Știrea precum că CEDO a obligat țara noastră să plătească 1,5 milioane de euro foștilor acționari ai Centrului Comercial „Gemenii” a revoltat autoritățile Moldovei. Acestea au propus să fie reduse cheltuielile bugetare pentru justiție sau prejudiciile să fie plătite din banii și averea judecătorilor care s-au făcut vinovați de faptul că dosarul a ajuns la CEDO. La rândul lor, judecătorii au declarat că acest lucru va submina independența justiției. NM și experții au încercat să afle dacă este o soluție pentru această situație.
Ce s-a întâmplat?
La 18 februarie 2020, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a recunoscut că Moldova se face vinovată de încălcarea dreptului la „un proces echitabil” în raport cu foștii acționari ai CC „Gemenii”. În luna martie 2004, acționarii „Gemenii” Ludmila Ojog, Valeria Roibu, Mihail Roibu, Dragoș Roibu și Igor Ojog au inițiat procedura de insolvabilitate prin instanța de judecată și au împărțit bunurile între ei. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie finală în favoarea lor. Deși hotărârea a fost definitivă, un an mai târziu, CSJ a expediat dosarul spre reexaminare, „la solicitarea unor persoane terțe”. În consecință, la 25 ianuarie 2007, CSJ a emis o nouă hotărâre conform căreia bunurile acționarilor au fost transmise „persoanelor terțe”.
Examinând acest dosar, magistrații de la CEDO au ajuns la concluzia că Moldova a încălcat dreptul reclamanților „la proprietate” și „la un proces echitabil”. Prima hotărâre în acest caz s-a luat încă în anul 2011. Însă atunci, CEDO s-a expus în privința circumstanțelor generale ale cazului. În anul 2020, CEDO a calculat suma prejudiciului și a obligat Moldova să achite victimelor prejudicii pentru profitul ratat în valoare de 1,5 milioane de euro (aproximativ 28,8 milioane de lei), dar și să le fie restituită aproape o jumătate din suprafața imobilului. Dacă Moldova nu va îndeplini această condiție până la 18 mai 2020, ea va trebui să plătească victimelor alte 2,1 milioane de euro (aproximativ 40,6 de milioane de lei).
Care a fost reacția autorităților?
O zi mai târziu, după ce CEDO a publicat hotărârea, prim-ministrul Ion Chicu a declarat că aceste 70 de milioane de lei care sunt necesare pentru a fi plătite victimelor, vor fi luate din banii din buget care sunt alocați pentru sistemul justiției. La fel, la indicația lui Chicu, Ministerul Justiției s-a adresat către Procuratura Generală și a cerut să fie verificate acțiunile judecătorilor din cauza cărora Moldova a pierdut la CEDO.
De asemenea, Ministerul Justiției a publicat lista judecătorilor din cauza cărora Moldova a pierdut la CEDO în ultimii 20 de ani.
În curând, și președintele Igor Dodon a reacționat la această situație. El a propus să fie confiscată averea judecătorilor din cauza cărora CEDO a obligat Moldova să plătească 1,5 milioane de euro foștilor acționari ai „Gemenii”. „Să punem pe seama lor aceste 70 de milioane de lei”, a declarat Dodon.
Declarațiile autorităților i-a revoltat pe judecători, însă Chicu a menționat că nu va renunța la hotărârea sa. „Nu așteptați, independenții noștri, că pentru fărădelegile voastre vor plăti copiii și bătrânii. Cât eu sunt prim-ministru, nu vom plăti niciun ban pentru dosarele la CEDO până nu vom scoate de la voi acești bani”, a spus Chicu.
Ce au răspuns judecătorii?
Declarațiile lui Chicu și Dodon au fost comentate în primul rând de Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM). CSM a menționat că judecătorii nu pot fi pedepsiți pentru deciziile emise, pentru că aceasta ar submina independența lor. „Ținând cont de faptul că autoritățile ignoră în permanență problemele grave de personal și de infrastructură, cu care se confruntă instanțele de judecată de toate nivelurile, noi considerăm că atacurile la adresa judecătorilor sunt nejustificate și reprezintă un atentat asupra independenței justiției”, a subliniat CSM.
La rândul său, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a comunicat că „intențiile guvernului de a reduce bugetul sistemului judiciar, învinuind și discreditând magistrații, se vor răsfrânge negativ asupra justiției”. Aceștia au menționat că sunt „pentru o retorică echilibrată și pentru identificarea unor soluții juste” din partea autorităților.
Judecătorii din capitală au publicat o declarație în care au condamnat criticile frecvente la adresa lor din partea politicienilor. Magistrații au numit acest lucru „atentat asupra independenței sistemului” și „ponegrire intenționată a justiției”. Ei au îndemnat organizațiile internaționale și societatea civilă să monitorizeze situația.
Buget redus pentru instanțele de judecată?
Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, a spus pentru NM că acțiunile guvernului sunt o reacție adecvată la cele întâmplate. El a remarcat că guvernul este responsabil de formarea bugetului și că „aceste 70 de milioane oricum trebuiau să fie luate de undeva”.
Pavlovschi a menționat că cheltuielile pentru întreținerea sistemului judiciar „pot fi reduse esențial” dacă acesta ar fi modernizat. De exemplu, s-ar putea renunța la documentele tipărite pentru a trece doar la cele electronice, a subliniat ex-judecătorul de la CEDO.
Pavlovschi a mai spus că toate polemicile în acest sens sunt premature, întrucât parlamentul trebuie să ia decizia finală.
Iar judecătorul Victoria Sanduța dimpotrivă, consideră că decizia lui Chicu este „greșită și ilegală”. Potrivit afirmațiilor sale, declarația lui Chicu „are un caracter populist” și „îndreaptă mânia oamenilor asupra judecătorilor”. Ea a subliniat că guvernul „nu are dreptul să nu plătească salarii judecătorilor, secretarilor și asistenților”.
Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, este de acord cu Sanduța. El a menționat pentru NM că 80% din bugetul instanțelor judecătorești le constituie salariile magistraților, ale secretarilor ș.a. La fel, Gribincea a declarat că „nu trebuie să se ia bani de la sistemul judecătoresc, pentru că aici sunt magistrați onești și necinstiți și că judecătorii care nu au încălcat legea nu trebuie să răspundă pentru deciziile colegilor lor”.
Și Sanduța, și Gribincea pun la îndoială faptul că în realitate, guvernul va reuși să-și îndeplinească promisiunea.
Ori să fie aplicată responsabilitatea personală a judecătorilor?
Comentând ideea președintelui cu privire la confiscarea averii judecătorilor din cauza cărora Moldova a pierdut la CEDO, Pavlovschi a menționat că „un judecător trebuie să fie responsabil de hotărârile sale și nu de cele ale CEDO”. El a precizat că potrivit legislației în vigoare, un judecător poate răspunde material doar dacă este decizia definitivă a instanței în acest caz.
La rândul său, Gribincea a menționat că averea judecătorilor a cărei proveniență ei nu o pot explica ar trebui să fie confiscată până CEDO se va expune în privința deciziilor luate de acești magistrați. El consideră că dacă judecătorii ar răspunde personal pentru deciziile din cauza cărora Moldova a pierdut la CEDO, acest lucru ar permite să fie redus numărul total de dosare pe care țara noastră le pierde la CEDO. Totodată, el a subliniat că magistrații ar trebui să răspundă atunci când au încălcat legea în mod intenționat și nu atunci când au admis erori de procedură în dosar.
Victoria Sanduța a menționat că potrivit standardelor internaționale, „judecătorii nu trebuie să poarte răspundere materială pentru hotărârile pe care le iau”. „Problema responsabilității judecătorilor este una contradictorie. Uneori, CEDO anulează o decizie nu pentru că judecătorul a încălcat legea în mod intenționat, ci pentru că a admis erori de procedură în dosar”, a subliniat Sanduța. Potrivit afirmațiilor sale, generalizările autorităților la adresa tuturor judecătorilor poate fi interpretată că „atentat asupra autorității justiției”.
Ce se mai poate de făcut?
Potrivit afirmațiilor lui Sanduța, aceste 70 de milioane de lei „nu sunt prima sumă” pe care Moldova trebuie s-o plătească în baza unei decizii a CEDO. Ea consideră că autoritățile ar trebui să inițieze o investigație internă și să constate de ce judecătorii au emis o asemenea hotărâre și dacă sunt motive de a se adresa către forțele de ordine, cerându-li-se ca aceștia să fie trași la răspundere. La fel, Sanduța consideră că pierderile la CEDO ar putea fi evitate dacă ar fi înăsprite criteriile de numire a judecătorilor.
La rândul său, Gribincea a subliniat faptul că dacă în anul 2011, după decizia CEDO în dosarul „Gemenii”, autoritățile ar fi restituit proprietarilor clădirea, nu ar fi urmat a doua hotărâre a CEDO, din caua căreia Moldova trebuie să plătească 70 de milioane de lei foștilor proprietari. Gribincea a adăugat că acum, autoritățile ar putea să restituie foștilor proprietari o parte a clădirii și să nu caute bani pentru a achita prejudiciile.
***
Menționăm că din anul 1997 până în anul 2019, CEDO a obligat Moldova să plătească 17,1 milioane de euro (aproape 330 de milioane de lei). CEDO a stabilit că Moldova a încălcat Convenția Europeană pentru Drepturile Omului de 597 de ori. Cel mai mare număr de încălcări – 31% – țin de „dreptul la un proces echitabil”, în 25% din cazuri Moldova a fost recunoscută vinovată de tortură și tratament inuman, iar în 14% – de încălcarea dreptului la libertate și integritate personală.
