Foto: Twitter

Alegeri anticipate în Uzbekistan, pentru ca liderul ţării să-şi extindă puterea

Preşedintele Uzbekistanului, Şavkat Mirzioev, organizează duminică alegeri anticipate pentru a-şi prelungi şederea la putere, la doar câteva luni după ce a schimbat Constituţia pentru a ridica limita prerogativelor prezidenţiale, care în vechea formă l-ar fi obligat să stea la putere doar până în 2026, relatează News.ro.

Mirzioev a organizat un referendum în aprilie pentru a amenda Constituţia astfel încât mandatul prezidenţial să fie extins de la cinci la şapte ani. Ales în 2016 şi apoi reales în 2021, această schimbare îi resetează practic lui Mirzioev cele două mandate de până acum şi îi permite să mai stea încă două mandate, de câte şapte ani, la putere.

Mirzioev, în vârstă de 65 de ani, a scos Uzbekistanul din izolare de la preluarea puterii în 2016, după moartea autocratului Islam Karimov, care a condus încă din epoca sovietică şi a ţinut ţara închisă pentru cea mai mare parte a lumii.

„Am votat pentru Mirzioev. Se descurcă bine”, a spus un alegător după ce a ieşit dintr-o secţie de votare împreună cu soţia sa. „Lucrurile se mişcă în direcţia corectă sub conducerea lui. Vrem ca el să-şi continue eforturile de a ne schimba vieţile în bine”, a adăugat el.

Comerţul exterior a fost deschis, controalele valutare au fost ridicate, iar sistemul politic a fost oarecum liberalizat. Cu toate acestea, încă nu există partide de opoziţie sau politicieni puternici în ţară, care niciodată nu a organizat alegeri care să fie considerate competitive de monitorii internaţionali.

„Nu m-am dus la vot, sunt ocupată cu copiii mei”, a spus o mamă a doi copii care se plimbat cu ei într-un parc din Taşkent. „Ştiu cine va câştiga şi nici măcar nu ştiu cine sunt ceilalţi candidaţi”, a adăugat ea.

La fel ca alte state din Asia Centrală, Uzbekistanul încearcă să minimizeze daunele colaterale cauzate de sancţiunile occidentale impuse împotriva partenerului său comercial tradiţional Rusia din cauza războiului din Ucraina.

O rublă rusă slabă înseamnă pentru Taşkent fluxuri de valută reduse, în condiţiile în care milioane de uzbeci lucrează în Rusia. Pentru că în această ţară predominant tânără, cu o creştere puternică a populaţiei, dificultăţile economice persistă în ciuda progreselor, mulţi uzbeci sunt nevoiţi să plece în Rusia pentru a-şi hrăni familiile.

Odinioară un exportator de energie, Uzbekistanul consumă acum mai mult petrol şi gaze decât produce şi a cumpărat hidrocarburi ruseşti, beneficiind de faptul că Moscova redirecţionează exporturile dinspre Vest.

Din punct de vedere politic, Taşkentul şi-a menţinut neutralitatea, cerând pace în Ucraina şi angajându-se să respecte sancţiunile occidentale, dar menţinând în acelaşi timp legături normale cu Moscova.

În mod oficial, împotriva lui Mirzioev sunt trei contracandidaţi, care reprezintă Partidul Ecologist, Partidul Popular Democrat şi Partidul Social-Democrat Adolat, dar care practic sunt cvasinecunoscuţi.

Aproape 20 de milioane de uzbeci trebuie să voteze duminică pentru a-şi alege preşedintele. Prezentându-se ca un reformator, Şavkat Mirzioev ar urma să îşi păstreze cu uşurinţă puterea în cea mai populată ţară din Asia Centrală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Bolea

NM Espresso: Parlamentul Moldovei nu mai «prietenește» cu Rusia, «Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian, iar martorii din dosarul Plahotniuc «nu-și mai amintesc nimic»

Parlamentul și țările «neprietenoase»

În noul legislativ al Republicii Moldova nu vor exista grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus. O astfel de decizie a fost adoptată de Comisia parlamentară pentru politică externă, în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a anunțat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Ea a subliniat că grupurile de prietenie parlamentară se formează doar cu «țări prietenoase», care respectă suveranitatea și demnitatea umană.

Liderul fracțiunii PSRM, Igor Dodon, comentând această decizie, a declarat că «un asemenea caz rușinos se întâmplă pentru prima dată în cei 34 de ani de independență ai Moldovei».


«Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut sub numele de «Casa Rusă», intenționează să-l acționeze în judecată pe deputatul PAS Radu Mariandin cauza declarațiilor acestuia privind activitatea de spionaj a centrului.

Reprezentanții instituției au menționat că Marian, «probabil, nu are nicio idee despre activitatea Casei Ruse și evenimentele pe care le organizează».

În replică, Marian a declarat că «nu își retrage afirmațiile» și insistă că centrul subminează suveranitatea Republicii Moldova.

La rândul său, Ambasada Rusiei la Chișinău a calificat drept «eronată și contraproductivă» decizia Guvernului moldovean de a închide «Casa Rusă». Ambasada a reamintit, de asemenea, că potrivit Acordului bilateral, Centrul nu poate fi închis mai devreme de mijlocul anului 2026.


Găgăuzia: președintele Adunării Populare despre Șor și vizita lui Musteață

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Konstantinov, a declarat că oligarhul fugar Ilan Șor nu mai are nicio influență asupra autonomiei găgăuze.

Potrivit lui Konstantinov, «statul a făcut tot posibilul pentru a-l exclude pe Șor din Găgăuzia și chiar din republică».

Vorbind despre motivele vizitei la Comrat a șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, Konstantinov a spus că acesta a dorit să afle care este situația în regiune după alegerile parlamentare. Konstantinov, potrivit declarațiilor, i-ar fi dat asigurări lui Musteață că nu vede probleme în Găgăuzia.


Găgăuzia și educația

Ministerul Educației a cerut anularea Legii cu privire la educație, adoptată recent în Găgăuzia, care prevede extinderea utilizării limbii găgăuze în școlile autonomiei.

Ministerul a declarat că susține studierea limbii găgăuze și a istoriei poporului găgăuz, însă legea nu trebuie să «aducă atingere dreptului de a studia limba maternă».


RealPolitik despre aderarea Moldovei la UE

La Bruxelles s-a discutat recent despre posibilitatea unei «aderări incomplete» la Uniunea Europeană și despre un «termen de probă» pentru țări precum Republica Moldova și Ucraina.

În noul episod al emisiunii RealPolitik — «Va deveni Moldova un membru „neadevărat“ al UE?» — NM a discutat cu expertul politic Dionis Cenușă despre ce se ascunde în spatele acestor declarații și cum este dezbătută în UE următoarea etapă de extindere.


Corupție în sistemul de învățământ

La Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de corupție din sistemul educațional. Sub anchetă se află nouă persoane, printre care funcționari ai Direcției municipale de învățământ, doi directori de școli, un șef de grădiniță și câțiva antreprenori.

Potrivit anchetei, aceștia falsificau licitațiile, iar funcționarii primeau comision de 10–15% din valoarea contractelor pentru lucrări și servicii.


Percheziții în dosarul TUX

Poliția a efectuat 28 de percheziții în cadrul unor dosare privind activitatea antreprenorială ilegală, spălarea banilor și evaziunea fiscală.

Cinci persoane au fost reținute, printre ele și conducători ai platformei comerciale TUX Moldova.

Investigația a început după plângerile utilizatorilor TUX, care au reclamat blocarea conturilor și pierderea banilor investiți.


Dosarul Plahotniuc: continuare

În dosarul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, instanța a audiat alți șase martori. Mulți dintre ei însă «aproape că nu și-au mai amintit nimic», inclusiv fostul director al Casa Media, Dorin Pavelescu.

Procurorul a menționat că evenimentele au avut loc acum mai bine de zece ani, astfel încât «multe detalii puteau fi uitate».


Agenda zilei, 7 noiembrie:

  • 10:00 — Ședința Parlamentului.
  • 10:50 — Conferința de presă comună a Președintei Maia Sandu și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: