astfel încât aceasta va include și hărțuirea online. Totodată, pedepsele au fost înăsprite: în locul sancțiunilor anterioare – amendă de la 25 de mii la 32,5 mii de lei, 120 – 180 de ore de muncă neremunerată sau până la doi ani de închisoare – vor fi aplicate amenzi de la 25 de mii la 50 de mii de lei, între 120 și 240 de ore de muncă neremunerată sau până la patru ani de închisoare.

După intrarea în vigoare a legii, va deveni infracțiune penală și violența digitală în familie. Pentru aceasta va fi prevăzută o pedeapsă de la 150 la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la patru ani de închisoare. În același articol a fost extinsă și noțiunea de violență economică. Astfel, vor fi sancționate interzicerea utilizării bunurilor comune, controlul asupra bunurilor victimei și retragerea banilor din conturile bancare personale fără consimțământ.

Până la zece ani de închisoare pentru căsătoria forțată

Modificările au vizat și articolul privind sclavia și condițiile similare sclaviei. Acesta a fost completat cu un punct referitor la căsătoria forțată. Drept căsătorie forțată va fi considerată constrângerea la căsătorie sau la conviețuire, precum și menținerea unei persoane în astfel de relații prin aplicarea violenței sau a amenințărilor.

Pentru căsătoria forțată va fi prevăzută o pedeapsă de la trei la zece ani de închisoare, cu posibilitatea interdicției de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de până la cinci ani. Dacă într-o căsătorie forțată este constrâns să intre un minor, pedeapsa va fi de la cinci la 12 ani de închisoare.

Materialele ofensatoare vor fi eliminate

În cadrul urmăririi penale, procurorul va putea solicita eliminarea datelor digitale cu conținut ilegal. Acestea vor include informații discriminatorii, date care incită la ură, imagini și materiale video cu caracter sexual sau pornografic, precum și mesaje amenințătoare, obscene, calomnioase, defăimătoare sau alte mesaje ofensatoare.

Procurorul va putea sesiza instanța pentru a obține eliminarea acestor materiale sau blocarea temporară a accesului la ele. Eliminarea va putea fi cerută de la bănuit, învinuit sau inculpat, iar blocarea va fi aplicată până la ștergerea completă a datelor din internet. În funcție de situație, responsabilitatea pentru blocare va reveni furnizorilor de sisteme informaționale sau furnizorilor de acces la internet. Dacă conținutul este plasat pe o resursă a unui furnizor de servicii din străinătate, cerințele vor fi îndeplinite în conformitate cu tratatele internaționale.

Alte modificări

Persoanele vătămate în urma infracțiunilor grave și deosebit de grave împotriva persoanei (inclusiv tortură, infracțiuni cu caracter sexual, violență în familie, trafic de ființe umane) vor fi informate imediat dacă persoana reținută, arestată sau condamnată a fost eliberată ori a evadat din penitenciar. Totodată, victimelor li se va explica ce măsuri de protecție trebuie să adopte. Modificările întăresc și protecția victimelor violenței în familie sau ale infracțiunilor cu caracter sexual: instanța va putea dispune supravegherea electronică a agresorului, iar termenul de aplicare a măsurilor de protecție va fi extins de la trei la șase luni.

O parte dintre modificări vizează activitatea mass-media. În Codul penal au fost introduse norme privind împiedicarea activității mijloacelor de informare în masă, iar în Codul contravențional – prevederi referitoare la ingerința în activitatea mass-media și la insultarea jurnaliștilor. De asemenea, în Codul contravențional a fost inclus un articol privind insultarea funcționarilor din domeniul electoral.

Proiectul de modificări a fost elaborat de un grup de deputați ai partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate”, împreună cu Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie. Documentul a fost înregistrat în Parlament la începutul lunii martie, iar în iulie a fost adoptat în lectura finală. Președinta a promulgat legea pe 11 august, iar pe 14 august aceasta a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Modificările vor intra în vigoare la șase luni de la publicare, pe 14 februarie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

A postat video cu fosta iubită pe „Car Vertical” și a șantajat-o: bărbat din Nisporeni, trimis pe banca acuzaților

Un bărbat de 41 de ani din Nisporeni a fost trimis pe banca acuzaților, după ce apublicat pe internet un video intim de 90 de secunde cu fosta sa iubită, filmulețul ajungând pe mai multe canale de Telegram, inclusiv pe „Car Vertical”. Acesta a cerut ulterior o „taxă” de 300 de euro pentru ștergerea acestuia.

Relația dintre cei doi a durat trei ani. La șase luni după despărțire, femeia a aflat pe 14 februarie 2024 că video-ul cu scene intime circula pe internet. Mesajul care i-a semnalat acest lucru a venit de la un cont necunoscut pe Instagram, indicând clar identitatea victimei și susținând că autorul publicării ar fi fost fostul său iubit.

Ancheta a demonstrat că mesajul fusese creat chiar de bărbat, iar în telefonul său au fost descoperite și alte materiale intime cu alte femei. Dispozitivul a fost ridicat de autorități și anexat ca probă în dosarul penal.

După publicarea filmulețului, tânăra a fost supusă timp de patru luni unei presiuni psihologice constante, sub forma apelurilor și mesajelor umilitoare, cu scop de răzbunare pentru întreruperea relației — fapta fiind cunoscută ca „revenge porn”. În final, ea a fost contactată cu o „ofertă limitată” de ștergere a video-ului de pe internet, contra sumei de 300 de euro, ceea ce a determinat-o să depună plângere.

Au urmat percheziții la domiciliul bărbatului, care lucrează în domeniul farmaceutic și pe care tânăra îl cunoscuse cu câțiva ani înainte, când muncea într-un local din Chișinău. În baza probelor adunate de anchetatori, procurorii PCCOCS l-au acuzat oficial de încălcarea vieții intime a fostei sale partenere și l-au trimis pe banca acuzaților. Dosarul va fi examinat la Judecătoria Chișinău, iar bărbatul beneficiază, conform legii, de prezumția nevinovăției.

Potrivit Codului penal, transmiterea imaginilor altor persoane în ipostaze intime sau publicarea lor, chiar dacă acestea au fost captate la acel moment cu acordul ambelor persoane, se pedepsește cu închisoare de până la doi ani sau cu amendă de până la 42.500 de lei, precum și cu muncă gratuită obligatorie de până la 240 de ore.

În 2025, PCCOCS a trimis în judecată alte 15 persoane pentru infracțiuni similare, iar șapte au primit deja sentințe. Autoritățile recomandă persoanelor implicate în relații intime să evite înregistrarea scenelor sexuale și să fie precaute atunci când își dau acordul pentru astfel de materiale, mai ales dacă există riscul ca acestea să fie publicate sau transmise altor persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guvernul și Parlamentul, reacție la acuzațiile lui Ceban privind moratoriul asupra angajărilor din sectorul bugetar: „Falsuri”

Moratoriul asupra angajărilor în sectorul public are caracter de recomandare atât pentru primării, cât și pentru alte instituții publice autonome. Precizările au fost făcute de ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, pe 30 decembrie, la o zi după ce Guvernul a aprobat documentul care pune pe pauză angajările în sectorul public, inclusiv în administrațiile publice locale, criticat de primarul municipiului Chișinău și vicepreședintele CALM, Ion Ceban.

Ce a spus Ion Ceban?

Pe 29 decembrie, pe rețelele de socializare, primarul Chișinăului, Ion Ceban a declat că moratoriul adoptat de guvernarea PAS asupra angajărilor în funcțiile vacante din sectorul public va avea efecte directe asupra pieței muncii și asupra migrației.

„A fost introdus un moratoriu asupra angajărilor în funcțiile vacante din sectorul public, în timp ce tot PAS cere de la Primăria Chișinău să angajeze asistenți personali – declarații populiste și ipocrite față de cetățenii țării noastre. Aproape 17.000 de locuri de muncă vor rămâne vacante, deoarece PAS a intrat în incapacitate de a achita salariile. Cei aproape 17.000 de cetățeni vor fi în căutarea unui loc de muncă, iar, în imposibilitatea angajării aici, acasă, din cauza moratoriului impus de PAS, oamenii noștri vor fi nevoiți să plece peste hotarele țării”, a menționat edilul.

Răspunsul Guvernului:

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a explicat că moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar nu este o măsură nouă și nu blochează efectiv angajările.

„Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare față de luna noiembrie a anului precedent, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei.  Apropo, în marea majoritate a cazurilor, instituțiile nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante disponibile”, a explicat ministrul.

Oficialul a amintit că primele moratorii au fost introduse încă din 2018 și au devenit o practică obișnuită, cu scopul de a justifica necesitatea fiecărei angajări și de a coordona suplimentar decizia.

„Cu 7 ani în urmă, în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării și înainte de orice criză pandemică, energetică sau război, ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu, promova primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar. Tot dumnealui le-a aprobat și pe următoarele două, dar deja din funcția de prim-ministru. De atunci, această practică a devenit anuală și bine cunoscută conducătorilor din sectorul bugetar”, a mai spus Gavriliță.

În final, ministrul Finanțelor a subliniat că, în cazul primăriilor și al altor instituții publice autonome, moratoriul are doar caracter de recomandare și nu împiedică primarii să își desfășoare activitatea în mod normal.

Parlamentul: „Moratoriul angajărilor în sectorul public nu înseamnă concedieri”

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a respins declarațiile primarului Chișinăului, Ivan Ceban, privind moratoriul asupra angajărilor în sectorul public. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Marian a catalogat drept „minciună” afirmația că mii de oameni ar urma să fie concediați.

„Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei. Mai mult decât atât, acesta nu se aplică primăriilor. Cel mai cinic este că anume Ceban, care deja al treilea an lasă orașul fără buget și dezvoltare, aruncă falsuri despre finanțele publice centrale. Și e regretabil că mai mulți au căzut în capcana minciunilor primarului, fără să verifice informația publicată. Îndemnăm la vigilență și verificare față de orice mesaj publicat de primarul de fake news al Chișinăului”, a spus deputatul PAS.

***

Precizăm că moratoriul privind încadrarea personalului în funcțiile vacante din sectorul bugetar a fost prelungit până la 31 decembrie 2026 prin decizia Guvernului adoptată în ședința din 29 decembrie.
Ministerul Finanțelor explică că moratoriul este necesar din cauza creșterii cheltuielilor de personal, estimate pentru 2026 la 32,8 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 10% față de 2025, majorarea fiind determinată inclusiv de noile politici salariale care prevăd creșterea valorii de referință de bază de la 2.200 la 2.400 de lei și majorarea plăților compensatorii, în contextul creșterii salariului minim de la 5.500 la 6.300 de lei.

Autoritățile susțin că, fără limitarea angajărilor, ponderea cheltuielilor de personal în Produsul Intern Brut ar putea depăși nivelul-țintă, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe buget și precizează că implementarea noilor măsuri salariale pentru 2026 va fi posibilă doar prin gestionarea eficientă a fondului de remunerare și monitorizarea riguroasă a numărului de angajați în unitățile bugetare.

Pe durata moratoriului, peste 16.900 de posturi riscă să rămână neocupate, cele mai multe în administrațiile publice locale din Chișinău, în ministere și în sistemul judiciar, moratoriul aplicându-se funcțiilor vacante înregistrate la 30 noiembrie 2025, astfel 9.213 posturi vacante în autoritățile și instituțiile finanțate din bugetul de stat, CNAS și CNAM și alte 7.742 de funcții vacante în autoritățile publice locale din întreaga țară.

Printre instituțiile cu cele mai multe posturi vizate se numără autoritățile publice locale din capitală, urmate de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală. 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: