Tudor Mardei | NewsMaker

Vot decisiv în Parlament: sancțiuni mai aspre pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe. Inițiativa legislativă aparține Partidului Acțiune și Solidaritate și a fost adoptată cu votul a 54 de deputați.

Potrivit noilor modificări, oferirea de bani, bunuri sau servicii pentru influențarea votului va fi pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani și amenzi de până la 57.500 lei. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În cazul în care faptele sunt comise în legătură cu grupuri criminale sau entități străine, pedepsele cresc până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Proiectul prevede și sancțiuni mai dure pentru falsificarea rezultatelor votării, finanțarea ilegală a campaniilor, dar și pentru activitatea extremistă. De asemenea, Comisia Electorală Centrală va avea dreptul să suspende alocațiile bugetare ale partidelor care încalcă în mod repetat normele de finanțare electorală — pe o perioadă de la 6 luni până la 4 ani.

Pentru falsificarea rezultatelor votării se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani, o amendă de până la 117.500 de lei și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 2 la 7 ani.

Legea aduce modificări și la Codul de procedură penală, pentru ca dosarele de corupție electorală să fie judecate cu prioritate și fără întârzieri nejustificate.

***

Proiectul de lege privind combaterea corupției electorale a fost adoptat în prima lectură în decembrie 2024. PAS a elaborat acest proiect de lege după declarațiile președintei Maia Sandu privind ineficiența măsurilor existente de combatere a corupției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Să nu încerce răbdarea”: Grosu, despre intenția Tiraspolului de a extinde interdicția pentru folosirea termenului „Transnistria”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat intenția Tiraspolului de a extinde interdicția privind utilizarea sintagmei „Transnistria” pentru nominalizarea regiunii transnistrene drept „o acțiune de coerciție”. Afirmația fost făcută în cadrul unor de declarații de presă din 11 iunie.

Oamenii când nu pot soluționa probleme concrete și vitale, zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acțiuni de coerciție. (…) Eu zică să nu încerce răbdarea și să lase cetățenii în pace”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menționa că fac excepție situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

Iar recent, în organul legislativ al regiunii a fost înregistrat un așa-zis „proiect de lege” care vizează extinderea interdicției. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care este folosită. Autorii inițiativei susțin în nota explicativă că actuala lege permite sancționarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”.

Pe 10 iunie, Biroul politici de reintegrare a declarat că inițiativa ar fi o dovadă că autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea și autoizolarea regiunii.

***

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье”. Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: