Vinuri fără alcool – mit sau adevăr?

P.
| 19 mai, 2022
10:42

Promo

În primul rând, merită să începem cu o explicație a diferenței dintre vinul fără alcool și sucul de struguri. Conform Reglementărilor stabilite de Guvernul Republicii Moldova; „Producerea vinurilor fără alcool diferă de producerea vinurilor tradiționale doar în etapa finală, prin procesul de eliminare parțială sau totală a alcoolului etilic. Alcoolul ar trebui să fie eliminat „prin evaporare în vid, separare prin membrană sau o combinație a acestor metode”.

Cu alte cuvinte, conform tuturor regulilor de vinificație, inclusiv și procesul atât de important precum fermentația, se produce vin tradițional după care se extrage alcoolul.

Compania moldovenească „Denovie Group” a fost prima pe teritoriul CSI care a început producția de vinuri fără alcool. Vinurile sub marca “Casa Petru Alcohol Free” sunt vândute cu succes în Polonia, Belarus, Rusia, SUA, Japonia, cât și alte țări, câștigând din ce în ce mai multă popularitate pe piața mondială.

Pentru ce este vinul fără alcool?

Multe personalități istorice celebre au susținut că vinul este o băutură sănătoasă.

Dar, de asemenea, toată lumea recunoaște că alcoolul este dăunător pentru organismul uman.

Acum imaginați-vă un vin natural cu aceleași proprietăți aromatice și gustative, vitamine, micro și macro elemente – dar fără alcool. Un vin care poate fi savurat în orice situație fără a te limita. La prânz, la picnic, chiar dacă ești conducător auto, dacă faci sport sau duci un stil de viață sănătos, dacă alcoolul este contraindicat din motive de sănătate sau pur și simplu preferi să rămâi cu mintea trează.

Și nu este o fantezie. Vinuri fara alcool CASA PETRU! Ca compoziție sunt identice cu cele clasice, cu exceptia singurului ingredient – ALCOOLUL.

Special pentru toți iubitorii și cunoscătorii de vin, vinul fără alcool CASA PETRU este produs într-un asortiment larg pentru fiecare gust.

Vinuri pentru fiecare zi:

Cabernet Sauvignon; Chardonnay; Trandafir; Feteasca Alba; Feteasca Neagra.

Spumante pentru ocazii speciale:

Cabernet Sauvignon; Chardonnay; Trandafir.

Și, de asemenea, vin fără alcool în cutie de metal cu volumul 0,25l, care este atât de convenabil de luat cu tine la drum și la picnic. Apropo, Grupul Denovie este pionier și pe acest segment, deoarece în Moldova au început să se producă primele cutii cu vin fără alcool din întreaga CSI.

Este de remarcat faptul că vinurile fără alcool CASA PETRU sunt, de asemenea, o bază excelentă pentru cocktail-uri delicioase, care împrospătează și tonifică perfect în căldura verii. Rețete de cocktailuri exclusive se găsesc pe pagina oficială de Facebook a producătorului: https://www.facebook.com/CasaPetru1947

Vinurile „Casa Petru fără alcool” – acum cu siguranță –în sănătatea ta!

Puteți achiziționa produsele Grupului Denovie în rețelele Alcomarket, Linella, Nr. 1, Kaufland, Green Hills

La benzinăriile „Bemol”, „Tirex”, „VENTO”, „Lukoil”

Le puteți comanda și online:

comenzi.md

Alcomarket

Adresa magazinului specializat Denovie Group, unde gasești o gamă largă de produse alcoolice si non-alcoolice la prețuri foarte atractive: Chisinau, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 123A.

Vin fără alcool

Știri similare

Promo

CASA PETRU. Vinul fără alcool e un nou trend pe piața mondială

Viață

Moldova va evolua în prima semifinală Eurovision 2026. Cu ce țări va concura

Mihaela Conovali
| 13 ianuarie, 2026
11:39

Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026, care urmează să fie ales pe 17 ianuarie, va evolua în prima semifinală a concursului internațional. Decizia a fost făcută publică în urma tragerii la sorți care a avut loc în seara zilei de 12 ianuarie.

Prima semifinală va avea loc pe 12 mai. În total, pe scenă vor urca reprezentanți ai 15 țări: Georgia, Portugalia, Croația, Suedia, Finlanda, Moldova, Grecia, Muntenegru, Estonia, San Marino, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia și Israel.

Cea de-a doua semifinală va avea loc pe 14 mai. Și în această semifinală, 15 țări vor urca pe scenă: Armenia, România, Elveția, Azerbaidjan, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Albania, Danemarca, Cipru, Norvegia, Malta, Australia, Ucraina și Letonia.

Potrivit organizatorilor, ordinea exactă a intrării pe scenă în cele două semifinale va fi stabilită până la sfârșitul lunii martie.

Atât votul publicului, cât și cel al juriului vor stabili Top 10 țări din fiecare semifinală. Ele vor avansa în Marea Finală, care va avea loc pe 16 mai.

Republica Moldova își va alege reprezentantul la concursul internațional pe 17 ianuarie. 16 artiști vor concura, iar evenimentul se va desfășura la Arena Chișinău, cu bilete puse în vânzare pentru cei care doresc să urmărească finala națională live. Pe lângă concurenți, pe scenă vor urca și invitați de onoare din țară și din străinătate. Printre artiștii anunțați se numără formațiile Zdob și Zdub, Sunstroke Project, DoReDos, precum și interpreții Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Cristina Scarlat, Aliona Moon, Paula Seling din România și Jamala din Ucraina.

Cea de-a 70-a ediție a Eurovision Song Contest va fi organizată la Viena, Austria. Republica Moldova va participa pentru a 20-a oară la competiția internațională. Cel mai bun rezultat al R. Moldova la Eurovision a fost în anul 2017, atunci când trupa SunStroke Project a obținut locul trei, cu piesa „Hey mamma”. Țara noastră nu a participat în acest an la Eurovision. Reprezentanții „Teleradio-Moldova” au explicat că decizia a fost luată pentru a revizui criteriile și metodologia de selecție, „pentru a încuraja o reprezentare mai largă a artiștilor talentați și pentru a oferi o reprezentare mai consistentă și competitivă pe scena internațională”.

12 mai, Eurovision 2026, evoluție, Prima semifinală, românia, top, ucraina

Darea în exploatare a noului penitenciar, din nou amânată. Termenul anunțat de ministrul Justiției

Dumitru Petruleac
| 13 ianuarie, 2026
11:28

Construcția noului penitenciar din municipiul Chișinău este planificată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2028, cu darea în exploatare în 2029. Pe parcursul anului 2025 a fost finalizată etapa de evaluare a conformității cu Regulile penitenciare europene, iar următoarea etapă vizează lansarea procedurilor de achiziție pentru lucrările de construcție și demararea efectivă a șantierului. Informația a fost confirmată de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, într-un interviu acordat agenției Moldpres.

„Construcția unui nou penitenciar rămâne un obiectiv strategic pentru Ministerul Justiției și face parte din efortul de modernizare a întregului sistem penitenciar, în conformitate cu standardele europene. Este un proiect necesar atât pentru respectarea drepturilor omului, cât și pentru creșterea siguranței și eficienței sistemului de detenție. Următoarea etapă vizează lansarea procedurilor de achiziție pentru lucrările de construcție și demararea efectivă a șantierului.”, a declarat Vladislav Cojuhari.

Ministrul a mai subliniat că proiectul urmărește asigurarea unor condiții de detenție conforme standardelor internaționale, precum și îmbunătățirea mediului de muncă pentru personalul penitenciar.

Proiectul este realizat cu sprijinul Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS), care oferă expertiză în managementul investițiilor și achizițiilor.

Un proiect amânat de peste un deceniu

Discuțiile despre construcția unui penitenciar nou și modern la Chișinău au început încă în 2008, când a fost votat un proiect de lege în acest sens. În 2011, Guvernul Republicii Moldova a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru finanțarea proiectului, iar în 2013 a fost semnat acordul de împrumut.

Inițial, autoritățile anunțau darea în exploatare în 2018, termen amânat ulterior pentru 2027. În martie 2024, ex-minsitra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, preconiza că noul penitenciar va putea fi utilizat în 2028, iar în prezent termenul anunțat este 2029.

Potrivit fostei ministrei a Justiției, Viorica Mihailov-Moraru, construcția a fost blocată din diverse motive: de la lipsa unui management și implementare eficace până la criza energetică și pandemie, precum și o creștere semnificativă a prețurilor după 2021-2022.

Valoarea proiectului a crescut constant. Dacă în 2013 costurile erau estimate la 44,5 milioane de euro, în 2019 bugetul a fost majorat la 56,8 milioane de euro. În prezent, valoarea totală a proiectului este estimată la peste 75 de milioane de euro, din care 50 de milioane de euro reprezintă un împrumut acordat de BDCE, iar restul fondurilor urmează să fie acoperite din bugetul de stat.

În 2023, proiectul a fost reproiectat, iar capacitatea viitorului penitenciar a fost redusă de la 1.536 la 1.050 de locuri. Această modificare a permis diminuarea costurilor cu aproximativ 13 milioane de euro.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Inflația cumulativă în Moldova a ajuns la 80%, în cinci ani. Ce se va întâmpla cu prețurile în 2026

Nicolai Paholinițchii
| 13 ianuarie, 2026
10:58

În 2025, prețurile din Republica Moldova au crescut cu 6,8%, potrivit datelor oficiale. Pentru acest an, autoritățile estimează o scădere a inflației până la 4,3%. Nici experții nu văd premise pentru o majorare semnificativă a prețurilor.

Ce s-a scumpit anul trecut?

Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile au crescut anul trecut cu 6,8%, peste coridorul inflațional stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5% ± 1,5%. Totodată, inflația a scăzut treptat începând cu luna iunie 2025, când a atins nivelul de 8,17%.

Pe parcursul anului, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 5,6%, la mărfurile nealimentare – cu 2,3%, iar la serviciile prestate populației – cu 14,8%.

Dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele – cu 20,06%, ouăle – cu 20,05% și uleiul vegetal – cu 10,69%. Prețurile la lapte și produse lactate au crescut cu 5,76%, iar la pâine – cu 4,53%. S-au ieftinit doar zahărul – cu 4,39% și legumele – cu 2,07%.

Dintre mărfurile nealimentare s-au scumpit încălțămintea – cu 5,34%, îmbrăcămintea – cu 5,06%, materialele de construcție – cu 4,24% și medicamentele – cu 2,5%. În același timp, combustibilul s-a ieftinit cu 1,71%.

Serviciile s-au scumpit cu 14,85%. Cel mai mult au crescut prețurile la serviciile comunale – cu 26,99%, inclusiv energia electrică – cu 48%, încălzirea centralizată – cu 35,3%, apa și serviciile de canalizare – cu 16,77%. Alimentația publică s-a scumpit cu 11,96%, transportul de pasageri – cu 6,11%, iar serviciile medicale – cu 2,04%.

Biroul Național de Statistică a menționat că inflația în Republica Moldova, la finalul anului 2025, este mai mică decât în Ucraina vecină (8%) și în Turcia (30,9%), dar mai mare decât în Islanda (4,5%), Macedonia de Nord (4,1%), Estonia (4,1%), Georgia (4%), Lituania (3,4%), Croația (3,3%), Slovenia (2,7%), Polonia (2,4%) și Cehia (2,1%).

Ce se va întâmpla cu prețurile în acest an?

Potrivit prognozelor Guvernului, rata inflației va ajunge la 4,3% în 2026 și la 4,5% în 2027, urmând astfel să se încadreze în coridorul inflațional. La rândul său, Banca Națională estimează că inflația va coborî la 4,4% în primul trimestru al acestui an, va scădea la 4,1% în trimestrul al doilea, va ajunge la 4,2% în al treilea trimestru, urmând ca spre sfârșitul anului să urce ușor până la 4,6%.

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în 2025 inflația a crescut brusc din cauza majorării prețurilor la resursele energetice la începutul anului. „După o inflație de 34% [în 2022], 10% este rău, dar nu este groaznic. Datorită ajutorului UE, în loc de [cele așteptate] 10% anul trecut, am reușit să încetinim inflația și să ajungem la un indicator sub 7%”, a spus Ioniță.

El a menționat, de asemenea, că nu există premise pentru o inflație ridicată în 2026. „Pe parcursul a cinci ani (din 2021 până în 2025), inflația cumulativă a constituit 80%. În 2020 inflația a fost puțin peste 0%, apoi a urmat un salt brusc al prețurilor, iar acum factorii de creștere s-au epuizat. La capitolul energie, ne așteptăm chiar la o scădere a prețurilor. De aceea, inflația va intra în coridorul de până la 5%”, a explicat expertul.

El a adăugat că, în acest an, se așteaptă și o reducere a ratei de bază, precum și a ratelor dobânzilor la creditele de consum și ipotecare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

2026, analiză, experți, inflație, prețuri, top

Presa: Adjunctul bașcanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România

Mihaela Conovali
| 13 ianuarie, 2026
10:30

Victor Petrov, unul dintre adjuncții bașcanului Găgăuziei, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, iar dosarul va fi judecat de Curtea de Apel București începând cu luna martie 2026, scrie ziaruldeiasi.ro. Potrivit sursei citate, Petrov, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru acțiuni ce vizează destabilizarea Republicii Moldova, a apelat în instanță după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Presa română mai notează că, anterior, Petrov a acționat în același mod și cu Inspectoratul de Frontieră din Giurgiu.

Presa română notează că polițiștii de frontieră au invocat drept motiv prezența lui Petrov pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Menționăm că decizia de includere pe lista de sancțiuni a fost anunțată pe 22 februarie 2024. Astfel, toți cei sancționați au interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, în ciuda deciziei UE, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit în bazele de date decizia din februarie 2024. ziaruldeiasi.ro scrie că Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea Poliției Frontieră să radieze măsura și recunoașterea dreptului său de liberă circulație pe teritoriul României. Potrivit sursei citate, Petrov a afirmat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării şi nici perioada pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Publicația română scrie că nu este primul demers de acest gen al lui Petrov. Pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia UE este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

***

Amintim că, în februarie 2024, șase persoane și o asociație au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, printre acestea și Victor Petrov. Consiliul UE menționa că „se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău”. Menționăm că toți cei care au căzut sub incidența sancțiunilor au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările UE sunt înghețate.

adjunct, găgăuzia, intrare, Poliția de Frontieră Iași, refuz, top, Victor Petrov

Ministrul Justiției anunță reforme importante în 2026 pentru alinierea legislației la UE: „Practicile vechi nu mai pot fi reintroduse”

Dumitru Petruleac
| 13 ianuarie, 2026
10:18

În anul 2026, Ministerul Justiției va fi implicat „plenar în procesul de aliniere a legislației naționale la acquis-ul Uniunii Europene”. Autoritățile vor elabora și modifica acte normative pentru a le aduce în conformitate cu standardele europene și pentru a asigura aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. Declarațiile au fost făcute de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, într-un interviu acordat Moldpres.

„Acest proces nu presupune derogări pentru statele candidate, dar este esențial pentru consolidarea statului de drept veritabil și pentru o justiție mai previzibilă și mai echitabilă pentru cetățeni. Ministerul Justiției este pregătit să ducă acest exercițiu până la capăt, în strânsă cooperare cu partenerii europeni”, a menționat Vladislav Cojuhari.

Potrivit oficialului, Republica Moldova a înregistrat, conform Raportului Comisiei Europene din noiembrie 2025, „cel mai mare progres dintre statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv în domeniul justiției”.

„Acest lucru confirmă că direcția reformelor este corectă, dar și că efortul trebuie continuat”, a declarat Cojuhari.

Practicile vechi, afectate de corupție și influențe externe, nu mai pot fi reintroduse

În cadrul aceluiași interviu, ministrul Justiției a explicat că procesul de pre-vetting și vetting al judecătorilor și procurorilor reprezintă nucleul reformei justiției și unul dintre cele mai sensibile exerciții de curățare a sistemului judiciar.

„Evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor nu este un exercițiu confortabil și nici rapid, iar acest lucru este firesc pentru o reformă de asemenea amploare. Chiar dacă mai există probleme, întârzieri sau rezistență în interiorul sistemului, direcția este una clar pozitivă, iar schimbările sunt vizibile în modul de funcționare a instituțiilor.Cel mai important este că cetățeanul începe să recapete încrederea în justiție. Acest proces nu se produce peste noapte și mai durează, însă suntem într-o etapă ireversibilă, în care revenirea la practicile de acum câțiva ani nu mai este posibilă”, a mai spus oficialul.

Ministrul mai spune că plecările din sistemul judiciar sunt un efect al procesului de evaluare externă și nu pun în pericol funcționarea justiției. În același timp, reformele presupun o perioadă de tranziție, iar accentul este pus pe stabilizarea sistemului și pe asigurarea continuității actului de justiție. În același timp, se observă un interes tot mai mare din partea profesioniștilor din domeniul juridic de a accede în sistem, ceea ce contribuie la reechilibrarea treptată a resurselor umane.

***

Amintim că pe 30 decembrie, șefa statului Maia Sandu a susținut o conferință de presă pe tema justiție. Președinta a declarat că „unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor” și că „schemele din sistem nu au dispărut”. Potrivit Maiei Sandu, „există riscuri că nu va exista finalitate pe unele episoade din Frauda bancară”.

Astfel, Sandu a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției, dar și Consiliului Superior al Magistraturii „să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare”. Declarațiile au fost făcute în contextul unui proiect adoptat cu o zi înainte de Parlament, care prevede includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță care au examinat sau examinează dosare de corupție.

Potrivit șefei statului, „trebuie să mergem și mai departe, mai ales că și raportul de extindere din 2025 al Comisiei Europene recomandă modificarea legislației pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanță de către comisia de evaluare externă relevantă”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Vinuri fără alcool – mit sau adevăr?

Pentru ce este vinul fără alcool?

Vinurile „Casa Petru fără alcool” – acum cu siguranță –în sănătatea ta!

Abonați-vă la NM Espresso

Știri similare

CASA PETRU. Vinul fără alcool e un nou trend pe piața mondială

Moldova va evolua în prima semifinală Eurovision 2026. Cu ce țări va concura

Похожие материалы

Darea în exploatare a noului penitenciar, din nou amânată. Termenul anunțat de ministrul Justiției

Похожие материалы

Inflația cumulativă în Moldova a ajuns la 80%, în cinci ani. Ce se va întâmpla cu prețurile în 2026

Ce s-a scumpit anul trecut?

Ce se va întâmpla cu prețurile în acest an?

Похожие материалы

Presa: Adjunctul bașcanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România

Похожие материалы

Ministrul Justiției anunță reforme importante în 2026 pentru alinierea legislației la UE: „Practicile vechi nu mai pot fi reintroduse”

Practicile vechi, afectate de corupție și influențe externe, nu mai pot fi reintroduse

Похожие материалы

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Your comment (optional):