Alte 11 licee din Republica Moldova au aderat la marea familie „Clasa Viitorului”

Familia „Clasa Viitorului” a devenit mai mare. În ediția 2021, cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova, a fost posibilă extinderea proiectului „Clasa Viitorului” în alte 11 licee, din 10 regiuni ale țării. Astfel, fiecare instituție a beneficiat de un set de echipament digital performant, trei laptop-uri, mobilier modern și elemente de decor specifice proiectului, servicii gratuite și consultanță în design. De beneficiile proiectului se vor bucura alți 8460 de elevi și 566 de profesori.

Gabriela Lesnic, elevă, Liceul Teoretic „Mihai Stratulat”, s. Boșcana, r. Criuleni: „Clasa Viitorului este o experiență nouă atât pentru mine, cât si pentru colegii mei. Sunt roboți noi, tehnologii noi și e interesant să înveți lucruri utile și captivante. Ne motivează”.

Cornelia Rusu, elevă, Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Hîncești: „Până acum era mai greu să înțelegem tema doar din spusele profesoarei. Astăzi, după ce am văzut la microscop detalii pe care nu le putem observa cu ochiul liber, am înțeles mai bine lecția la biologie. Acum venim la ore cu plăcere!”.

Adrian Zagornean, elev, Liceul Teoretic „Olimp”, s. Costeşti, Ialoveni: „Aceste lucruri ne vor ajuta pe viitor, de exemplu, în programare. Le va fi de ajutor elevilor care doresc din şcoală să înceapă să învețe robotica sau programarea”.

În cadrul proiectului, sunt oferite și două cursuri de formare profesională continuă, create cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova. Primul curs, cu genericul „Alfabetizare și dezvoltare a competențelor digitale a cadrelor didactice”, a antrenat 44 de profesori de la instituțiile câștigătoare ale ediției curente. Cel de-al doilea curs, ”Utilizarea eficientă a echipamentelor digitale tipice „Clasa Viitorului” în procesul de predare-învățare”, a pregătit alte 44 de cadre didactice care au acumulat abilități practice de utilizare a echipamentelor digitale specifice „Clasa Viitorului”, care îi va ajuta, ulterior, să predea disciplinele STEAM – fizica, chimia, biologia, geografia și științele – în scenarii de lecții interdisciplinare. În total, de cursuri gratuite au beneficiat peste 3850 cadre didactice din toate regiunile Republicii Moldova.

Elena Frunză, profesoară de informatică, Liceul Teoretic „Mihail Stratulat”, s. Boșcana, Criuleni: „În urma instruirilor, am înțeles că noi suntem cu un pas mai înainte cu utilizarea acestor gadgeturi care ne oferă posibilitatea să instruim copiii pentru profesiile viitorului”.

Eugenia Bordeianu, directoare adjunctă, LT „Olimp”, s. Costești, r. Ialoveni: ”Vrem să mulţumim echipei de la Centrul de Informaţii Universitare şi Fundaţiei Orange Moldova, pentru că, împreună cred într-o idee, că schimbarea vine prin copii şi cel mai mult credem că împreună vom aduce ceva nou în şcolile din Republica Moldova”.

„Clasa Viitorului” este unul din programele de succes ale Fundaţiei Orange Moldova, dezvoltat împreună cu partenerii săi strategici. Orange s-a angajat să reducă inegalitățile sociale legate de acces la conectivitate, tehnologii sau lipsa de cunoştinţe şi abilităţi digitale. Astfel, strategia de responsabilitate socială Orange, Engage2025, se materializează prin programe de incluziune şi educaţie digitală pentru elevi, profesori, femei dezavantajate şi tineri aflaţi în căutarea unui job.

Ludmila NISTORICĂ, preşedintele Consiliului Fundaţiei Orange Moldova: „Incluziunea și educația digitală sunt domenii importante pentru activitatea Fundației Orange Moldova. Peste 200 de mii de locuitori ai țării se numără printre beneficiarii proiectelor de educație digitală ale fundației. Clasa Viitorului este unul din proiectele cheie ale Fundației Orange cu investiții de circa 8 milioane de lei, prin care ne-am propus să valorificăm tehnologiile digitale în școli. Suntem bucuroși că an de an, familia Clasa Viitorului devine tot mai mare”.

Proiectul a fost implementat de Centrul de Informații Universitare (CIU).

Angela MUŞET, directoare Centrul de Informații Universitare: „Grație tehnologiilor digitale și a oportunităților oferite, profesorii și elevii au posibilitatea să participe în diverse experimente științifice, să creeze realități noi și să descopere noi posibilități educaționale, astfel schimbându-și viziunea asupra studiilor, ceea ce ne demonstrează că școlile dau viață bunelor practici și declanșează schimbarea digitală în procesul de studii, acesta devenind unul mai atractiv, oferind medii de învățare și activități inspiraționale, iar cadrele didactice fiind, în continuare, motivate pentru autoperfecționare și inovație”.

Despre proiectul „Clasa Viitorului”

Clasa Viitorului este un proiect de educație digitală, implementat în instituțiile educaționale din Moldova, care aduce un nou concept în pedagogie, oferind un spațiu de învățare deschis și motivațional, cu abordări interdisciplinare și inovative, prin utilizarea tehnologiilor digitale, ce favorizează procesul de învățare centrat pe elev, iar școala devine un mediu atractiv care stimulează creativitatea și inovația.

Fundaţia Orange Moldova este unul dintre fondatorii conceptului „Clasa Viitorului” în Republica Moldova.

Proiectul a fost lansat în anul 2017 la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, cu susținerea partenerilor strategici de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei, UKaid și Fundația Orange Moldova.

De la lansarea sa, conceptul „Clasa Viitorului” a fost replicat în 42 de licee din 22 de regiuni ale țării. În total, de noi spații de studii, tehnologii și noi metode de predare beneficiază peste 38.000 de profesori și elevi. Astăzi, pe lângă cele 42 de instituții de învățământ general din întreaga ţară, proiectul se mândrește şi cu un Centru Național de Inovații Digitale în Educație, format în cadrul UPS “Ion Creangă”, a cărui misiune este să asigure formarea inițială și continuă a profesorilor din Moldova în aplicarea metodelor pedagogice moderne și utilizarea tehnologiilor digitale pentru eficientizarea procesului didactic.

Mai multe informații despre proiect pot fi găsite pe www.clasaviitorului.md, www.eac.md/ro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

Plahotniuc a făcut cunoștință cu învinuirile care i se aduc: în câte dosare este vizat

Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc a fost informat oficial despre acuzațiile care i se aduc în mai multe dosare penale, după ce a fost extrădat din Grecia și predat organelor de drept din Republica Moldova.

Procuratura Generală anunță că lui Plahotniuc i-au fost aduse la cunoștință învinuirile în patru cauze aflate la faza de urmărire penală. Totodată, în cadrul unui alt dosar, deja transmis în instanță, procurorii i-au înmânat rechizitoriul, conform procedurii legale.

Procurorii reamintesc că Plahotniuc era anunțat în căutare internațională și este vizat în mai multe cauze, fiind învinuit de comiterea unui șir de infracțiuni, printre care: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari, precum și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Fostul lider democrat a fost reținut pe 22 iulie, pe aeroportul din Grecia, în timp ce încerca să părăsească țara cu acte false. Pe 25 septembrie, după șase ani de la fuga din Republica Moldova, el a fost extrădat în cătușe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Irina Vlah

Letonia și Estonia își închid ușile pentru Irina Vlah. Noi sancțiuni internaționale

Irina Vlah este vizată de noi sancțiuni internaționale. Estonia a impus restricții împotriva președintei Partidului „Inima Moldovei”, acuzând-o că ar fi sprijinit activități care subminează suveranitatea și integritatea teritorială a altor state și încalcă normele dreptului internațional. Drept urmare, politicianei i se interzice intrarea în Estonia.

„Noua sancțiune permite aplicarea unei interdicții de intrare pentru persoanele împotriva cărora există dovezi de participare sau sprijin activ pentru acțiuni desfășurate în străinătate care încalcă normele și principiile dreptului internațional”, a declarat ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna.

De asemenea, Letonia a aplicat Irinei Vlah o interdicție de intrare pe teritoriul său, anunțată oficial de Ministerul leton de Externe.

„Interdicția de intrare pe teritoriul Letoniei a fost impusă acestei persoane pentru o perioadă nedeterminată”, se arată în postarea instituției.

***

Pe 28 august, Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, sancțiunile prevăd înghețarea bunurilor, interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun. De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Tudor Mardei / NewsMaker

Sandu și Recean, despre Plahotniuc: „Până și infractorii care păreau invincibili ajung în fața justiției”

Președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean au venit cu mesaje după ce fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost adus la Chișinău, la șase ani după ce a fugit din Republica Moldova. Șefa statului a postat pe Facebook un colaj de fotografii, inclusiv o imagine cu proteste din 2017 „împotriva dictaturii Plahotniuc-Dodon”, menționând că „până și infractorii care păreau invincibili ajung în fața justiției”.

Maia Sandu a postat pe contul său de Facebook un colaj de fotografii cu un protest din iunie 2017 din fața Parlamentului, „împotriva dictaturii și terorii Plahotniuc-Dodon”. Colajul include și două imagini cu Plahotniuc, surprinse pe 25 septembrie, în momentul în care a fost adus la Chișinău.

„Dacă nu renunți când e greu și continui să lupți – întreaga societate continuă să lupte – până și infractorii care păreau invincibili ajung în fața justiției”, a scris șefa statului în descrierea colajului. Președinta a comentat extrădarea lui Plahotniuc și într-un interviu, publicat pe 25 septembrie. Maia Sandu a numit extrădarea „cel mai important test al justiției în fața cetățenilor”.

Dorin Recean a scris pe Facebook că „cel care a încătușat o țară întreagă prin intimidare, dosare la comandă, preluare ilegală de afaceri, îmbogățire pe spatele oamenilor este adus încătușat în fața justiției din Moldova”.

„După ce 6 ani s-a ascuns și a fugit de Moldova. Oricâtă bravadă ar face acum, el va rămâne un infractor ce a subjugat instituțiile și bugetul statului în interes personal și de clan. Am moștenit o justiție în derivă și, de la zero, am pornit curățarea și reformarea ei. După 4 ani, vedem că infractorii nu mai controlează Moldova și, oricât de autoritari ar fi fost odată, oricâtă putere ar fi avut, acum sunt aduși în fața dreptății. Justiția are responsabilitatea să acționeze corect cu toți infractorii. Legea întotdeauna trebuie să fie în capul mesei”, se arată în mesajul premierului.

***

Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. În luna septembrie a aceluiași an a fost anunțat în căutare internațională. El a fost reținut pe 22 iulie în Grecia și s-a aflat până acum în arest preventiv acolo. Republica Moldova a solicitat extrădarea pentru patru dosare penale aflate în faza de urmărire penală și unul aflat în faza de judecată.

Plahotniuc a fost extrădat pe 25 septembrie cu un zbor obișnuit Atena–Chișinău. Avionul în care se afla a aterizat la ora 09:29. Fostul lider PDM a fost scos din avion în cătușe și, însoțit de mascați, a fost condus spre un microbuz. În ajun, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a precizat că Plahotniuc va fi deținut la Penitenciarul nr. 13, într-o celulă separată, din motive de securitate.

Între timp, în privința lui Plahotniuc a fost întocmit un proces-verbal de reținere. Odată cu aceasta, toate cele patru mandate de arest preventiv au fost puse în executare, iar termenul de 30 de zile de arest a început să curgă. În continuare, urmează să-i fie aduse la cunoștință acuzațiile care i se aduc. Ulterior, va fi prezentat în fața instanței de judecată, astăzi sau mâine. Informațiile au fost comunicate de procurorul de caz, Alexandru Cernei, aflat la aeroportul din Chișinău în legătură cu extrădarea lui Plahotniuc.

Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a acuzat autoritățile de la Chișinău de „abuzuri”, după extrădarea clientului său din Grecia. El a spus că a fost percheziționat pe Aeroportul Chișinău și supus unui „control special”, fără explicații. Poliția de Frontieră a respins acuzațiile. Autoritatea a precizat că toate procedurile au fost aplicate conform legii și acordurilor internaționale.

Vladimir Plahotniuc este judecat în Republica Moldova într-un dosar disjuns din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

Nadejda Roșcovanu/Jurnal TV

Drepturile lui Plahotniuc și ale avocatului său, încălcate la Aeroport? Poliția de Frontieră: acuzațiile „nu corespund realității”

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, acuză autoritățile de la Chișinău de „abuzuri”, după extrădarea clientului său din Grecia. El susține că a fost percheziționat pe Aeroportul Chișinău și supus unui „control special”, fără explicații. Poliția de Frontieră a respins acuzațiile, într-o reacție pentru NM. Autoritatea precizează că toate procedurile au fost aplicate conform legii și acordurilor internaționale.

Rogac susține că, imediat ce au ajuns la Chișinău, ar fi fost „îndepărtat în mod vădit și intenționat” de clientul său, Vladimir Plahotniuc. Juristul califică acțiunile drept „un abuz clar și o încălcare vădită a dreptului la apărare, dreptului la liberă circulație și, nu în ultimul rând, al Legii cu privire la avocatură”.

„În aceste condiții, nu au fost îngrădite doar drepturile mele în calitate de cetățean și avocat, dar și cele ale clientului meu, Vlad Plahotniuc. În calitate de avocat, trebuia să fiu în permanență lângă clientul meu, ale cărui drepturi le reprezint. Este un abuz și o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale și a Convenției Europene de Extrădare, făcută în mod conștient, pentru a pune presiune atât pe mine, cât și pe Vlad Plahotniuc”, a scris Rogac pe rețele.

Contactați pentru o reacție, reprezentanții Poliției de Frontieră a respins acuzațiile avocatului lui Plahotniuc.

„Persoana vizată a parcurs integral procedurile legale prevăzute de legislația Republicii Moldova și de acordurile internaționale. Controlul a inclus verificarea documentelor, consultarea bazelor de date și respectarea tuturor etapelor obligatorii, inclusiv cele aferente cooperării internaționale pentru cazurile de extrădare. Nu a existat nicio abatere sau omitere care să afecteze asistența pentru extrădare”, precizează Poliția de Frontieră.

Instituția mai susține că aceste măsuri „sunt practici standard aplicate tuturor persoanelor aflate în situații similare, fără excepții sau tratamente preferențiale, pentru a asigura respectarea strictă a cadrului legal național și internațional”.

***

Vladimir Plahotniuc a fost extrădat pe 25 septembrie cu un zbor obișnuit Atena–Chișinău. Avionul în care se afla a aterizat la ora 09:29. Fostul lider PDM a fost scos din avion în cătușe și, însoțit de mascați, a fost condus spre un microbuz. În ajun, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a precizat că Plahotniuc va fi deținut la Penitenciarul nr. 13, într-o celulă separată, din motive de securitate.

Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Grecia și s-a aflat până acum în arest preventiv acolo. Republica Moldova a solicitat extrădarea pentru patru dosare penale aflate în faza de urmărire penală și unul aflat în faza de judecată.

Vladimir Plahotniuc este judecat în Republica Moldova într-un dosar disjuns din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
video.zingan.com

Sentința lui Iurie Roșca, redusă de la 6 la 4 ani. A părăsit Moldova înainte de a fi condamnat

Fostul vicepremier Iurie Roșca a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență, după ce inițial primise 6 ani. Decizia este executorie, însă, conform Procuraturii Anticorupție, Roșca a părăsit Moldova până la pronunțarea sentinței de condamnare. Instituția a precizat că hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

Pe 2 august 2024, Iurie Roșca a fost condamnat la 6 ani de închisoare într-un dosar pentru trafic de influență. Totodată, instanța a dispus confiscarea a 227 000 de dolari de la Roșca, în folosul statului. Sentința era cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. 

Conform Procuraturii Anticorupție, pe 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea lui Iurie Roșca pentru trafic de influență. Totuși, instanța a admis apelul apărării și a redus pedeapsa de la 6 la 4 ani de închisoare cu executare. „Decizia este executorie și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni de la data comunicării integrale a hotărârii”, au comunicat procurorii.

Conform Procuraturii Anticorupție, Iurie Roșca a părăsit teritoriul Republicii Moldova până la pronunțarea sentinței de condamnare. Instituția a precizat că perioada de detenție va fi calculată din ziua reținerii sale.

Potrivit dosarului, în 2009, Roșca ar fi cerut 1 milion de euro de la antreprenorul Alexei Damaschin pentru a influența o decizie judecătorească, care să-i salveze afacerea. El ar fi primit mai întâi 117 000 de dolari, iar după ce instanța a dat o decizie nefavorabilă, Damaschin i-a mai dat încă 110 000 de dolari pentru a obține câștig de cauză. Menționăm că Iurie Roșca a pledat nevinovat.

***

Iurie Roșca a fost vicepremier în Guvernul Greceanîi în perioada iunie-septembrie 2009. De asemenea, a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului de două ori: între 1998-2001 și 2005-2009.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: