Alte 11 licee din Republica Moldova au aderat la marea familie „Clasa Viitorului”

Familia „Clasa Viitorului” a devenit mai mare. În ediția 2021, cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova, a fost posibilă extinderea proiectului „Clasa Viitorului” în alte 11 licee, din 10 regiuni ale țării. Astfel, fiecare instituție a beneficiat de un set de echipament digital performant, trei laptop-uri, mobilier modern și elemente de decor specifice proiectului, servicii gratuite și consultanță în design. De beneficiile proiectului se vor bucura alți 8460 de elevi și 566 de profesori.

Gabriela Lesnic, elevă, Liceul Teoretic „Mihai Stratulat”, s. Boșcana, r. Criuleni: „Clasa Viitorului este o experiență nouă atât pentru mine, cât si pentru colegii mei. Sunt roboți noi, tehnologii noi și e interesant să înveți lucruri utile și captivante. Ne motivează”.

Cornelia Rusu, elevă, Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Hîncești: „Până acum era mai greu să înțelegem tema doar din spusele profesoarei. Astăzi, după ce am văzut la microscop detalii pe care nu le putem observa cu ochiul liber, am înțeles mai bine lecția la biologie. Acum venim la ore cu plăcere!”.

Adrian Zagornean, elev, Liceul Teoretic „Olimp”, s. Costeşti, Ialoveni: „Aceste lucruri ne vor ajuta pe viitor, de exemplu, în programare. Le va fi de ajutor elevilor care doresc din şcoală să înceapă să învețe robotica sau programarea”.

În cadrul proiectului, sunt oferite și două cursuri de formare profesională continuă, create cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova. Primul curs, cu genericul „Alfabetizare și dezvoltare a competențelor digitale a cadrelor didactice”, a antrenat 44 de profesori de la instituțiile câștigătoare ale ediției curente. Cel de-al doilea curs, ”Utilizarea eficientă a echipamentelor digitale tipice „Clasa Viitorului” în procesul de predare-învățare”, a pregătit alte 44 de cadre didactice care au acumulat abilități practice de utilizare a echipamentelor digitale specifice „Clasa Viitorului”, care îi va ajuta, ulterior, să predea disciplinele STEAM – fizica, chimia, biologia, geografia și științele – în scenarii de lecții interdisciplinare. În total, de cursuri gratuite au beneficiat peste 3850 cadre didactice din toate regiunile Republicii Moldova.

Elena Frunză, profesoară de informatică, Liceul Teoretic „Mihail Stratulat”, s. Boșcana, Criuleni: „În urma instruirilor, am înțeles că noi suntem cu un pas mai înainte cu utilizarea acestor gadgeturi care ne oferă posibilitatea să instruim copiii pentru profesiile viitorului”.

Eugenia Bordeianu, directoare adjunctă, LT „Olimp”, s. Costești, r. Ialoveni: ”Vrem să mulţumim echipei de la Centrul de Informaţii Universitare şi Fundaţiei Orange Moldova, pentru că, împreună cred într-o idee, că schimbarea vine prin copii şi cel mai mult credem că împreună vom aduce ceva nou în şcolile din Republica Moldova”.

„Clasa Viitorului” este unul din programele de succes ale Fundaţiei Orange Moldova, dezvoltat împreună cu partenerii săi strategici. Orange s-a angajat să reducă inegalitățile sociale legate de acces la conectivitate, tehnologii sau lipsa de cunoştinţe şi abilităţi digitale. Astfel, strategia de responsabilitate socială Orange, Engage2025, se materializează prin programe de incluziune şi educaţie digitală pentru elevi, profesori, femei dezavantajate şi tineri aflaţi în căutarea unui job.

Ludmila NISTORICĂ, preşedintele Consiliului Fundaţiei Orange Moldova: „Incluziunea și educația digitală sunt domenii importante pentru activitatea Fundației Orange Moldova. Peste 200 de mii de locuitori ai țării se numără printre beneficiarii proiectelor de educație digitală ale fundației. Clasa Viitorului este unul din proiectele cheie ale Fundației Orange cu investiții de circa 8 milioane de lei, prin care ne-am propus să valorificăm tehnologiile digitale în școli. Suntem bucuroși că an de an, familia Clasa Viitorului devine tot mai mare”.

Proiectul a fost implementat de Centrul de Informații Universitare (CIU).

Angela MUŞET, directoare Centrul de Informații Universitare: „Grație tehnologiilor digitale și a oportunităților oferite, profesorii și elevii au posibilitatea să participe în diverse experimente științifice, să creeze realități noi și să descopere noi posibilități educaționale, astfel schimbându-și viziunea asupra studiilor, ceea ce ne demonstrează că școlile dau viață bunelor practici și declanșează schimbarea digitală în procesul de studii, acesta devenind unul mai atractiv, oferind medii de învățare și activități inspiraționale, iar cadrele didactice fiind, în continuare, motivate pentru autoperfecționare și inovație”.

Despre proiectul „Clasa Viitorului”

Clasa Viitorului este un proiect de educație digitală, implementat în instituțiile educaționale din Moldova, care aduce un nou concept în pedagogie, oferind un spațiu de învățare deschis și motivațional, cu abordări interdisciplinare și inovative, prin utilizarea tehnologiilor digitale, ce favorizează procesul de învățare centrat pe elev, iar școala devine un mediu atractiv care stimulează creativitatea și inovația.

Fundaţia Orange Moldova este unul dintre fondatorii conceptului „Clasa Viitorului” în Republica Moldova.

Proiectul a fost lansat în anul 2017 la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, cu susținerea partenerilor strategici de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei, UKaid și Fundația Orange Moldova.

De la lansarea sa, conceptul „Clasa Viitorului” a fost replicat în 42 de licee din 22 de regiuni ale țării. În total, de noi spații de studii, tehnologii și noi metode de predare beneficiază peste 38.000 de profesori și elevi. Astăzi, pe lângă cele 42 de instituții de învățământ general din întreaga ţară, proiectul se mândrește şi cu un Centru Național de Inovații Digitale în Educație, format în cadrul UPS “Ion Creangă”, a cărui misiune este să asigure formarea inițială și continuă a profesorilor din Moldova în aplicarea metodelor pedagogice moderne și utilizarea tehnologiilor digitale pentru eficientizarea procesului didactic.

Mai multe informații despre proiect pot fi găsite pe www.clasaviitorului.md, www.eac.md/ro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

moldova.europalibera.org

Viața între rugăciune și studii: tânăra de la Mănăstirea Japca care îmbină ascultarea cu două facultăți

Vitalia Lupu, o tânără de 19 ani, este prima viețuitoare din istoria Mănăstirii Japca care reușește să îmbine viața monahală cu studiile universitare. Anul trecut, a promovat toate examenele de bacalaureat cu nota 10 și a fost admisă simultan la două facultăți. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Vitalia a povestit că, după finalizarea studiilor, visează să deschidă o clinică și un liceu pe teritoriul mănăstirii.

„Studiez la două facultăți și asta nu mă împiedică să fac ascultare la mănăstire. Studiez în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, la Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică. În paralel fac și Facultatea de Teologie Ortodoxă. Maica stareță este bucuroasă, pentru că, eu cumva stric percepțiile celorlalți din afară. Chiar și surorile care vor veni în viitor vor ști că este posibil să facă și studiile și să nu renunțe la relația lor cu Dumnezeu”, a spus tânăra.

Monahia Nina a confirmat că Vitalia este primaviețuitoare din istoria mănăstirii care reușește să urmeze o facultate și, în același timp, să își păstreze viața monahală. În timpul anului universitar, ea pleacă lunea la Chișinău și se întoarce vineri seara la mănăstire.

„La universitate mă comport ca o fată normală, sunt îmbrăcată în alte haine, parcă ar trăi o dublă personalitate în mine. Jumătate de zi sunt așa, jumătate de zi – altfel. Mă străduiesc să nu spun pentru că lumea nu înțelege”, a adăugat Vitalia.

Anul trecut, tânăra a luat 10 pe linie la examenele de bacalaureat.

„Eram în grădina mănăstirii, era sezonul vișinelor. Eram toate maicile la cules. Am aflat la telefon că sunt invitată la Președinție. Alergam prin grădină de bucurie, pentru că s-a îndeplinit această dorință a mea. Scopul acesta, de a avea media 10 la BAC, mi l-am propus din clasa a V-a. Discutam cu una dintre colege și i-am spus așa convinsă: «Eu o să am 10 la BAC». Și ea spune: «Dar nu e posibil, e foarte greu. N-ai să ajungi»”, își amintește Vitalia.

După finalizarea studiilor, tânăra visează să deschidă în curtea mănăstirii o clinică și un liceu pentru fete.

„Eu cred că voi putea folosi specializarea mea în cadrul mănăstirii. Ar fi bine ca în Moldova să fie la vreo mănăstire o clinică pentru călugări, ca să nu iasă călugării în lume, la medici. Capacitățile mele de după absolvirea facultății mi-ar permite să fiu fondatoarea unei clinici, aici, pe teritoriul mănăstirii”, a mai spus Vitalia.

Tânăra spune că își dorește să rămână la Mănăstirea Japca, întrucât aceasta i-a devenit parte din familie.

Igor Cecan/NM

R. Moldova a înregistrat progrese în justiție și combaterea corupției: Raport OCDE

Republica Moldova a înregistrat progrese în domeniul justiției și combaterii corupției. Este concluzia Raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, adoptat în cadrul reuniunii plenare a Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, raportul confirmă îmbunătățiri în perioada 2023–2024 în domenii precum: politici anti-corupție (+9,9 puncte), protecția avertizorilor de integritate (+16,8 puncte), integritate în achizițiile publice (+14 puncte), independența sistemului judecătoresc (+6,1 puncte) și independența procuraturii (+7,6 puncte).

„În ultimii ani, s-a muncit mult pentru a curăța justiția de corupție, iar primele rezultate sunt deja vizibile. Vom continua reformele din domeniul justiției pentru ca fiecare cetățean să poată avea încredere că dreptatea funcționează pentru toți, iar legea este aceeași pentru fiecare”, a spus viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

(VIDEO) „Doi pentru justiție, nouă pentru sine”: deputații și-au evaluat activitatea la sfârșitul mandatului

Deputații celui de-al unsprezecelea mandat și-au încheiat activitatea și se pregătesc pentru noi alegeri. În așteptarea verdictului alegătorilor, reporteri NewsMaker Corina Malcoci a întrebat parlamentarii cum își evaluează propriile performanțe. Unii au evitat răspunsurile directe, invocând viitoarele scrutinuri. Alții au fost mai sinceri: socialiștii au deplâns faptul că doar câteva dintre sute de inițiative propuse au fost adoptate, acordându-și note modeste. Grigore Novaс, de exemplu, a acordat nota „2” pentru reformele în justiție, educație și domeniul social, în timp ce Bogdan Țîrdea a acordat ironic nota „9”. Reprezentanții PAS susțin că au obținut rezultate tangibile: inițiativele lor aduc roade, mai ales în domeniile social și muncă. Olesea Stamate a recunoscut atât realizări, cât și greșeli, iar Iulia Dascălu a evidențiat legea privind protecția animalelor. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a lăudat rapiditatea activității legislative și a subliniat contribuții în toate domeniile cheie – de la justiție până la educație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Fără cuști și zăbrele: cum Grădina Zoologică din Chișinău schimbă condițiile de viață ale leilor

În Grădina Zoologică din Chișinău se construiește un țarc modern pentru lei – 15 arii cu geam panoramic și granit mărunțit în loc de zăbrele. Aici va fi mutat un grup de patru lei care trăiesc deja în grădină zoologică. Proiectul costă peste 4 milioane de lei și urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului. Grădina Zoologică are în plan și achiziții noi: în curând vor sosi animale suplimentare, inclusiv jderi exotici. Dar nici măcar un țarc perfect proiectat nu îi satisface întotdeauna pe „locatari” – urșii aduși vara trecută și-au „amenajat” singuri teritoriul, smulgând pădurea tânără de pini proaspăt plantați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

РБК

Putin a semnat un decret pentru combaterea cuvintelor străine: „Amenințare la adresa limbii ruse”

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret privind aprobarea principiilor politicii lingvistice de stat. În document, utilizarea cuvintelor împrumutate din alte limbi este indicată drept una dintre amenințările la adresa limbii ruse, care susține „comunitatea cultural-civilizațională unitară a Lumii Ruse”, potrivit The Moscow Times.

În special, decretul menționează ca risc „utilizarea nejustificată în comunicarea oficială a cuvintelor străine care au echivalente uzuale în limba rusă, precum și a termenilor străini care nu apar în dicționarele normative”. Autoritățile intenționează astfel să reducă folosirea cuvintelor din alte limbi în discursul oficial.

În cadrul acestei politici lingvistice, Kremlinul plănuiește să promoveze limba rusă, pe care o cataloghează „o comoară națională a Rusiei și o bază a statalității ruse”, ca mijloc de comunicare între etnii în spațiul post-sovietic și să-i crească popularitatea în străinătate.

Totodată, documentul prevede crearea unei serii unificate de manuale școlare pentru limbile popoarelor Rusiei și o metodologie unificată de predare. În tastatura chirilică va fi alocat un spațiu special pentru literele limbilor naționale.

În iunie, Duma de Stat a adoptat o lege care restricționează folosirea cuvintelor străine în spațiul public, un pas descris drept „protecția limbii ruse de excesul de împrumuturi”. Legea impune limite în utilizarea cuvintelor străine pe afișe, etichete, reclame și în denumirile complexelor rezidențiale.

Tot în iunie, Putin a cerut renunțarea „consecventă la împrumuturile vulgare și mecanice din alte limbi, care nu îmbogățesc, ci murdăresc și denaturează limba rusă”. El a subliniat necesitatea folosirii alfabetului chirilic în spațiul public, în locul unui „amestec” de litere latine și alte simboluri.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: