Moldova sărbătorește 36 de ani de la adoptarea Drapelului. Maia Sandu: „Un privilegiu câștigat prin curaj și jertfă”

Republica Moldova marchează pe 27 aprilie 36 de ani de la adoptarea Drapelului de Stat. Cu această ocazie, Guvernul a organizat o ceremonie solemnă la care au participat președintele Parlamentului, deputați și miniștri, iar în școli orele au început cu intonarea imnului și arborarea tricolorului.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj în care a subliniat că dreptul de a arbora tricolorul este un privilegiu câștigat prin curaj și jertfă. „Cel mai important este să ne ridicăm, în viața de fiecare zi, la înălțimea valorilor pe care drapelul le reprezintă — să fim uniți, buni unii cu alții și să muncim împreună pentru viitorul Republicii Moldova”, a scris Sandu.

Premierul Alexandru Munteanu a subliniat că tricolorul a revenit în spațiul public în 1989 și a fost consacrat ca Drapel de Stat pe 27 aprilie 1990. „Îl purtăm astăzi cu mândrie și responsabilitate, ca simbol al identității noastre și al drumului pe care îl construim împreună”, a transmis Munteanu.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a descris semnificația fiecărei culori a tricolorului. „Roșul arde ca inimile noastre, ca dragostea de neam oriunde ne-am afla. Galbenul ne aduce acasă, în miros de pâine caldă, în câmpuri aurii. Albastrul ne ridică privirea spre cer, spre pace, spre un viitor în care credem”, a declarat Grosu.

Primarul general Ion Ceban a felicitat generația tânără, menționând că în școli a răsunat imnul și s-a discutat despre semnificația drapelului. „Drapelul nu este doar un simbol de stat, ci este inima țării noastre independente”, a transmis edilul capitalei.

Delegația UE în Moldova a transmis și ea un mesaj de felicitare, descriind tricolorul drept „o poveste despre istorie și valori împărtășite”, prezent atât în momentele de sărbătoare, cât și în clipele în care fiecare moldovean își amintește de rădăcinile sale.

Amintim că Ziua Drapelului de Stat este marcată pe 27 aprilie, începând cu anul 2010, când a fost instituită prin lege. Tricolorul albastru-galben-roșu, cu stema țării în centru, a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova pe 27 aprilie 1990, cu aproape un an și jumătate înainte de proclamarea independenței.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: