Viață

Zvonuri despre moartea liderului Coreei de Nord. Cine preia puterea, dacă Kim Jong-un moare

Stela Untila
| 26 aprilie, 2020
10:15

Coreea de Nord nu a precizat niciodată cine îi va lua locul liderului Kimg Jong-un în cazul în care acesta moare sau se află în incapacitate de a conduce țara. În lipsa unor informații despre copiii săi, analiștii scriu că sora sa sau persoane din cercul său de încredere ar putea asigura regența până când unul dintre succesori va deveni adult și va putea prelua controlul asupra țării, scrie Reuters, dumincă, 26 aprilie. Subiectul a fost abordat în contextul în care unele tabloide internaționale, citând surse destul de vagi din China, Japonia sau Hong Kong, au scris că acesta s-ar afla în comă, după o operație de cord nereușită, sau chiar că ar fi murit.

Informațiile despre posibilul deces al lui Kim Jon-un nu au fost cofirmate cu certitudine și sunt greu de verificat, dar au fost alimentate de o știre a agenției Reuters potrivit căreia China a trimis o echipă de medici la Phenian.

Acestea au apărut după ce liderul nord-coreea nu și-a făcut apariția nici în 15 aprilie la ceremoniile de marcare a nașterii bunicului său, fondatorul regimului nord-coreean, Kim Ir Sen. Această aniversare este cea mai importantă sărbătoare a țării.

Ultima oară, el a fost văzut în public pe 11 aprilie, când a prezidat o ședință a partidului.

Kim Yo Jong

Potrivit analiștilor, una dintre persoanele care ar putea prelua puterea în cazul morții lui Kim Jong-un ar putea fi sora sa mai mică, Kim Yo Jong. În ultimii doi ani, anume aceasta a fost cea mai vizibilă prezență din preajma sa. Ea este vicepreședinta Comitetului Central al Partidului Municitorilor, iar Reuters scrie că este, neoficial, șefa administrației fratelui său.

Liderii de partid

Choe Ryong Jae este formal şeful de stat al Coreei de Nord, adică preşedinte al prezidiului Adunării Supreme a Poporului. Anterior a fost şeful politic al armatei nord-coreene; are la activ decenii de serviciu în regimul familiei Kim.

Pak Pong Ju, un alt membru al biroului politic al Partidului Muncitoresc, a fost prim-ministru într-o perioadă în care s-au extins unele activităţi de piaţă liberă pentru stimularea economiei naţionale.

Kim Jong Chol, vicepreşedinte al partidului şi fost înalt reprezentant pentru problemele nucleare, şi ministrul de externe Ri Son Gwon s-ar putea ocupa de problemele diplomatice, inclusiv deblocarea tratativelor pentru denuclearizare; ambii au avut roluri importante în organizarea întâlnirilor lui Kim Jong-un cu preşedintele american Donald Trump.

Alte rude ale lui Kim Jong-un

Se cunosc şi rude ale lui Kim Jong-un care nu au relaţii apropiate cu acesta. Fratele său Kim Jong Chol nu a făcut până acum parte din conducerea ţării şi duce o viaţă liniştită, ca muzician, fără a fi interesat de viaţa publică, potrivit diplomatului Thae Yong Ho, fost adjunct al ambasadorului nord-coreean la Londra, refugiat în Coreea de Sud. Cu toate acestea, Reuters arată că unii analişti îl consideră capabil să iasă în prim-plan în caz de necesitate.

Kim Kyong Hui, sora lui Kim Jong Il, a fost o figură importantă a regimului, înainte de venirea la putere a nepotului său. Ea nu a mai apărut în public după ce soţul său, Jang Song Thaek, a fost executat în 2013 din ordinul lui Kim Jong-un. După ce a fost bolnavă mult timp, a asistat anul acesta la o reprezentaţie de gală alături de actualul lider.

În fine, Reuters aduce în discuţie o posibilă nouă generaţie – a patra – din dinastia Kim. Se presupune că Kim Jong-un are trei copii cu Ri Sol Ju; cel mai mare are 10 ani, iar cel mai mic s-a născut în 2017, conform serviciului de spionaj sud-coreean. Fiind prea mici, oricare din ei ar avea însă nevoie de o tutelă familială sau politică.

Kim Jong Il a fost pregătit timp de 20 de ani să preia puterea de la tatăl său. Kim Jong-un a preluat conducerea Coreei de Nord în 2011, când tatăl său, Kim Jong Il a decedat din cauza un atac de cord. Acesta a decedat subit, iar Kim Jong-un a avut la dispoziţie doar puţin mai mult de un an pentru a se impune la conducere.

Coreea de Nord, kim jong un

Știri similare

Politică

Voronin, apreciat cu „premiul Lenin” de Partidul Comunist din Rusia. Trofeul, acordat și liderului Coreei de Nord

Externe

Șoșoacă nu este sigură că în Coreea de Nord este dictatură: O să mă duc să vizitez să văd

Viață

Venituri de peste 330 de mii de lei. Vasile Costiuc și-a declarat averea pentru anul 2025

Dumitru Petruleac
| 18 martie, 2026
20:19

Deputatul Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2025. Conform documentului, politicianul a acumulat venituri proprii de aproximativ 336 de mii de lei pe parcursul anului trecut. Resursele financiare provin din salariul de la Parlament, de la partid și din activități pe rețelele sociale.

Potrivit declarației, Vasile Costiuc deține un apartament dobândit în 2020, evaluat la 40 000 de euro, și un teren agricol cu valoarea de piață de 5 800 lei.

Soția deputatului, angajată la o grădiniță din Durlești, a încasat în 2025 un salariu de 231 439 lei, plus 1 000 euro de la biroul electoral din România și o indemnizație de 3 504 RON de la statul român.

Costiuc indică în document un apartament cu suprafața de 61,5 metri pătrați, obținut în baza unui contract de cesiune în 2020, cu o valoare de piață de 40 000 de euro. De asemenea, politicianul deține un teren agricol de 0,2426 hectare, dobândit în 2009, evaluat la 5 800 de lei.

În ceea ce privește bunurile mobile, Costiuc deține două autoturisme Mercedes: unul fabricat în 2003, evaluat la 60 000 lei, și unul fabricat în 2015, achiziționat în 2024, estimat la 360 000 lei.

De asemenea, familia politicianului are un credit contractat în 2024 în valoare de 100 000 de lei, cu termen de rambursare în 2026.

declaration_20260318_195327 by dumitrupetruleac03

Cine este Vasile Costiuc?

Vasile Costiuc conduce Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) din momentul fondării acestuia, în 2011. Înainte de a intra în politică, a fost activist în aripa de tineret a Partidului Liberal și jurnalist la Jurnal TV. Partidul său promovează unirea Republicii Moldova cu România, conservatorismul și valorile creștin-democrate. Până la alegerile din 2025, formațiunea nu reușise niciodată să treacă pragul electoral.

În 2015, Costiuc a participat la protestele de masă împotriva fostei guvernări și a oligarhului Vladimir Plahotniuc, alături de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”. În Piața Marii Adunări Naționale a fost ridicat un „Orășel al Demnității”, iar Costiuc a fost câteva zile „primarul” acestuia. Ulterior a intrat în conflict cu conducerea Platformei DA, pe care a acuzat-o de înțelegeri secrete cu puterea.

Costiuc este cunoscut ca un activist de teren: parcurge țara cu un microbuz, transmite în direct din diverse locații și documentează abuzuri ale funcționarilor. A fost printre primii politicieni moldoveni care au exploatat rețelele sociale, transformând live-urile pe Facebook și TikTok într-un instrument eficient de promovare. Videoclipurile sale adună sute de mii de vizualizări, iar audiența depășește granițele Moldovei, incluzând diaspora.

În 2022, Costiuc a fost reținut 72 de ore și plasat ulterior în arest la domiciliu într-un dosar privind înstrăinarea frauduloasă a unor terenuri în Durlești. A fost eliberat în martie, iar în mai apărea cu șampanie și flori la casa lui Igor Dodon, tocmai arestat. Fostul președinte al Parlamentului, Adrian Candu, apropiat al lui Plahotniuc, a afirmat în 2021 că Costiuc ar fi fost finanțat de echipa lui Plahotniuc pentru a juca rolul de „spoiler” electoral. Costiuc a negat acuzațiile și l-a amenințat pe Candu cu judecata. În 2025, a izbucnit un conflict deschis cu conducerea poliției: permisul de conducere i-a fost suspendat de mai multe ori în timpul campaniei electorale, iar microbuzul partidului a fost ridicat la parcarea de penalizare — acțiuni pe care le-a catalogat drept „comandă politică” în favoarea PAS.

În ultimii ani, colaborează strâns cu partidul conservator și unionist AUR din România, avându-l ca partener principal pe George Simion. La alegerile prezidențiale din 2025 l-a susținut deschis pe Simion, cei doi filmând împreună spoturi electorale și efectuând o vizită comună la Washington, unde și-au exprimat sprijinul față de administrația Donald Trump. La alegerile parlamentare din 2025, „Democrația Acasă” a mizat masiv pe TikTok, iar potrivit Expert Forum România, partidul a fost promovat printr-o rețea de conturi potențial neautentice care au generat 16 milioane de vizualizări. Tot în octombrie 2025, Costiuc a obținut pentru prima dată mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!