Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Iaroslav Martin, a fost pus sub învinuire de procurorii anticorupție într-un dosar penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Informația a fost confirmată pentru NM de către Mariana Cherpec, reprezentanta Procuraturii Generale.
Cherpec a declarat că fostul șef al SPPS a fost pus sub învinuire de procurori la data de 23 decembrie 2021.
„Fostul șef al SPPS a fost pus sub învinuire de către procurorii anticorupție la 23.12.2021 fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 al.3 din Codul penal, depășirea atribuțiilor de serviciu”, a declarat Cherpec, pentru NM.
Amintim că, anterior, fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Iaroslav Martin, a depus o cerere de chemare în instanța de judecată, împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Acesta solicita anularea decretului în baza căruia a fost demis din funcția de director al SPPS. Purtătoarea de cuvânt a șefei statului, Sorina Ștefârță, a precizat că instituția prezidențială a recepționat cererea de chemare în judecată și va urma toate procedurile legale în acest sens.
Menționăm că Iaroslav Martin a devenit director al SPPS pe 25 iunie 2019, în urma unui decret semnat de fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Pe 30 decembrie 2020, șefa statului, Maia Sandu, a semnat decretul prin care Iaroslav Martin a fost revocat din funcția de șef al SPPS.
Consiliul Audiovizualului demontează un nou fals. Este vorba despre unul distribuit masiv în presa din Federația Rusă, potrivit căruia pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost interzis filmul artistic de producție sovietică „Ivan Vasilievici își schimbă profesia” („Иван Васильевич меняет профессию”).Consiliul Audiovizualului precizează că nici autoritatea de reglementare și nici o altă instituție publică nu a dispus vreo interdicție de difuzare a respectivei lucrări cinematografice sau a altor similare.
„Potrivit art. 17 alin. (4) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale – Protejarea spațiului audiovizual national -, furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale de televiziune și de radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care au fost produse în alte state decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor și a emisiunilor de divertisment care nu au un conținut militarist”, explică CA într-un comunicat.
Potrivit CA, anume aceste prevederi legale sunt invocate în avertizările afișate pe ecrane TV, ale căror poze sunt tirajate de rând cu informația falsă privind o pretinsă interzicere a operei de cinema vizate. Astfel de mesaje apar pe ecranele televizoarelor doar în urma deciziei distribuitorilor de servicii media audiovizuale (operatorilor de cablu), în situațiile în care aceștia consideră că un anumit conținut retransmis ar cădea sub incidența restricțiilor legale citate supra.
„Autoritățile guvernamentale, precum și autoritatea națională de reglementare a audiovizualului nu intervin sub nicio formă în acest proces, nu cenzurează conținutul editorial și nici nu blochează difuzarea acestuia, ci doar monitorizează respectarea legislației audiovizuale, din momentul apariției în emisie a unui anumit conținut.
O singură imagine ce ilustrează mesajul unei așa-zise prohibiții a filmului menționat nu este suficientă pentru a conferi veridicitate informației apărute în spațiul mediatic rusesc. În plus, nu este exclusă nici situația în care înșiși distribuitorii au admis o eroare în ce privește difuzarea unui atare anunț”, susține CA.
Cazul cu pricina este foarte similar cu unul din anul trecut, când, cu foarte puțin timp înainte de scrutinele din toamna precedentă, la fel s-a vehiculat o presupusă interzicere în Republica Moldova a filmului de animație ”Смешарики”.
Consiliul Audiovizualului califică aceste cazuri drept fumigene, trase la indigo, și tentative de inoculare la nivelul percepției publice a ideii că, în statul nostru, ar fi cenzurat și interzis conținutul media/audiovizual în limba rusă sau de origine rusească, în dorința de a alimenta o falsă atitudine rusofobă în rândurile societății.
