Tudor Mardei | NewsMaker

Vot decisiv în Parlament: sancțiuni mai aspre pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe. Inițiativa legislativă aparține Partidului Acțiune și Solidaritate și a fost adoptată cu votul a 54 de deputați.

Potrivit noilor modificări, oferirea de bani, bunuri sau servicii pentru influențarea votului va fi pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani și amenzi de până la 57.500 lei. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În cazul în care faptele sunt comise în legătură cu grupuri criminale sau entități străine, pedepsele cresc până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Proiectul prevede și sancțiuni mai dure pentru falsificarea rezultatelor votării, finanțarea ilegală a campaniilor, dar și pentru activitatea extremistă. De asemenea, Comisia Electorală Centrală va avea dreptul să suspende alocațiile bugetare ale partidelor care încalcă în mod repetat normele de finanțare electorală — pe o perioadă de la 6 luni până la 4 ani.

Pentru falsificarea rezultatelor votării se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani, o amendă de până la 117.500 de lei și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 2 la 7 ani.

Legea aduce modificări și la Codul de procedură penală, pentru ca dosarele de corupție electorală să fie judecate cu prioritate și fără întârzieri nejustificate.

***

Proiectul de lege privind combaterea corupției electorale a fost adoptat în prima lectură în decembrie 2024. PAS a elaborat acest proiect de lege după declarațiile președintei Maia Sandu privind ineficiența măsurilor existente de combatere a corupției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

De la organizație teroristă la putere legitimă: Rusia – prima țară care a recunoscut oficial regimul taliban din Afganistan

În Rusia a fost recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului — o entitate statală condusă de mișcarea „Taliban”, scrie The Moscow Times cu referire la Ministerul rus al Afacerilor Externe. Potrivit instituției, adjunctul ministrului Afacerilor Externe, Andrei Rudenko, a primit copiile scrisorilor de acreditare de la noul ambasador afgan la Moscova, Gul Hasan.

Ambasadorul rus la Kabul, Dmitri Jirnov, a spus că decizia de recunoaștere a fost luată de președintele rus Vladimir Putin, la propunerea ministrului de Externe, Serghei Lavrov.

Confirmarea simbolică a recunoașterii a fost arborarea noului steag al Afganistanului deasupra ambasadei de la Moscova. Potrivit TASS, este vorba despre un drapel alb, cu textul șahadei — mărturisirea islamică de credință într-un singur Dumnezeu. După preluarea puterii în 2021, „Talibanul” a interzis fostul drapel național, compus din dungi negre, roșii și verzi, înlocuindu-l cu acest simbol religios.

În declarația sa, Ministerul rus al Afacerilor Externe a subliniat perspectivele extinderii cooperării comercial-economice cu Kabulul, acordând o atenție deosebită proiectelor din domeniile energiei, transportului, agriculturii și infrastructurii. De asemenea, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua să ofere sprijin în domeniul securității și în lupta împotriva terorismului și a criminalității legate de droguri. A fost menționată separat și intenția de a aprofunda legăturile în educație, sport, cultură și domeniul umanitar.

The Moscow Times menționează că Rusia a devenit, astfel, prima țară din lume care a recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului, deși mișcarea „Taliban” era considerată până de curând organizație teroristă în Federația Rusă. În decembrie 2024, Duma de Stat a adoptat o lege care permite excluderea „Talibanului” din lista respectivă, iar pe 17 aprilie 2025, Curtea Supremă a Federației Ruse a anulat oficial interdicția privind activitatea acestei mișcări în țară.

***

După preluarea puterii în Afganistan, în 2021, mișcarea „Taliban” a format propriul guvern, instaurând un regim criticat pentru represiunile sistematice. Regimul a acordat o atenție restrângerii drepturilor femeilor: au fost introduse interdicții privind educația și libertatea de mișcare, au fost reintroduse pedepsele corporale și creat un departament special pentru „păstrarea valorilor jihadului”. Potrivit sursei, deși din 2003 „Talibanul” a fost recunoscut în Rusia ca organizație teroristă, cooperarea dintre Moscova și această mișcare s-a intensificat după începutul războiului din Ucraina. Chiar și înainte de recunoașterea oficială, reprezentanți ai conducerii talibane participau în mod regulat la evenimente alături de oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin. Iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, i-a numit pe reprezentanții „Talibanului” drept „oameni raționali”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: