Cu ocazia Zilei Independenței, președinții celor trei Țări Baltice au sosit în Moldova pentru o vizită de trei zile: președintele Estoniei — Alar Karis, președintele Letoniei — Edgars Rinkēvičs și președintele Lituaniei — Gitanas Nausėda. Astăzi, ei vor participa la evenimentele festive și își vor exprima sprijinul comun pentru parcursul european al Moldovei. NM, împreună cu mai mulți experți, a încercat să înțeleagă cum și de ce, după destrămarea URSS, Moldova și Statele Baltice au ales căi diferite, la ce am ajuns, ce poate învăța Moldova de la cele trei țări, ce din experiența lor nu ni se potrivește și de ce.
Locul întâlnirii
Sosirea liderilor Țărilor Baltice la Chișinău este simbolică. Pe 27 august 2024, se împlinesc 33 de ani de independență a Moldovei. În toți acești ani, Moldova a avansat cu viteze diferite spre UE. Lituania, Letonia și Estonia sunt, deocamdată, singurele țări post-sovietice care au reușit să parcurgă acest drum până la capăt — devenind membre ale UE.
Țările Baltice au reușit să parcurgă drumul de la ieșirea din URSS până la aderarea la UE în 14 ani (13 ani în cazul Estoniei, care și-a declarat independența mai târziu decât Lituania și Letonia). Iar drumul de la depunerea cererii de aderare la UE până la aderare, aceste țări l-au parcurs în 9 ani. În 2004, Țările Baltice au devenit membre ale UE, iar în acest an, locuitorii acestora au sărbătorit 20 de ani în Uniunea Europeană.
Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. La 17 iunie același an, Moldova a obținut statutul de candidat la UE. În decembrie 2023, a început negocierile de aderare, pe care speră să le finalizeze până în 2028, pentru a deveni membru al UE până în 2030.
Cum au reușit?
Experții menționează mai multe motive pentru succesul european al Țărilor Baltice. Astfel, expertul WatchDog Andrei Curăraru a subliniat că, în primul rând, trebuie să luăm în considerare faptul că Țările Baltice aveau deja experiența independenței. Acest lucru le-a permis să se adapteze mai rapid la noul statut de țări independente și să înceapă imediat procesele de integrare europeană. Chiar și data ieșirii din URSS este numită de Statele Baltice nu „Ziua Independenței”, ci „Ziua Restaurării Independenței”.
Al doilea motiv, potrivit lui, este lipsa conflictelor teritoriale. Conflictul din Transnistria, izbucnit în 1992 în Moldova, a încetinit pentru mult timp integrarea europeană a țării.
Există și un al treilea motiv — absența „pendulului geopolitic”. Fostul ambasador al Moldovei în Estonia, Victor Guzun, a menționat că Țările Baltice nu au încercat niciodată „să stea pe două scaune, așteptând ceva de la Occident și ceva de la Rusia.”
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a subliniat, la rândul său, că Țările Baltice nu aveau iluzii în privința Rusiei și au simțit mereu un pericol din partea acesteia: „În Țările Baltice, oamenii au perceput perioada sovietică ca pe ceva nenatural, ca pe o ocupație. Și când a devenit posibil, s-au eliberat de aceasta, considerând-o ca pe o ocupație. Nu au avut opțiuni în privința viitorului: CSI sau Uniunea Statală. Oamenii au declarat imediat că sunt independenți și că fac parte din Europa. Din prima clipă a independenței a început procesul de integrare europeană.”
Ce s-a întâmplat cu minoritățile?
În momentul obținerii independenței, Țările Baltice și Moldova au urmat căi diferite nu doar în ceea ce privește integrarea europeană, ci și în depășirea moștenirii sovietice. În Țările Baltice, au fost adoptate legi lingvistice destul de stricte. În plus, în Estonia și Letonia, spre deosebire de Moldova, nu toți locuitorii au obținut automat cetățenia. Cei care nu cunoșteau limba de stat (estoniana sau letona, în funcție de țară) nu au primit cetățenie. Acestora li s-a acordat statutul de non-cetățeni. Persoanele cu acest statut aveau multe drepturi ale cetățenilor, dar nu puteau, de exemplu, să participe la alegerile naționale sau să ocupe anumite funcții. Persoane cu acest statut există și astăzi în Țările Baltice, dar numărul lor scade anual.
Pe de o parte, aceasta a ajutat la consolidarea statalității naționale, iar pe de altă parte, a provocat critici. „Legislația lingvistică din Estonia și Letonia, de la începutul anilor 1990 până în prezent, a fost criticată de mai multe ori pentru neconformitatea cu standardele internaționale în domeniul drepturilor minorităților. Cu toate acestea, aceasta nu a devenit un factor semnificativ pe calea integrării europene a acestor țări”, a menționat, într-o discuție cu NM, expertul în drepturile omului și drept constituțional, Veaceslav Balan.
Totodată, el este convins că o legislație lingvistică strictă nu este potrivită pentru Moldova, deoarece aceasta poate duce la intensificarea tensiunilor și la „creșterea antagonismului între Chișinău și regiunile „etno-lingvistice” [Găgăuzia, Taraclia și Transnistria],” ceea ce ar putea deveni un obstacol în calea integrării europene. Expertul consideră că, în Europa modernă, țările precum Moldova ar trebui să își construiască identitatea națională pe baza unor valori precum pacea și democrația consensuală, drepturile omului și drepturile minorităților, dezvoltarea și autorealizarea persoanei, justiția socială și solidaritatea.
Cu toate acestea, fostul ambasador al Moldovei în Estonia, Victor Guzun, subliniază că, la începutul mișcării de integrare a țărilor baltice în Uniunea Europeană, „se discuta mai puțin despre limbă și mai mult despre oportunitățile pe care le vor avea cetățenii după aderarea la UE.”
Putem și noi?
În ceea ce privește experiența pe care Moldova ar putea să o preia de la Țările Baltice, Tulbure consideră că primul lucru pe care ar trebui să îl învățăm este evaluarea realistă a situației din jurul țării. „Țările Baltice nu au considerat niciodată Rusia ca o sursă de stabilitate și beneficii, ci întotdeauna ca pe o sursă de amenințări. Ei au înțeles că, cu cât se vor îndepărta mai mult de Rusia din punct de vedere instituțional și politic, cu atât mai bine. Acesta este principalul lucru pe care încercăm să îl învățăm acum,” consideră expertul.
Rusia, a subliniat expertul, percepe Moldova ca pe o țară inferioară, incapabilă să își decidă singură soarta: „Germania nazistă considera slavii drept „untermenschen” — oameni de rang inferior. Aceștia nu erau destinați exterminării fizice, dar erau considerați buni pentru sclavie și servilism. Ei nu erau egali cu arienii. Aceeași atitudine o are Moscova față de noi: suveranitatea noastră nu este deplină, nu avem dreptul să decidem în ce direcție să ne integrăm, cu cine să ne împrietenim, Moscova va decide pentru noi. Și există o parte din populația Moldovei care consideră că acest lucru este normal. În Țările Baltice erau mult mai puțini astfel de oameni; există și astăzi, dar sunt mult mai puțini,” a spus Tulbure.
Al doilea lucru pe care ar trebui să îl învățăm, potrivit expertului, este autonomia și responsabilitatea: în Țările Baltice, oamenii erau pregătiți de la început să își asume responsabilitatea pentru propria țară, fără a aștepta decizii „din partea Rusiei, Europei sau a țărilor vecine.” Tulbure a menționat, de asemenea, că Țările Baltice nu și-au pus niciodată sub semnul întrebării statalitatea: „Extremismul — fie pro-rus, fie pro-unionist — poartă aceeași responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă acum în Moldova. Ori ne construim statul modern și european, iar acest stat este Moldova. Ori continuăm să ne zbatem în incoerența ideologică.”
Victor Guzun consideră că Moldova trebuie să învețe de la Țările Baltice comunicarea dintre autorități și societate: „Acolo s-a desfășurat o amplă campanie de informare. Cetățenii știau despre beneficiile pe care le vor obține în urma aderării la UE.”
De asemenea, fostul ambasador în Estonia a menționat că Moldova trebuie să învețe despre unitate. „În Țările Baltice a existat un consens larg în societate: integrarea europeană era dorită nu doar de elitele politice, ci și de populația acestor țări. Trebuie să ne unim și să mergem împreună. Integrarea europeană nu este un proiect al guvernului, ci scopul nostru comun,” a subliniat expertul.
Veaceslav Balan consideră că Moldova ar trebui să învețe de la Țările Baltice construirea unor instituții de putere puternice, nepersonalizate, formarea coalițiilor între partide, separarea reală a bisericii de stat, crearea unei societăți moderne, laice, și recunoașterea și acceptarea tuturor grupurilor de oameni, inclusiv a persoanelor LGBT, precum și construirea unei economii și a unei societăți high-tech.
„Locuitorii Moldovei trebuie să înțeleagă un lucru foarte important — aderarea la Uniunea Europeană va aduce beneficii considerabile Moldovei ca țară, doar dacă Moldova va adera ca un stat modern, cu o economie modernă și cu un sistem social modern (așa cum au făcut Țările Baltice). Dacă Moldova va adera la UE cu o economie rurală, cu un sistem de stat de tip colhoznic și cu norme sociale arhaice, caracteristice ei astăzi, integrarea europeană va duce pur și simplu la un exod și mai masiv al locuitorilor Moldovei către părțile mai dezvoltate ale Europei și la transformarea definitivă a Moldovei într-o periferie neînsemnată a continentului,” a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
