Planul de reintegrare a Republicii Moldova va fi elaborat în continuare și va respecta principiile suveranității, integrității teritoriale și reintegrării pașnice, inclusiv prin acțiuni economice. Planul va fi prezentat public doar după ce va fi complet și fundamentat, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.
Oficialul a precizat că planul este discutat și cu partenerii internaționali, inclusiv cu Statele Unite și țările europene, și că discuțiile vizează doar o schiță inițială, care urmează să fie elaborată complet în continuare.
„Nu se ține ascuns nimic. Un plan bine structurat trebuie să aibă în calcul și resursele disponibile. Un plan complet, care să ia în considerare toate nuanțele legate de sistemul de pensii din stânga Nistrului, de sistemul de salarizare sau de valuta locală, care nu are recunoaștere internațională. Dar oamenii își primesc salariile și au agonisit bani de o viață. Au un circuit financiar intern. Pentru a transforma sau schimba aceste resurse în lei moldovenești sunt necesare sume importante de bani, pe care Republica Moldova nu le are”
Vicepremierul a mai spus că din punct de vedere economic, procesul de reintegrare capătă realitate.
„Din punct de vedere economic, sub aspectul relațiilor externe, regiunea este parte integrantă juridic a Republicii Moldova. Taxele vamale au fost introduse anul trecut – o decizie importantă, o primă etapă în reintegrarea economică și în aducerea regiunii în câmpul legal”, a mai spus oficialul.
Viceprim-ministrul Mihai Popșoi, a declarat că termenul de 2028 pentru încheierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE și 2030 pentru a deveni țară-membră rămâne realist, dar depinde de mai mulți factori, inclusiv de conflictul transnistrian.
„Poziția oficială a partenerilor noștri din Uniunea Europeană este că nu există o condiționalitate transantă între integrare și reintegrare”, a precizat Popșoi.
Oficialul a subliniat însă că ar fi un avantaj major pentru țară să se avanseze în direcția reintegrării pașnice și economice. Popșoi a amintit precedentul Ciprului, menționând că, deși acest exemplu există, Republica Moldova urmărește o reintegrare strict pașnică și economică, pentru ca țara să poată adera la Uniunea Europeană cu întreg teritoriul său.
Amintim că premierul Alexandru Munteanu a declarat recent la Bruxelles, că Guvernul discută cu partenerii europeni și americani un plan de reintegrare a regiunii transnistrene. Întrebat de jurnaliști dacă există un plan care prevede retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, în contextul obiectivului Chișinăului de a avansa spre integrarea europeană cu un teritoriu reintegrat, premierul a declarat: „Noi discutăm acum un plan de reintegrare a regiunii cu partenerii noștri europeni și partenerii americani. Deocamdată nu pot să vă dau detalii, dar așa un plan se discută”.
***
Reamintim, în februarie 2025, speakerul Igor Grosu anunța pentru prima dată o estimare oficială privind costurile reintegrării regiunii transnistrene: aproximativ jumătate de miliard de euro pe an. În octombrie, președinta Maia Sandu a declarat la postul public de televiziune că reintegrarea presupune în mod prioritar retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, dar și eforturi economice substanțiale pentru integrarea regiunii în sistemele bancar, social și economic ale țării. Șefa statului confirma atunci existența unui plan de reintegrare, elaborat în 2023. La fel, președinta a confirmat că Chișinăul poartă discuții cu partenerii internaționali pentru acoperirea costurilor, întrucât „bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu poate face față acestor cheltuieli”.
Conflictul transnistrean a izbucnit în martie 1992, după proclamarea independenței Republicii Moldova, și a fost alimentat de prezența Armatei a 14-a ruse. Luptele s-au încheiat la 21 iulie 1992, însă regiunea a rămas sub control regimului nerecunoscut. Astfel, în prezent, mii de militari ruși continuă să staționeze ilegal în stânga Nistrului, sub pretextul misiunii de pacificare și al pazei depozitului de muniții de la Cobasna. Chișinăul a cerut în repetate rânduri, inclusiv în cadrul ONU, retragerea trupelor ruse. Apelurile, însă, au fost ignorate constant, până acum, de Rusia.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!