Vinuri fără alcool – mit sau adevăr?

P.
| 19 mai, 2022
10:42

Promo

În primul rând, merită să începem cu o explicație a diferenței dintre vinul fără alcool și sucul de struguri. Conform Reglementărilor stabilite de Guvernul Republicii Moldova; „Producerea vinurilor fără alcool diferă de producerea vinurilor tradiționale doar în etapa finală, prin procesul de eliminare parțială sau totală a alcoolului etilic. Alcoolul ar trebui să fie eliminat „prin evaporare în vid, separare prin membrană sau o combinație a acestor metode”.

Cu alte cuvinte, conform tuturor regulilor de vinificație, inclusiv și procesul atât de important precum fermentația, se produce vin tradițional după care se extrage alcoolul.

Compania moldovenească „Denovie Group” a fost prima pe teritoriul CSI care a început producția de vinuri fără alcool. Vinurile sub marca “Casa Petru Alcohol Free” sunt vândute cu succes în Polonia, Belarus, Rusia, SUA, Japonia, cât și alte țări, câștigând din ce în ce mai multă popularitate pe piața mondială.

Pentru ce este vinul fără alcool?

Multe personalități istorice celebre au susținut că vinul este o băutură sănătoasă.

Dar, de asemenea, toată lumea recunoaște că alcoolul este dăunător pentru organismul uman.

Acum imaginați-vă un vin natural cu aceleași proprietăți aromatice și gustative, vitamine, micro și macro elemente – dar fără alcool. Un vin care poate fi savurat în orice situație fără a te limita. La prânz, la picnic, chiar dacă ești conducător auto, dacă faci sport sau duci un stil de viață sănătos, dacă alcoolul este contraindicat din motive de sănătate sau pur și simplu preferi să rămâi cu mintea trează.

Și nu este o fantezie. Vinuri fara alcool CASA PETRU! Ca compoziție sunt identice cu cele clasice, cu exceptia singurului ingredient – ALCOOLUL.

Special pentru toți iubitorii și cunoscătorii de vin, vinul fără alcool CASA PETRU este produs într-un asortiment larg pentru fiecare gust.

Vinuri pentru fiecare zi:

Cabernet Sauvignon; Chardonnay; Trandafir; Feteasca Alba; Feteasca Neagra.

Spumante pentru ocazii speciale:

Cabernet Sauvignon; Chardonnay; Trandafir.

Și, de asemenea, vin fără alcool în cutie de metal cu volumul 0,25l, care este atât de convenabil de luat cu tine la drum și la picnic. Apropo, Grupul Denovie este pionier și pe acest segment, deoarece în Moldova au început să se producă primele cutii cu vin fără alcool din întreaga CSI.

Este de remarcat faptul că vinurile fără alcool CASA PETRU sunt, de asemenea, o bază excelentă pentru cocktail-uri delicioase, care împrospătează și tonifică perfect în căldura verii. Rețete de cocktailuri exclusive se găsesc pe pagina oficială de Facebook a producătorului: https://www.facebook.com/CasaPetru1947

Vinurile „Casa Petru fără alcool” – acum cu siguranță –în sănătatea ta!

Puteți achiziționa produsele Grupului Denovie în rețelele Alcomarket, Linella, Nr. 1, Kaufland, Green Hills

La benzinăriile „Bemol”, „Tirex”, „VENTO”, „Lukoil”

Le puteți comanda și online:

comenzi.md

Alcomarket

Adresa magazinului specializat Denovie Group, unde gasești o gamă largă de produse alcoolice si non-alcoolice la prețuri foarte atractive: Chisinau, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 123A.

Vin fără alcool

Știri similare

Promo

CASA PETRU. Vinul fără alcool e un nou trend pe piața mondială

Externe

Politicienii estonieni îl critică pe Zelenski: afirmațiile despre un atac rus asupra Țărilor Baltice alimentează narativele Kremlinului

Dumitru Petruleac
| 21 aprilie, 2026
19:57

Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că în prezent nu există o amenințare militară directă la adresa țării sale, în pofida avertismentelor lansate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat într-un interviu că blocarea internetului în Rusia ar putea fi legată de pregătiri pentru o mobilizare în vederea unui atac asupra Ucrainei sau a țărilor baltice, potrivit Ukrainska Pravda. Mai mulți politicieni din Estonia au calificat afirmațiile liderului de la Kiev drept narațiuni similare cu cele ale Kremlinului.

„Nu avem ce face – în prezent, pe glob au loc simultan mai multe războaie și conflicte majore. Există însă și un aspect pozitiv: oamenii continuă să creadă că Estonia este bine protejată și capabilă să asigure securitatea cetățenilor săi. Din partea mea pot doar să subliniez încă o dată: nu există o amenințare militară directă pentru Estonia. Da, trebuie să rămânem vigilenți și să investim în apărare – inclusiv din cauza vecinului nostru agresiv. Dar nu există nicio amenințare militară iminentă”, a dat asigurări premierul.

Declarația vine după ce mai mulți politicieni estonieni au criticat afirmațiile lui Volodimir Zelenski, care a sugerat într-un interviu că blocarea internetului în Rusia ar putea fi legată de pregătiri pentru o mobilizare în vederea unui atac asupra Ucrainei sau a țărilor baltice.

Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că astfel de afirmații nu simplifică cooperarea și nu corespund datelor de informații disponibile.

„Aceste declarații nu coincid cu informațiile și evaluările noastre privind amenințările. Nu vedem că Rusia își concentrează trupele sau că se pregătește militar pentru un atac asupra NATO sau a țărilor baltice. Dimpotrivă, Rusia se află într-o poziție dificilă pe frontul ucrainean și din punct de vedere economic”, a spus Tsahkna.

El a subliniat că articolul 5 al NATO rămâne solid, chiar dacă președintele american Donald Trump are o atitudine critică față de aliații europeni. „NATO va reacționa cu siguranță dacă un stat membru va fi atacat. Nu poate fi vorba despre desființarea articolului 5”, a adăugat ministrul.

La rândul său, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului estonian, Marko Mihkelson, a declarat că afirmațiile lui Zelenski alimentează narativul rusesc.

Liderul EKRE, Martin Helme, a susținut că și Estonia a contribuit la apariția acestui narativ, acuzând Partidul Reformelor că a folosit tema fricii față de Rusia în scopuri politice interne.

Anterior, propaganda rusă a promovat intens afirmații potrivit cărora statele baltice și Polonia ar fi permis Ucrainei să utilizeze spațiul lor aerian pentru atacuri asupra porturilor ruse din jurul Sankt Petersburgului. De asemenea, autoritățile de la Moscova au emis avertismente către statele baltice, iar Ministerul rus al Apărării a publicat o listă cu presupuse locații din Europa unde ar funcționa întreprinderi comune de producție de drone cu Ucraina, sugerând posibile „măsuri de răspuns”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Politică

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Dumitru Petruleac
| 21 aprilie, 2026
19:09

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova

Știri similare

Viață

Candidatul lui Costiuc la funcția de primar în Costești, acuzat că și-ar fi tras lumină ilegal de la grădiniță acasă: „Nu am furat nimic”

Ecaterina Arvintii
| 21 aprilie, 2026
18:55

Fostul primar al satului Costești, Vasile Borta, care candidează pentru un nou mandat la alegerile locale noi din 17 mai, este acuzat că și-ar fi conectat ilegal gospodăria la rețeaua electrică a unei grădinițe din localitate. Informația a fost făcută publică de Primăria Costești pe 21 aprilie. Contactat de NM, Borta a respins acuzațiile.

De la ce a pornit scandalul

Potrivit unei note informative emise de Primăria Costești, cazul ar fi avut loc în februarie 2024. Fostul edil este acuzat că ar fi conectat ilegal un cablu de aproximativ 500 de metri de la grădinița nr. 5 către gospodăria sa.

Autoritatea locală susține că a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în aceeași lună, iar pe 13 martie 2024 instituția ar fi emis o decizie prin care Vasile Borta a fost amendat, după ce ar fi constatat că fostul edil s-ar fi conectat ilegal la rețeaua electrică. Potrivit primăriei, amenda nu a fost contestată și a fost achitată.

„Având în vedere aceste constatări, care demonstrează sustragerea ilegală în interese personale a energiei electrice de la grădinița nr.5 și delapidarea banilor publici, primăria Costești a sesizat Procuratura r-lui Ialoveni, fiind deschisă o cauză penală, iar la momentul de față se desfășoară acțiuni de urmărire penală”, se arată în nota informativă.

Reacție: „Nu am furat nimic”

Contactat de NM, Vasile Borta a negat acuzațiile care îi sunt aduse: „Nu am niciun proces penal. Nu am furat nimic. Eu în 2024 nu eram în funcție. Asta este. Acolo e cu totul altă amendă, nu e legată cu ceea ce scriu ei. O să atacăm în judecată tot anunțul acesta și o să vedem ce o să fie. Acum lucrează juriștii”.

Acesta a închis apelul și nu a mai răspuns apelurilor redacției.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Inspectoratul de Poliție Ialoveni, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.

Amintim, alegerile locale noi vor avea loc pe 17 mai în 10 localități din țară, inclusiv în satul Costești din raionul Ialoveni. Funcția de primar a devenit vacantă după demisia lui Ilie Ionaș, ales deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.

Vasile Borta candidează pentru un nou mandat din partea Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Anterior, Borta a făcut parte inclusiv din Partidul Liberal, PDM, USB, LOC, PPDA și PDCM.

Numele lui Vasile Borta a fost implicat anterior în mai multe scandaluri. În octombrie 2024, acesta a fost implicat într-un conflict cu un consilier local din Costești, care a degenerat în altercație fizică. Incidentul ar fi pornit de la neînțelegeri legate de lucrările efectuate pe o stradă din localitate. Cazul a fost documentat și atunci de oamenii legii. Detalii – AICI.

Pe lângă Vasile Borta, în cursa pentru funcția de primar al satului Costești au intrat și Grigore Țurcan, din partea PAS, și Oleg Mereacre, candidat independent.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

17 mai, acasă, acuzații, costești, democrația acasă, ex-primar, ialoveni, lumină, Vasile Borta

Știri similare

Transnistria

Popșoi, la APCE, cere retragerea trupelor ruse din Transnistria: „Vom construi o coaliție internațională”

Dumitru Petruleac
| 21 aprilie, 2026
18:39

Moldova își propune să construiască o coaliție internațională pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Transnistria, așa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Apelul a fost făcut de viceprim-ministrul Mihai Popșoi la Strasbourg pe 21 aprilie, în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Totodată, Popșoi a precizat că numărul soldaților ruși efectivi din Transnistria a scăzut dramatic față de cei 1.200 citați de regulă, rămânând doar câteva sute, restul fiind recrutați din interiorul regiunii, inclusiv dintre cetățenii moldoveni.

„Din momentul anexării ilegale a Crimeei în 2014, nu a mai existat nicio rotație a prezenței militare ruse ilegale în regiunea transnistreană. Numărul soldaților ruși efectivi a scăzut dramatic, rămânând doar câteva sute. Restul sunt recrutați din interior, inclusiv dintre cetățenii moldoveni. Ne revine datoria să construim o coaliție internațională puternică pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Moldova, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999. Vom continua să lucrăm neobosit în această direcție”, a declarat Popșoi.

Ministrul a mai precizat că și stocurile de muniție din regiune, adesea estimate la peste 20.000 de tone, s-au redus semnificativ, deoarece atât trupele ruse ilegale, cât și așa-zisa armată transnistreană le-au utilizat de-a lungul anilor.

Totodată, autoritățile moldovenești au luat deja măsuri pentru a descuraja recrutarea cetățenilor moldoveni în structurile militare ilegale, retrăgând cetățenia celor care servesc în prezența militară rusă ilegală din regiune.

„Aceasta ar trebui să constituie un factor de descurajare semnificativ pentru orice cetățean moldovean care ar lua în considerare o astfel de alegere. Există locuri de muncă suficiente în Republica Moldova”, a mai comentat oficialul.

Popșoi a abordat și perspectiva reintegrării Transnistriei, subliniind că toate instrumentele Consiliului Europei care au contribuit la consolidarea democratică a Moldovei vor putea fi folosite și în acest proces, la momentul potrivit.

„Când va veni momentul reintegrării, toate instrumentele Consiliului Europei care au fost atât de utile și au adus dezvoltări importante pentru consolidarea democratică a Republicii Moldova vor putea fi aplicate și pentru a identifica cele mai bune soluții adaptate situației specifice a procesului de reintegrare. Cât privește situația drepturilor omului din regiune, aceasta se află în permanență în atenția autorităților moldovenești, inclusiv în contextul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind Federația Rusă”, a declarat Popșoi.

În contextul încheierii mandatului Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri, Mihai Popșoi a evidențiat importanța Sesiunii Ministeriale a Consiliului Europei, care se va desfășura la Chișinău în perioada 14 – 15 mai. La reuniune sunt așteptate delegații din cele 46 de state membre și 5 state observatoare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova

Știri similare

Politică

Adrian Dulgher nu intră în cursa pentru fotoliul de primar de Orhei. CEC respinge contestația și sesizează ANI

Mihaela Conovali
| 21 aprilie, 2026
17:59

Adrian Dulgher rămâne în afara cursei pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Pe 21 aprilie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins contestația depusă de Dulgher. Acesta contestase decizia prin care i-a fost refuzată înregistrarea în calitate de candidat independent. Totodată, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

Potrivit CEC, pe 7 aprilie, Adrian Dulgher a depus la Consiliului electoral de circumscripție Orhei cererea privind înregistrarea sa în calitate de candidat independent. Ulterior, Agenția Servicii Publice a răspuns, la o solicitare a CEC, că Dulgher a fost identificat ca membru al Consiliului politic național și al Biroului permanent central al Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Astfel, pe 14 aprilie, Consiliul electoral din Orhei a refuzat înregistrarea lui Dulgher.

Pe 16 aprilie, Dulgher a depus o contestație la CEC, prin care a solicitat anularea actului din 14 aprilie și înregistrarea sa în calitate de candidat independent. El a spus că refuzul de înregistrare este neîntemeiat, întrucât și-a încetat calitatea de membru al partidului odată cu depunerea cererii de retragere din partid, la 23 ianuarie 2026.

Ce declară CUB

Pe 21 martie, președintele interimar al partidului CUB, Victor Țărnă, a explicat la ședința CEC că Dulgher a întocmit cererea de retragere din formațiune pe 17 ianuarie, iar secretarul general al CUB a recepționat-o pe 23 ianuarie. Potrivit lui Țărnă, pe 26 martie, la ședința Biroului politic al CUB s-a luat act de cererea de retragere.

Victor Țărnă a mai spus că, în aceeași ședință, a fost examinată solicitarea lui Dulgher privind susținerea partidului pentru candidatura sa la funcția de primar, însă CUB a decis să nu o susțină.

Pe 30 martie, la ședința Consiliului național politic al CUB s-a luat act oficial de cererea de retragere din partid și s-a constatat încetarea calității de membru a lui Dulgher. Pe 8 aprilie, CUB a depus la ASP cererea de înregistrarea a modificărilor, solicitând aprobarea noii componente a conducerii CUB. Dulgher a fost radiat pe 21 aprilie, a precizat Țărnă.

Președintele interimar al CUB a ținut să precizeze că Dulgher nu este candidatul partidului la aceste alegeri și nu beneficiază de susținerea formațiunii în această campanie.

Decizia CEC

Potrivit CEC, candidatul independent este acela care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a avut calitatea de membru al unui partid politic. De asemenea, potrivit CEC, membrii unui partid politic își pierd calitatea de membru doar după înregistrarea modificărilor respective de către ASP. „Persoana trebuia să-și înceteze calitatea de membru al partidului cel târziu până la 8 martie 2026”, a precizat instituția.

Conform instituției, hotărârea din 14 aprilie a Consiliului electoral din Orhei, prin care a fost refuzată înregistrarea lui Dulgher, este legală. Astfel, CEC a respins contestația ca neîntemeiată. Potrivit CEC, Dulgher poate contesta decizia din 14 aprilie, în decurs de 3 zile, la Judecătoria Orhei.

La aceeași ședință, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a spus că Dulgher nu a depus la ANI declarațiile de avere și interese corespunzătoare la momentul examinării contestației de către CEC. Astfel, el a cerut completarea deciziei CEC cu prezentarea hotărârii participanților la procedura administrativă și ANI.

În reacție, raportorul proiectului a susținut decizia, menționând: „Dat fiind faptul că a deținut în această perioadă calitatea de vicepreședinte al CUB, se va menționa în proiect despre nedepunerea declarației”.

Proiectul CEC a fost susținut cu 6 voturi „pro”, un vot împotrivă și două abțineri.

***

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

Pe 12 ianuarie 2026, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe declara că nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu Dulgher. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură. Detalii AICI.

***

Zece candidați s-au înregistrat pentru funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală. Detalii AICI.