zdg.md

Vor putea lăsa fără serviciu pe cei cu avere nejustificată și aplica amenzi: proiectul ce vizează inspectorii de integritate, votat în lectura I

Inspectorii de integritate vor avea pârghii suplimentare la efectuarea controlului averii și intereselor personale. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat, în prima lectură, de 59 de deputați. Dacă vor constata o diferență mare între venituri, cheltuieli și avere, inspectorii vor putea lăsa fără serviciu subiecții vizați. Mai mult, vor avea competența să inițieze procedura contravențională și aplicarea amenzii. Documentul va fi propus spre adoptare în a doua lectură. El mai prevede și majorarea salariilor inspectorilor de integritate.

Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.

Se menționează că documentul are drept scop prevenirea situațiilor de conflicte de interes, incompatibilități, restricții și limitări ale subiecților declarării. De asemenea s-ar urmări ca subiecții vizați să declare corect averea pe care o dețin.

„Respectiv, se propun modificări legislative pentru a fortifica rolul vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate și al inspectorilor de integritate, precum și pentru a stabili limite clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale. Autorii propun și majorarea salariilor inspectorilor de integritate. De asemenea, se propune ca inspectorul de integritate să aibă competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții, în cazul în care se constată o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită. Mai mult decât atât, inspectorul de integritate va avea competența să inițieze procedura contravențională și aplicarea amenzii, dacă subiectul declarării a inclus date incomplete sau eronate, inclusiv despre venituri inexistente. Acest lucru va fi posibil în cazul când a fost nedeclarată corespunzător averea sau veniturile, a căror valoare depășește două salarii medii pe economie”, au comunicat reprezentanții Parlamentului.

O altă propunere vizează dublarea ponderii de controale de avere și interese personale finalizate în decursul unui an calendaristic, ce vizează angajații cu funcții de demnitate publică. Ponderea va crește de la 20 la 40 de procente.

Documentul va fi propus spre adoptare în a doua lectură în plenul Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

6300 de lei – salariul minim propus de Guvern, în 2026. Reacția sindicatelor: „Nu acoperă un trai decent”

Salariul minim pe țară pentru anul viitor ar urma să fie de 6300 de lei, sau cu 800 de lei mai mult decât este în prezent. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituția argumentează că inițiativa are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Sindicatele critică însă propunerea, considerând suma insuficientă și solicitând un nivel mai ridicat, de 8 050 de lei.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate.

Instituția de resort a prezentat și evoluția salariului minim național (brut), la nivel de țară, în ultimii ani, care a fost una accelerată:
 2021 – 2 935 lei
 2022 – 3 500 lei (creștere de aproximativ +19% față de 2021)
 2023 – 4 000 lei (creștere de circa +12,5% față de 2022)
 2024 – 5 000 lei (creștere de +25% față de 2023)
 2025 – 5 500 lei (creștere de +10% față de 2024)
 2026 – propus la 6 300 lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ +15% față de 2025 și o majorare totală de circa +115% față de 2021.

Sindicatele resping propunerea: 6 300 lei nu asigură un trai decent

Sindicaliștii susțin că salariul minim propus de 6 300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale angajaților și nu reușește să scoată lucrătorii din sărăcie, fiind insuficient pentru a asigura un trai decent pentru salariați și familiile lor. De asemenea, această sumă nu garantează obținerea pensiei minime după 40 de ani de activitate și nu respectă cerințele Directivei UE 2022/2041.

În plus, salariul minim propus nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a ajunge la un nivel de 10 000 de lei până la finalul mandatului, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”. Opinia a fost exprimată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, desfășurată pe 21 noiembrie 2025, la solicitarea CNSM.

„CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardele europene privind protecția socială. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Ministerul Finanțelor a prezentat și opțiunea stabilirii unui salariu minim de 6500 de lei, iar costul în cazul dat s-ar fi majorat cu doar 130 milioane de lei pe an, din care circa 50% urmau să fie încasate în bugetul public național sub formă de impozit pe venit, prime medicale și contribuții sociale, ceea ce considerăm că este un cost neesențial pentru buget”, se arată în comunicatul sindicatelor.

Amintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: