parlament.md

Boris Lupașcu a solicitat anularea actelor care au stat la baza desemnării sale în funcția de judecător al CC

Boris Lupașcu, numit de majoritatea parlamentară formată din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” în funcția de judecător la Curtea Constituțională (CC), a solicitat anularea hotărârii care a stat la baza desemnării sale. Informația a fost confirmată pentru NM de către serviciul de presă al Parlamentului. 

Declarația ar fi fost expediată în adresa Parlamentului Republicii Moldova și a Curții Constituționale.

„O copie a scrisorii înregistrată la Curtea Constitutuțională și semnată de dl Lupașcu a ajuns în cancelaria parlamentului, prin poștă”, a declarat pentru NM Elena Căpățînă, reprezentanta serviciului de presă al Legislativului.

O fotografie a declarației lui Boris Lupașcu a fost publicată pe 27 aprilie de Ziarul de Gardă.

„În legătură cu bulversarea societății în rezultatul adoptării la 23 aprilie 2021 de către Parlament a Hotărârii de numire a subsemnatului în funcție de judecător al Curții Constituționale, urmărind scopul instaurării liniștii în societate la maxim antagonizate prin declarații populiste a unor politicieni și pretinși formatori de opinie, dar și neacceptând categoric lezarea în continuare a imaginii Înaltei Curți, solicit respectuos anularea actelor care au stat la baza desemnării în această funcție, în legătură cu renunțarea benevolă de la mandatul încredințat”, se arată în declarația semnată pe 26 aprilie.

 

ZdG

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

CC urma să examineze în ședința din 27 aprilie revocarea mandatului Domnicăi Manole și legile votate de majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor (PSRM) și Platforma „Pentru Moldova”, din care face parte fracțiunea Partidului „ȘOR”. Tot astăzi, CC va decide dacă trecerea SIS-ului din subordinea președinției sub cea a Parlamentului e constituțională. În acest sens, Curtea a fost sesizată de mai mulți deputați – Sergiu Litvinenco de la PAS și Dinu Plîngău, dar și Maria Ciobanu de la Platforma DA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Paun Rohovei

„E mai crud decât cel de-al Doilea Război Mondial”. Ambasadorul Ucrainei în Moldova, despre invazia Rusiei

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, consideră războiul inițiat de Rusia în Ucraina „mai crud decât cel de-al Doilea Război Mondial”. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 24 august a emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1. Diplomatul a subliniat că Ucraina are nevoie de o pace justă și a accentuat că respectarea integrității și suveranității țării sale este esențială pentru protejarea dreptului internațional.

„Ce ține de sfârșirea acestui masacru, inițiat de dictatorul de la Kremlin, vreau să vă zic că Ucraina își dorește mai mult ca oricine obținerea acestei păci. (…) Noi avem nevoie de o pace justă, deoarece acest război nu e un simplu război, e mai crud chiar decât cel de-al Doilea Război Mondial. S-au săvârșit foarte multe crime. Dacă nu vom trage la răspundere pe cei care au săvârșit aceste crime, care au stat la baza planificării lor, vom risca să călcăm în picioare totul ce numim civilizație, valori, drept și reguli internaționale”, a comunicat diplomatul.

Referindu-se la integritatea teritorială a țării sale, ambasadorul a declarat: „N-aș vorbi despre concesii, de schimburi de teritorii. Avem Constituția, avem un președinte ales prin vot liber și democratic, care este garantul Constituției. De asta, ne uităm în viitor la statul nostru ca la un stat căruia i se va respecta integritatea teritorială și suveranitatea. De altfel riscăm să facem un pas foarte negativ în istoria relațiilor internaționale și în ceea ce numim noi drept internațional. Încălcarea Cartei ONU, încălcarea dreptului internațional ar fi un risc de haos pentru toată lumea civilizată”.

***

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Organizația Națiunilor Unite a consemnat moartea a cel puțin 13 580 de civili în această țară, inclusiv 716 copii, iar 34 115 persoane au fost rănite, dintre care 2 173 sunt copii. La fel, conform datelor ONU, în prima jumătate a anului 2025 în Ucraina au fost uciși sau răniți 6 754 de civili. Aceasta reprezintă o creștere de 54% față de aceeași perioadă a anului 2024. 

În august 2025, ONU a acuzat Rusia de torturi sexuale asupra unor civili în zonele ocupate din Ucraina. Ar fi vorba de zece civili ucraineni „maltratați în regiunile ocupate ale Ucrainei, în special în Herson, Harkov și Zaporojie”. Aceste victime au fost supuse unor „violențe puternic sexualizate, incluzând violuri, amenințări cu violul și alte comportamente depravate”, a comunicat raportoarea specială asupra torturii, Alice Jill Edwards, relatează Hotnews.ro.

Amintim că în aprilie 2024, 44 de țări au cerut la Haga crearea unui tribunal care să tragă Federația Rusă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina. Documentul a fost susținut inclusiv de Republica Moldova. În mai 2025, la Lvov a avut loc reuniunea ministerială a coaliției de state care a decis înființarea tribunalului. Și atunci, Republica Moldova a susținut instituirea instanței internaționale. În iunie 2025, președintele Ucrainei și secretarul general al Consiliului Europei au semnat un acord privind crearea tribunalului. Se menționa că instanța va permite desfășurarea anchetelor împotriva conducerii de vârf a țării, care, în mod obișnuit, este protejată de imunități personale. În acest caz, este vorba despre conducerea Rusiei. Totodată, procesul și pronunțarea sentințelor împotriva reprezentanților autorităților ruse vor putea avea loc doar după ce aceștia își vor părăsi funcțiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: