The New Republic

Zvonuri despre moartea liderului Coreei de Nord. Cine preia puterea, dacă Kim Jong-un moare

Coreea de Nord nu a precizat niciodată cine îi va lua locul liderului Kimg Jong-un în cazul în care acesta moare sau se află în incapacitate de a conduce țara. În lipsa unor informații despre copiii săi, analiștii scriu că sora sa sau persoane din cercul său de încredere ar putea asigura regența până când unul dintre succesori va deveni adult și va putea prelua controlul asupra țării, scrie Reuters, dumincă, 26 aprilie. Subiectul a fost abordat în contextul în care unele tabloide internaționale, citând surse destul de vagi din China, Japonia sau Hong Kong, au scris că acesta s-ar afla în comă, după o operație de cord nereușită, sau chiar că ar fi murit.

Informațiile despre posibilul deces al lui Kim Jon-un nu au fost cofirmate cu certitudine și sunt greu de verificat, dar au fost alimentate de o știre a agenției Reuters potrivit căreia China a trimis o echipă de medici la Phenian.

Acestea au apărut după ce liderul nord-coreea nu și-a făcut apariția nici în 15 aprilie la ceremoniile de marcare a nașterii bunicului său, fondatorul regimului nord-coreean, Kim Ir Sen. Această aniversare este cea mai importantă sărbătoare a țării.

Ultima oară, el a fost văzut în public pe 11 aprilie, când a prezidat o ședință a partidului.

Kim Yo Jong

Potrivit analiștilor, una dintre persoanele care ar putea prelua puterea în cazul morții lui Kim Jong-un ar putea fi sora sa mai mică, Kim Yo Jong. În ultimii doi ani, anume aceasta a fost cea mai vizibilă prezență din preajma sa. Ea este vicepreședinta Comitetului Central al Partidului Municitorilor, iar Reuters scrie că este, neoficial, șefa administrației fratelui său.

Liderii de partid

Choe Ryong Jae este formal şeful de stat al Coreei de Nord, adică preşedinte al prezidiului Adunării Supreme a Poporului. Anterior a fost şeful politic al armatei nord-coreene; are la activ decenii de serviciu în regimul familiei Kim.

Pak Pong Ju, un alt membru al biroului politic al Partidului Muncitoresc, a fost prim-ministru într-o perioadă în care s-au extins unele activităţi de piaţă liberă pentru stimularea economiei naţionale.

Kim Jong Chol, vicepreşedinte al partidului şi fost înalt reprezentant pentru problemele nucleare, şi ministrul de externe Ri Son Gwon s-ar putea ocupa de problemele diplomatice, inclusiv deblocarea tratativelor pentru denuclearizare; ambii au avut roluri importante în organizarea întâlnirilor lui Kim Jong-un cu preşedintele american Donald Trump.

Alte rude ale lui Kim Jong-un

Se cunosc şi rude ale lui Kim Jong-un care nu au relaţii apropiate cu acesta. Fratele său Kim Jong Chol nu a făcut până acum parte din conducerea ţării şi duce o viaţă liniştită, ca muzician, fără a fi interesat de viaţa publică, potrivit diplomatului Thae Yong Ho, fost adjunct al ambasadorului nord-coreean la Londra, refugiat în Coreea de Sud. Cu toate acestea, Reuters arată că unii analişti îl consideră capabil să iasă în prim-plan în caz de necesitate.

Kim Kyong Hui, sora lui Kim Jong Il, a fost o figură importantă a regimului, înainte de venirea la putere a nepotului său. Ea nu a mai apărut în public după ce soţul său, Jang Song Thaek, a fost executat în 2013 din ordinul lui Kim Jong-un. După ce a fost bolnavă mult timp, a asistat anul acesta la o reprezentaţie de gală alături de actualul lider.

În fine, Reuters aduce în discuţie o posibilă nouă generaţie – a patra – din dinastia Kim. Se presupune că Kim Jong-un are trei copii cu Ri Sol Ju; cel mai mare are 10 ani, iar cel mai mic s-a născut în 2017, conform serviciului de spionaj sud-coreean. Fiind prea mici, oricare din ei ar avea însă nevoie de o tutelă familială sau politică.

Kim Jong Il a fost pregătit timp de 20 de ani să preia puterea de la tatăl său. Kim Jong-un a preluat conducerea Coreei de Nord în 2011, când tatăl său, Kim Jong Il a decedat din cauza un atac de cord. Acesta a decedat subit, iar Kim Jong-un a avut la dispoziţie doar puţin mai mult de un an pentru a se impune la conducere.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: