Slusari în parlament
Максим Андреев, NewsMaker

Alexandr Slusari a prezentat în plenul parlamentului textul moțiunii de cenzură. Microfonul i-a fost deconectat de mai multe ori

Vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr Alexandr Slusari a prezentat în plenul parlamentului  moțiunea de cenzură împotriva guvernului Chicu. Președinta legislativului i-a acordat 5 minute, iar după ce timpul a fost depășit, microfonul i-a fost deconectat. Opoziția a protestat cu bătăi în masă față de acest gest.

„Guvernul învestit la data 14 octombrie 2019 a încălcat pe toată perioada activității sale și în repetate rânduri legislația în vigoare, Constituția Republicii Moldova, subminând suveranitatea și securitatea financiară și economică a țării”, a declarat președintele fracțiunii, Alexandru Slusari.

După cinci minute, microfonul lui Slusari a fost deconectat, iar colegii săi au început să bată cu mâinile în masă, în semn de protest. Președintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov a criticat gestul opoziției.

„Nu o dată în parlament a fost depusă moțiune de cenzură. Tot ce știți este să tropăiți”, a spus Diacov.

Dumitru Diacov a rugat-o pe Zinaida Grecianîi să îi acorde încă trei minute lui Slusari „din partea PDM”. Ulterior, vicepreședintele Platformei DA și-a continuat discursul.

Potrivit autorilor textului, executivul condus de Ion Chicu „a demonstrat incapacitate guvernamentală și a creat premise suficiente de aprofundare a crizei în toate sferele vieții sociale”.

Deputata Platformei DA Maria Ciobanu a publicat pe pagina sa de facebook textul moțiunii de cenzură.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3189268981126542&set=a.406919489361519&type=3&theater

Totodată, în conținut, este  punctată „încălcarea sistematică a legislației, promovarea intereselor de grup ale persoanelor din jurul guvernării, promovarea unei politici externe arbitrare, ingerința în sistemul judecătoresc și controlul agresiv al instituțiilor media”.

Amintim că moțiunea de cenzură a fost semnată de deputații Platformei DA, ai PAS și de către deputatul Octavian Țîcu.

Conform Regulamentului Parlamentului, moțiunea de cenzură, care exprimă retragerea încrederii acordate guvernului la învestitură, poate fi inițiată de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Aceasta se supune dezbaterii în prima zi de ședință plenară a săptămînii următoare datei depunerii și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși.

În cazul în care moțiunea de cenzură asupra activității guvernului a fost respinsă, deputații care au semnat-o nu vor putea iniția, în cadrul aceleeași sesiuni, o nouă moțiune pe același motiv. Însă, în cazul adoptării moțiunii de cenzură, primul-ministru va prezenta în termen de cel mult trei zile, președintelui țării demisia guvernului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: