Află cum a fost la Festivalul Moldox, dar și ce premii au luat regizorii în devenire, participanți la atelierele Moldox Lab

Timp de cinci zile, orașul Cahul a devenit centrul cinematografic al țării, găzduind cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar Moldox. Festivalul a adus în premieră unele dintre cele mai captivante documentare realizate în ultimii ani, însoțite de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu regizorii filmelor, discuții publice care au abordat subiecte actuale alături de invitați pe potrivă, ateliere de producție și masterclass-uri cu experți internaționali, dar și o expoziție de fotografie documentară.

„Suntem mândri că am reușit și de această dată să aducem la Cahul filme documentare de talie mondială cu impact social, care ne familiarizează nu doar cu problemele globale atât de actuale și prezente în viața fiecăruia dintre noi, dar și ne deschid noi orizonturi și posibile soluții pentru rezolvarea acestora. Cred că astfel de evenimente impulsionează schimbarea spre bine și vedem asta mai ales la nivel local, la Cahul, dar totodată contribuie și la formarea profesională a viitorilor cineaști prin intermediul atelierelor de film documentar organizate de Moldox Lab”, menționează Maxim Cîrlan, directorul Festivalului Internațional de Film Documentar Moldox.

Sub umbrela festivalului a avut loc și Masa rotundă organizată de Moldox Lab și Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova cu tema „Noi șanse pentru industria cinematografică din Moldova”, care a reprezentat un spațiu de întâlnire între reprezentanți ai instituțiilor care propun politici în domeniu, dar și cineaste și cineaști atât din industria locală, cât și internațională. La reuniune, cineaștii au discutat aspecte ce țin de modificările inițiate la regulamentul de finanțare și atragerea investițiilor străine, dar și crearea unui mediu prielnic aici în Republica Moldova pentru co-producții cinematografice internaționale. În acest context, participanții au menționat despre importanța schimbului de experiență cu alte țări privind cadrul legal, totodată, subliniind necesitatea adaptării practicilor internaționale la contextul local, astfel încât să reflecte realitatea și să creeze oportunități palpabile pentru sectorul cinematografic în țara noastră.

În ziua de închidere a festivalului a avut loc pitch-ul public de prezentare a proiectelor de film la care participanții atelierului Inspiration au lucrat împreună cu tutorii workshopului – Hjalmar Palmgren, Melody Gilbert, Phil Jandaly și Angela Tucker. Pe parcursul celor două module de instruire, participanții au parcurs toate etapele de dezvoltare a proiectului și au realizat un trailer reprezentativ pentru documentarul în lucru. Pitchul@Moldox a fost evaluat de către un juriu format din experți internaționali din industria filmului documentar, care au oferit tinerilor regizori premii pentru a-și dezvolta proiectele.

Iată cine sunt câștigătorii și ce premii au luat:

Vadim Tristan Belocur cu proiectul „Republic of Freedom”

Premiul Festivalului de Film Documentar de la Salonic (TDF) ce prezintă un abonament pentru participarea la ediția din 2022 și acces la toate celelalte evenimente – Agora Market și Docs.

Premiul Documentary Association of Europe (DAE) un abonament de membru pentru un an și patru sesiuni de mentorat personalizate.

Sofia Agapi cu proiectul „Operation Key”

Premiul Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Drepturile Omului DOCUDAYS UA – acces la Festival și cazare pentru ediția din 2022.

Premiul Balkan Documentary Centre (BDC) – un loc de observer care presupune două module  de instruire la Sofia, Bulgaria și Prizren, Kosovo.

Kristina Jacot cu proiectul „Letters from the Periphery”

Premiul B2B DOC – un atelier de cinematografie.

Pavel Brăila cu proiectul „Odyssey MD2020”

Premiul B2B DOC pentru participarea la un training de dezvoltarea a ideii filmului.

Lucia Tăut  cu proiectul „Vadim and His Princess”

Premiul Documentary Association of Europe  (DAE)- un abonament de membru pentru un an și patru sesiuni de mentorat personalizate.

Elena Culic

Premiul special oferit de Angela Tucker, membră a Academiei Americane – o sesiune de mentorat.

Roman Gațcan

Premiul Festivalului One World Romania (OWR) – participare în calitate de observator în cadrul Civil Society Pitch 2022.

Despre anvergura pe care a avut-o atelierele Moldox Lab în cadrul acestei ediții a Festivalului Moldox ne vorbește Natalia Andronachi, Head of Industry Moldox Lab, care menționează că dincolo de sporirea numărului de participanți dornici să se profesionalizeze în industria de film, s-a înregistrat și o creștere a numărului de invitați internaționali. „Am reușit prin intermediul atelierelor să aducem poveștile noastre locale, dar cu valoare universală, în atenția unor producători cu renume mondial, printre care și doi membri ai Academiei Americane de Film, iar asta denotă în primul rând un salt calitativ pe care l-am făcut pentru domeniul cinematografic local și credem că este o mare realizare a ediției din acest an”, a mai adăugat Natalia Andronachi.

Totodată, Festivalul a culminat și cu proiecția scurtmetrajelor realizate în cadrul atelierelor Moldox Lab 2021 (InterAction –  4 filme și Exploration –  3 filme) pe subiecte actuale din Cahul, dar și pentru întreaga țară, care au fost prezentate în fața unei audiențe formate din locuitorii orașului Cahul, autoritățile locale, invitați naționali și internaționali. Scurtmetrajele s-au centrat pe subiecte precum starea drumurilor, lipsa toaletelor publice, puterea și dragostea de viață a unui tânăr cu necesități speciale, dar și a familiei lui, situația și modul de viață al persoanelor în etate, schimbarea climatică și altele.

Pe parcursul celor șapte zile de workshop-uri, participanții atelierelor Moldox Lab au luat parte și la master-class-uri cu invitații speciali ai Festivalului precum: masterclass-ul cu Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv și consultant artistic al filmului Colectiv; masterclass-ul pe scriere și pitching de proiecte de film cu Anastasia Kirillova, Head of Talent Development B2B DOC,

masterclass-ul despre distribuția digitală și serviciile de streaming cu Vincent Lucassen producător și distribuitor de film pentru platforma „Under the Milky Way”, precum și masterclass-uri centrate pe importanța producătorilor de film documentar pentru industrie, susținute de Monica Lăzurean-Gorgan, membră a Academiei Americane de Film, producătoare, regizoare din România, Angela Tucker, membră a Academiei Americane de Film, regizoare și producătoare nominalizată la Peabody și Emmy.

Organizatori: Asociația Obștească „Moldox” în parteneriat cu „Svenska Filmstudion”. Desfășurarea Festivalului și atelierelor de film documentar a fost posibilă datorită suportului financiar din partea Swedish Institute, Primăria Cahul, Ambasada SUA, Forumul Cultural Austriac, Centrul Cultural German AKZENTE și Institutul Goethe, Ambasada Germaniei, Ambasada Olandei, Friedrich Ebert Stiftung, Swiss Cooperation Fund, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român și Startup City Cahul.

Partenerii media ai evenimentului: Newsmaker, TVR Moldova, Unimedia portal de ştiri, Diez, Moldova.org, Ziua de Azi, Youth.md, Gazeta de Sud, Locals, Regional.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Plahotniuc, gata să revină în Moldova/ Dodon, despre blocul electoral/ La protest pentru 300 de lei?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Cinci participanți la protestul opoziției, bănuiți că au fost plătiți
— Vlah îl amenință cu judecata pe Grosu
— Plahotniuc vrea să revină în Moldova. Precizările avocatului său
— Un alt pretendent la un fotoliul în Parlament
— PSRM își propune să participe la parlamentare în componența unui bloc
— Fostul șef al stisc s-a alăturat blocului „împreună”
— Plahotniuc nu vrea să fie adus în Moldova? Precizările Procuraturii
— PNM a decis să participe la alegerile parlamentare
— Alegătorii cu altă reședință, rugați să-și declare noul domiciliu
— Incendiu puternic de vegetație la Căușeni
— Mai mulți politicieni și activiști străini nu au fost lăsați să intre în Moldova
— Cod Galben de ploi și grindină în Moldova
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Temu, sub lupa Comisiei Europene: platforma riscă amendă pentru vânzarea de produse ilegale

Comisia Europeană a stabilit, preliminar, că platforma chineză de comerț online Temu permite vânzarea de produse ilegale în UE. Dacă aceste concluzii vor fi confirmate, compania riscă o amendă de până la 6% din veniturile sale anuale globale.

Platforma Temu este acuzată că nu a evaluat în mod corespunzător riscurile de vânzare a produselor ilegale pe piața sa. Astfel, CE a constatat, în urma unei analize preliminare, că Temu ar fi încălcat Legea privind serviciile digitale (DSA). Potrivit instituției, există dovezi că „platforma prezintă un risc major pentru consumatorii din UE, care s-ar putea confrunta cu produse ilegale”.

„Mai precis, analiza unui exercițiu de client misterios efectuată de Comisie a constatat că este foarte probabil ca consumatorii care cumpără de pe Temu să găsească produse neconforme printre oferte, cum ar fi jucăriile pentru copii și produsele electronice de mici dimensiuni”, se arată în comunicat.

Dacă aceste concluzii preliminare vor fi confirmate, Comisia va decide că Temu încalcă articolul 34 din Legea privind serviciile digitale, ceea ce ar atrage o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală, precum și obligația de a elimina încălcările constatate.

Menționăm că procedura împotriva Temu pentru vânzarea de produse ilegale în UE a fost inițiată încă din noiembrie 2024.

Plângerea sublinia că platforma nu dispune de sisteme suficient de sigure pentru a împiedica reapariția vânzătorilor necinstiți. De asemenea, Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de tacticile agresive de vânzare ale Temu, cu un „design care creează dependență”, inclusiv prin „recompense de tip joc”.

Cu Sens/Facebook

Vladimir Plahotniuc cere să fie extrădat în R. Moldova: Anunțul avocatului

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a anunțat că oligarhul, aflat în arest în Grecia, ar fi depus oficial o cerere prin care „acceptă necondiționat” să fie extrădat în Republica Moldova.

Cererea a fost adresată autorităților judiciare competente din Grecia și confirmă voința expresă a lui Vladimir Plahotniuc de a colabora în mod deschis cu procesul judiciar internațional, în vederea soluționării rapide și neîntârziate a procedurilor legale. Clientul nostru este gata să fie extrădat și este pregătit să facă uz de toate posibilitățile legale pe care le are la îndemână pentru a reveni în Republica Moldova”, a menționat avocatul într-o declarație publică.

Amintim că astăzi, Procuratura Generală nega informațiile potrivit cărora oligarhul Vladimir Plahotniuc ar fi acceptat să fie extrădat în R. Moldova.

Curtea de Apel din Atena, instanța competentă în examinarea procedurii de extrădare, a informat Procuratura Generală a țării noastre că numitul nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”, se menționa într-un comunicat al Procuraturii.

Amintim că IGP a anunțat, pe 22 iulie, că fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut în Grecia, potrivit informațiilor transmise oficial de Interpol Atena. Surse NewsMaker susțin că, odată cu el, ar fi fost reținut și fostul deputat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al oligarhului.

Contactat, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru NM că Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, Grecia, în momentul în care încerca să zboare în Dubai. Șeful poliției a precizat că autoritățile din Republica Moldova colaborează pentru a iniția procedurile de extrădare.

Procuratura Generală a nunțat, pe 24 iulie, că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

***

Reamintim că Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În februarie 2025, Interpol a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională, după ce a refuzat o cerere similară a Chișinăului, în 2020.

Pe de altă parte, Constantin Țuțu – considerat omul de încredere al lui Plahotniuc – este vizat într-o cauză penală pornită pe faptul îmbogăţirii ilicite, în perioada anilor 2014 – 2018. Ca și Plahotniuc, Țuțu se afla în lista persoanelor date în căutare internațională.

Brian Brown, activist conservator american, lăsat să intre în R. Moldova, după ce a fost oprit la frontieră: „Au spus că au greșit”

Activistul american Brian Brown, a anunțat astăzi, 28 iulie, că i s-a permis intrarea în Republica Moldova, după ce, cu o zi înainte, fusese oprit la frontieră din motiv că urma să participe la conferința conservatorilor, „Make Europe Great Again”, un eveniment despre care SIS susține că ar avea „organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor”.

El a făcut aceste precizări într-o postare pe rețeaua X, după care a apărut în intervenții video alături de liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, care a catalogat acțiunile autorităților drept „intimidare”.

„Eram deja în avion și pregătit de decolare când Poliția de Frontieră a urcat la bord și m-a dat jos. Au spus că au greșit și mi-au aprobat intrarea”, a scris Brown pe rețeaua X.

Tododată, activistul a scris că mulțumește ambasadei SUA în Moldova pentru că „și-a făcut timp să-l ajute”.

Menționăm că Brian Brown este președinte al Organizației Naționale pentru Căsătorie și al Organizației Internaționale pentru Familie. 

Potrivit publicației Europa Liberă Moldova, activistul american a fost un oaspete frecvent al Chișinăului în timpul când președinte era socialistul Igor Dodon, care „se orienta tot mai pronunțat spre teme social-conservatoare”, în frunte cu combaterea a ceea ce el și alți conservatori numesc „mișcarea LGBT”.

Brown a fost oaspetele cel mai important al lui Dodon la Congresul Mondial al Familiilor– o manifestare conservatoare ținută la Chișinău în 2018.

***
Mai mulți politicieni din UE și SUA nu ar fi fost lăsați să intre în R. Moldova pentru a participa la conferința „Make Europe Great Again” (MEGA), preconizată în perioada 28–29 iulie. Printre aceștia se numără europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, care a fost declarat persona non grata și expulzat de autoritățile moldovene. Potrivit organizatorilor, motivul invocat de către autorități ar fi „amenințarea la adresa ordinii publice și a securității naționale”. 

Ulterior, și Brian Brown, activist suveranist din SUA a scris pe rețeaua X că i s-ar fi refuzat accesul în Republica Moldova.

Mai târziu, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a venit cu explicații referitor la interdicția de intrare aplicată mai multor politicieni străini. Potrivit SIS, aceste persoane urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor.

„În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova. De exemplu, unul din participanți este un promotor al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și un susținător fidel al ocupației Rusiei în teritorii ce nu-i aparțin, cu utilizarea narațiunii ostile de „protejare a intereselor cetățenilor ruși asupriți”, referindu-se inclusiv la regiunea transnistreană”, se menționează în comunicatul SIS.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: