4 milioane de colete livrate, 695.000 de clienți și 28,6 milioane de lei achitate sub formă de impozite – rezultatele activității Nova Poshta Moldova pentru anul 2024

În anul 2024, compania Nova Poshta Moldova a demonstrat creștere pe toate direcțiile operaționale și financiare. Numărul de expedieri procesate a ajuns la aproape 4 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de două ori și jumătate față de anul 2023. Volumul taxelor achitate la bugetul Republicii Moldova a atins 28,6 milioane de lei – cu 87% mai mult comparativ cu anul precedent.

În fiecare zi, compania livrează colete atât pe teritoriul țării, cât și în străinătate. Numărul expedierilor interne a depășit 778 de mii,  înregistrând o creștere de 26% față de anul 2023. În același timp, numărul expedierilor internaționale a crescut de patru ori, atingând cifra de 3 milioane. Țările din care cetățenii din Moldova primesc cel mai frecvent colete sunt China, SUA, România și Ucraina. Printre magazinele online preferate de clienți se numără Temu, Joom, Aliexpress, iHerb, Zapatos și MakeUp.

Anul precedent, Nova Poshta Moldova a fost prima companie din țară care a introdus un nou format de puncte de servicii pentru ridicarea coletelor – punctele Pick Up. Până în prezent, compania rămâne singura care oferă acest tip de serviciu în Republica Moldova. Aceste puncte permit livrarea rapidă a coletelor chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, inclusiv în localități fără oficii sau poștomate. Partenerii locali, care administrează punctele Pick Up, au obținut venituri suplimentare – în 2024, Nova Poshta Moldova le-a achitat acestora 3,3 milioane de lei. Punctele de ridicare sunt, de asemenea, o soluție convenabilă pentru clienți, deoarece coletele pot fi ridicate aproape de casă sau chiar într-o cafenea. Este remarcabil faptul că peste 600.000 de expedieri din 2024 au fost livrate prin intermediul punctelor Pick Up. 

De asemenea, Nova Poshta Moldova dispune de cea mai extinsă rețea de poștomate localizată în 20 de orașe ale țării: Briceni, Edineț, Ungheni, Bălți, Comrat, Cahul, Orhei, Taraclia, Ceadîr-Lunga, Ialoveni, Hîncești, Căușeni, Ștefan Vodă, Fălești, Soroca, Rezina, Nisporeni, Leova, Anenii Noi și Chișinău, precum și în localitățile învecinate. Poștomatele Nova Poshta sunt amplasate și în rețeaua de hipermarketuri Kaufland Linella, Merci și Local, iar toate aceste companii sunt orientate spre un parteneriat de lungă durată.

În prezent, rețeaua logistică Nova Poshta Moldova include 31 de oficii, 260 de poștomate, 3 terminale de sortare și 61 de puncte Pick Up. Scopul extinderii este de a asigura accesibilitate rapidă, procesare eficientă și confort pentru clienți.

„Nova Poshta a devenit parte a vieții cotidiene a locuitorilor din Moldova. În 2024, am investit 26,8 milioane de lei în dezvoltarea logisticii și extinderea rețelei proprii, iar, în același timp, am creat 228 de noi locuri de muncă în întreaga țară. Serviciile noastre au fost utilizate de 695.000 de clienți, față de 424.000 în 2023. Anul acesta ne propunem să continuăm extinderea rețelei și să adăugăm noi servicii. Vom deschide un nou hub de sortare la Chișinău, unde clienții business vor putea beneficia de servicii de fulfillment. Totodată, planificăm să dublăm numărul punctelor de servicii în Moldova și să livrăm colete atât în, cât și din Moldova către întreaga lume”, a declarat Serhii Shapran, CEO Nova Poshta Moldova.

Reamintim că timpul de livrare pe teritoriul țării este de doar 24 de ore, iar către Ucraina și România – de la 3 zile.

Clienții pot utiliza atât poștomatele, cât și punctele Pick Up, pot opta pentru livrarea la domiciliu sau  vizita unul dintre oficii. Mai multe detalii pe: https://novaposhta.md/

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Охрименко/NewsMaker

Ce-și doresc primarii din Moldova? 27 de edili se află la Bruxelles (VIDEO)

27 de primari din Republica Moldova – inclusiv primarul municipiului Bălți, președintele raionului Taraclia și primarul satului Cioc-Maidan din Găgăuzia – au avut o zi plină la Bruxelles. Au discutat la Comitetul European al Regiunilor, la Eurocities și la ALDA, despre cooperare locală și proiecte europene. Jurnalistul Maxim Homeac și operatorul Andrei Ohrimenco se află la Bruxelles și au urmărit evenimentele.

Comisia Electorală Centrală

Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”, înregistrat la parlamentare. CEC a respins cererea unei candidate independente

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” la alegerile parlamentare din toamnă. Pe de altă parte, CEC a respins cererea de înregistrare în calitate de candidat independent depusă de Dina Carpinschi. Deciziile au fost luate în cadrul ședinței din 25 august.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat lista de 53 de candidați la funcția de deputat a Partidului „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”. Proiectul hotărârii a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

De asemenea, membrii CEC au examinat cererea de înregistrare a Dinei Carpinschi la alegerile parlamentare, în calitate de candidat independent. După verificarea listelor de subscripție cu semnăturile colectare, autoritatea electorală a considerat valabile 908 semnături ale susținătorilor, ceea ce reprezintă sub limita admisibilă de prezentare a cel puțin 1 000 de semnături, în cazul unei candidate femei. Astfel, CEC a respins înregistrarea Dinei Carpisnchi în cursa electorală. Proiectul hotărârii a fost adoptat cu cinci voturi pentru și trei abțineri.

Amintim că, până acum, Comisia Electorală Centrală a înregistrat la alegerile parlamentare:

  • Partidul Acțiune și Solidaritate;
  • Candidatul independent Andrei Năstase;
  • Coaliția pentru Unitate și Bunăstare;
  • Partidul Social Democrat European;
  • Partidul Național Moldovenesc;
  • Partidul Democrația Acasă;
  • Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
  • Candidatul independent Olesea Stamate;
  • Mișcarea Respect Moldova;
  • Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”;
  • Liga Orașelor și Comunelor;
  • Blocul Împreună;
  • Blocul Alternativa;
  • Alianța pentru Unirea Românilor;
  • Candidatul independent Victoria Sanduța;
  • Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie, iar campania electorală va demara oficial pe 29 august.

Înregistrarea Partidului Democrat Modern la parlamentare – amânată. Decizia CEC

Înregistrarea candidaților Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM) în alegerile parlamentare din toamnă a fost amânată. Comisia Electorală Centrală (CEC) a examinat cererea depusă de formațiune în cadrul ședinței din 25 august, însă proiectul de hotărâre cu privire la înregistrare nu a întrunit suficiente voturi.

Potrivit IPN, decizia vine după ce Agenția Servicii Publice a transmis o solicitare către CEC, în care menționează că în raport cu PDMM există anumite operațiuni administrative în derulare. Astfel, urmează să se revină asupra hotărârii CEC cu privire la lista partidelor care pot participa la alegeri.

Fiind supus votului, proiectul cu privire la înregistrare nu a întrunit numărul necesar de voturi. Trei membri CEC au votat pentru, patru împotrivă, iar altul s-a abținut. În aceste condiții, autoritatea electorală a amânat luarea unei decizii privind înregistrarea Partidului Democrat Modern din Moldova, descendent direct al PDM.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a precizat că dosarul va fi redistribuit unui alt membru al Comisiei.

Amintim că Partidul Democrat Modern din Moldova și-a anunțat oficial intenția de a candida la alegerile parlamentare pe 12 august. S-a întâmplat la mai puțin de o lună după ce ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, care este cercetat penal în Republica Moldova și se află actualmente în arest preventiv în Grecia, i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze, în contextul scrutinului din toamnă.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie, iar campania electorală va demara oficial pe 29 august.

Moldova acceptă tranzitul pelerinilor evrei spre Ucraina? Guvernul: cheltuielile vor fi suportate de „partea israeliană”

Israel își va asuma cheltuielile legate de organizarea anuală a pelerinajului evreilor hasidici la Uman, Ucraina, prin Aeroportul Internațional Chișinău, anunță Guvernul. Subiectul a fost discutat telefonic, pe 25 august, de premierul Dorin Recean și omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, care au abordat și aspecte ce țin de securitate și logistică. Conform The Jerusalem Post, guvernul Netanyahu a aprobat, între timp, alocarea a aproximativ 3 milioane de dolari pentru aceste costuri.

Potrivit publicației israeliene, decizia guvernului a stârnit critici în opoziție. Mai mulți deputați aflați în opoziție au calificat măsura – care prevede alocarea a 10 milioane NIS, echivalentul a 2,7 milioane dolari – drept o utilizare iresponsabilă a fondurilor publice, mai ales în condiții de război. Ministerul de Finanțe din Israel susține, potrivit sursei citate, că suma va fi destinată infrastructurii și aranjamentelor de transport pentru pelerinajul anual al haredimilor la Uman, prin Republica Moldova.

The Jerusalem Post mai scrie că a fost creată o echipă de experți care va negocia cu autoritățile de la Chișinău costurile și aranjamentele de cazare, având în vedere numărul mare de pelerini care tranzitează teritoriul Republicii Moldova în perioada Rosh Hashanah (Anul Nou evreiesc).

Amintim că, în septembrie 2023, peste 35.000 de pelerini au vizitat orașul Uman, iar aproximativ 30.000 dintre ei au intrat în Ucraina prin Republica Moldova. Totuși, anul trecut autoritățile de la Chișinău nu au permis organizarea tranzitului pelerinilor evrei prin Aeroportul Internațional Chișinău spre Uman. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat atunci că decizia a fost motivată de capacitatea limitată a aeroportului, riscurile de securitate și neîndeplinirea obligațiilor de către organizatori.

Tradițional, cu ocazia Anului Nou evreiesc, Rosh Hashanah, care în acest an începe în seara zilei de 22 septembrie – cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare de la Chișinău – zeci de mii de credincioși evrei călătoresc la Uman, la mormântul rabinului Nachman (1772–1810), fondatorul curentului hasidic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Recean, acuzat că ar „sacrifica” fermierii pentru a „distruge” agricultura. Reacția Guvernului

Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădărău, susține că prim-ministrul Dorin Recean ar fi declarat, săptămâna trecută, în cadrul ședinței plenare a Consiliului Economic, că „nu contează” dacă terenurile agricole din Republica Moldova vor fi prelucrate „de 3 000 sau de 1 000 de agenți economici”. Astfel, Bădărău, care a fost consilierul lui Recean pe agricultură în acest an, dar a demisionat cu scandal la mai puțin de două luni, l-a acuzat pe șeful Guvernului că ar intenționa „să distrugă” agricultura națională și că ar „sacrifica” fermierii mici în detrimentul marilor corporații din domeniu. Contactat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea afirmației invocate de directorul executiv al „Forței Fermierilor”. Acesta a spus că premierul își dorește ca agricultorii să prospere, iar Executivul le acordă sprijin financiar.

Alexandru Bădărău a emis un comunicat în care susține că pe 22 august, în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, Dorin Recean a fost întrebat despre situația din agricultură și ar fi declarat că pentru el „nu contează dacă suprafața de 1,7 milioane hectare de teren agricol din Moldova va fi prelucrată de 3 000 sau de 1 000 de agenți economici”.

Această afirmație nu este doar cinică, ci scoate în evidență adevăratele intenții ale actualului Guvern: falimentarea fermierilor mici, micro și mijlocii și preluarea terenurilor agricole de către agroholdinguri, la prețuri de nimic. Este confirmarea publică a planului rece și bine pus la punct al premierului Recean de a distruge agricultura națională și de a oferi „pe tavă” marilor capitaliști suprafețele de teren lucrate de sute de mii de gospodari. (…) Declarația premierului nu lasă loc de echivoc: actuala guvernare joacă deliberat în favoarea marilor grupuri de interese, sacrificând mii de fermieri mici”, a menționat asociația.

NM a solicitat un comentariu din partea purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Premierul a afirmat mereu că își dorește ca agricultorii din Moldova să fie bogați, să aibă produse competitive, căutate în toată lumea, și să dezvolte afaceri de succes. În această direcție acționează Guvernul, prin subvenții, granturi și sprijin pentru modernizare. La fel finanțăm regulat multe gospodării agricole micro, mici și mijlocii de succes. Cei care se laudă că le știu pe toate, dar au refuzat să facă ceva concret pentru agricultori, dintr-o funcție publică, au cu totul altă agendă decât cea declarată. Așteptăm propuneri concrete din partea Asociației pe platforma Consiliului Economic a cărui membru au devenit”, a spus el.

Reprezentantul Guvernului nu a confirmat sau infirmat, însă, veridicitatea afirmației atribuite lui Recean.

Precizăm că ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă prim-ministru din 22 august nu a fost transmis în direct.

Guvernul a transmis într-un comunicat că la reuniune au participat reprezentanții mediului de afaceri, iar discuțiile au vizat situația economică actuală și provocările antreprenorilor. De asemenea, a fost prezentat noul Regulament de organizare și funcționare a Consiliului Economic. Potrivit instituției, în cadrul ședinței, Dorin Recean a subliniat că „obiectivul Guvernului rămâne asigurarea unei creșteri economice durabile, sporirea productivității și a competitivității prin politici coerente pentru mediul de afaceri”. Comunicatul Executivului referitor la ședință nu menționează nimic despre domeniul agriculturii.

***

Consiliul Economic pe lângă prim-ministru este o platformă de dialog public-privat, creată în 2011 pentru a aborda probleme din economie. În prezent, Consiliul Economic reunește 148 de membri, dintre care 71 asociații de business și 49 de autorități publice. 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: