Alte 11 licee din Republica Moldova au aderat la marea familie „Clasa Viitorului”

Familia „Clasa Viitorului” a devenit mai mare. În ediția 2021, cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova, a fost posibilă extinderea proiectului „Clasa Viitorului” în alte 11 licee, din 10 regiuni ale țării. Astfel, fiecare instituție a beneficiat de un set de echipament digital performant, trei laptop-uri, mobilier modern și elemente de decor specifice proiectului, servicii gratuite și consultanță în design. De beneficiile proiectului se vor bucura alți 8460 de elevi și 566 de profesori.

Gabriela Lesnic, elevă, Liceul Teoretic „Mihai Stratulat”, s. Boșcana, r. Criuleni: „Clasa Viitorului este o experiență nouă atât pentru mine, cât si pentru colegii mei. Sunt roboți noi, tehnologii noi și e interesant să înveți lucruri utile și captivante. Ne motivează”.

Cornelia Rusu, elevă, Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Hîncești: „Până acum era mai greu să înțelegem tema doar din spusele profesoarei. Astăzi, după ce am văzut la microscop detalii pe care nu le putem observa cu ochiul liber, am înțeles mai bine lecția la biologie. Acum venim la ore cu plăcere!”.

Adrian Zagornean, elev, Liceul Teoretic „Olimp”, s. Costeşti, Ialoveni: „Aceste lucruri ne vor ajuta pe viitor, de exemplu, în programare. Le va fi de ajutor elevilor care doresc din şcoală să înceapă să învețe robotica sau programarea”.

În cadrul proiectului, sunt oferite și două cursuri de formare profesională continuă, create cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova. Primul curs, cu genericul „Alfabetizare și dezvoltare a competențelor digitale a cadrelor didactice”, a antrenat 44 de profesori de la instituțiile câștigătoare ale ediției curente. Cel de-al doilea curs, ”Utilizarea eficientă a echipamentelor digitale tipice „Clasa Viitorului” în procesul de predare-învățare”, a pregătit alte 44 de cadre didactice care au acumulat abilități practice de utilizare a echipamentelor digitale specifice „Clasa Viitorului”, care îi va ajuta, ulterior, să predea disciplinele STEAM – fizica, chimia, biologia, geografia și științele – în scenarii de lecții interdisciplinare. În total, de cursuri gratuite au beneficiat peste 3850 cadre didactice din toate regiunile Republicii Moldova.

Elena Frunză, profesoară de informatică, Liceul Teoretic „Mihail Stratulat”, s. Boșcana, Criuleni: „În urma instruirilor, am înțeles că noi suntem cu un pas mai înainte cu utilizarea acestor gadgeturi care ne oferă posibilitatea să instruim copiii pentru profesiile viitorului”.

Eugenia Bordeianu, directoare adjunctă, LT „Olimp”, s. Costești, r. Ialoveni: ”Vrem să mulţumim echipei de la Centrul de Informaţii Universitare şi Fundaţiei Orange Moldova, pentru că, împreună cred într-o idee, că schimbarea vine prin copii şi cel mai mult credem că împreună vom aduce ceva nou în şcolile din Republica Moldova”.

„Clasa Viitorului” este unul din programele de succes ale Fundaţiei Orange Moldova, dezvoltat împreună cu partenerii săi strategici. Orange s-a angajat să reducă inegalitățile sociale legate de acces la conectivitate, tehnologii sau lipsa de cunoştinţe şi abilităţi digitale. Astfel, strategia de responsabilitate socială Orange, Engage2025, se materializează prin programe de incluziune şi educaţie digitală pentru elevi, profesori, femei dezavantajate şi tineri aflaţi în căutarea unui job.

Ludmila NISTORICĂ, preşedintele Consiliului Fundaţiei Orange Moldova: „Incluziunea și educația digitală sunt domenii importante pentru activitatea Fundației Orange Moldova. Peste 200 de mii de locuitori ai țării se numără printre beneficiarii proiectelor de educație digitală ale fundației. Clasa Viitorului este unul din proiectele cheie ale Fundației Orange cu investiții de circa 8 milioane de lei, prin care ne-am propus să valorificăm tehnologiile digitale în școli. Suntem bucuroși că an de an, familia Clasa Viitorului devine tot mai mare”.

Proiectul a fost implementat de Centrul de Informații Universitare (CIU).

Angela MUŞET, directoare Centrul de Informații Universitare: „Grație tehnologiilor digitale și a oportunităților oferite, profesorii și elevii au posibilitatea să participe în diverse experimente științifice, să creeze realități noi și să descopere noi posibilități educaționale, astfel schimbându-și viziunea asupra studiilor, ceea ce ne demonstrează că școlile dau viață bunelor practici și declanșează schimbarea digitală în procesul de studii, acesta devenind unul mai atractiv, oferind medii de învățare și activități inspiraționale, iar cadrele didactice fiind, în continuare, motivate pentru autoperfecționare și inovație”.

Despre proiectul „Clasa Viitorului”

Clasa Viitorului este un proiect de educație digitală, implementat în instituțiile educaționale din Moldova, care aduce un nou concept în pedagogie, oferind un spațiu de învățare deschis și motivațional, cu abordări interdisciplinare și inovative, prin utilizarea tehnologiilor digitale, ce favorizează procesul de învățare centrat pe elev, iar școala devine un mediu atractiv care stimulează creativitatea și inovația.

Fundaţia Orange Moldova este unul dintre fondatorii conceptului „Clasa Viitorului” în Republica Moldova.

Proiectul a fost lansat în anul 2017 la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, cu susținerea partenerilor strategici de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei, UKaid și Fundația Orange Moldova.

De la lansarea sa, conceptul „Clasa Viitorului” a fost replicat în 42 de licee din 22 de regiuni ale țării. În total, de noi spații de studii, tehnologii și noi metode de predare beneficiază peste 38.000 de profesori și elevi. Astăzi, pe lângă cele 42 de instituții de învățământ general din întreaga ţară, proiectul se mândrește şi cu un Centru Național de Inovații Digitale în Educație, format în cadrul UPS “Ion Creangă”, a cărui misiune este să asigure formarea inițială și continuă a profesorilor din Moldova în aplicarea metodelor pedagogice moderne și utilizarea tehnologiilor digitale pentru eficientizarea procesului didactic.

Mai multe informații despre proiect pot fi găsite pe www.clasaviitorului.md, www.eac.md/ro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicușor Dan a convocat Consiliul de Securitate. Cum va răspunde România dacă i se va mai încălca spațiul aerian

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat, luni, de către președintele Nicușor Dan pentru joi, la ora 12.00. Reuniunea de la Palatul Cotroceni va avea ca subiect modul în care vor răspunde autoritățile în cazul încălcărilor spațiului aerian de către drone sau alte tipuri de aeronave.

Potrivit comunicatului transmis de către Administrația Prezidențială, pe ordinea de zi a ședinței se află:

  • Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;
  • Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național.

„În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, se mai spune în comunicatul citat de hotnews.

Convocarea CSAT survine în contextul în care, pe 13 septembrie, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, iar armata română a ridicat avioane de la sol pentru interceptarea dronei.

La scurtă vreme după incident, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu preciza că, în ce privește procedura de doborâre a aeronavelor care intră în spațiul aerian românesc, detaliile vor fi stabilite în CSAT.

În cazul dronelor, decizia de doborâre poate fi luată și de către comandatul operațiunii de interceptare. În acest cadru, piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.

Drone, interceptate în spațiul aerian danez. Circulația avioanelor, dată peste cap

Alertă în Danemarca, la Copenhaga! Activitatea aeroportului a fost pusă pe pauză după ce au fost interceptate cel puțin trei drone în în zonă. Astfel, începând cu ora locală 20:30, niciun avion nu a decolat sau aterizat. Cel puțin 15 zboruri au fost deviate către alte aeroporturi.

La fața locului a interveni poliția, pentru investigarea incidentului cu implicarea dronelor, scrie Reuters.

„Avem o prezență masivă acolo”, a declarat Henrik Stormer, șeful Poliției din Copenhaga.

Deocamdată, nu există informații legate de originea dronelor interceptate în spațiul aerian danez.

Americanca Tara Reade, care l-a acuzat pe Joe Biden de agresiune sexuală, a primit cetăţenia rusă

Americanca Tara Reade, care, în timpul campaniei electorale din 2020, l-a acuzat pe Joe Biden de agresiune sexuală în anii 1990, a primit, luni, cetăţenia rusă. O confirmă un decret semnat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Conform textului publicat pe site-ul oficial de informaţii juridice, „McCabe Alexandra Tara, născută la 26 februarie 1964”, este acum cetăţeană rusă, scrie news.ro.

Potrivit presei americane, Tara Reade şi-a schimbat numele în 1998 şi a luat numele de Alexandra Mc Cabe pentru a se proteja de fostul soţ, pe care îl acuza de violenţă domestică. La începutul anului 2020, ea a afirmat că Joe Biden, pe atunci candidat la alegerile prezidenţiale, a agresat-o sexual într-un hol al Congresului american în 1993, când el era senator şi ea lucra pentru el.

Acuzaţia, negată categoric de democrat, era totuşi incomodă pentru campania sa împotriva preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, acuzat la rândul său de mai multe femei de agresiune sexuală, hărţuire sau viol, şi care a revenit la putere în 2025. Însă au apărut neconcordanţe în declaraţiile Tarei Reade. De exemplu, nu s-a găsit nicio urmă a plângerii pe care ea susţinea că a depus-o la Congres după cele întâmplate. În mai 2023, ea şi-a anunţat intenţia de a solicita un paşaport rus într-un interviu pentru Sputnik.

Intervievată din Moscova, Tara Reade a declarat atunci că a decis să rămână în Rusia deoarece se temea pentru siguranţa sa.

La jumătatea lunii iulie 2024, pe X, ea a anunţat că se va întoarce în Statele Unite pentru a depune plângere împotriva lui Joe Biden pentru „agresiune sexuală”, cu câteva zile înainte ca acesta să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

Casa Albă confirmă: Trump și Zelenski vor discuta din nou față în față. Când și unde va avea loc întâlnirea

Președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski vor avea o întâlnire față în față marți, 23 septembrie, la New York, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, în cadrul unei conferințe de presă, scrie hotnews.

Întâlnirea va avea loc în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va reuni lideri din aproape 150 de țări.

Pe lângă întâlnirea cu Zelenski, Trump va purta discuții bilaterale cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președintele Argentinei, Javier Milei, și cu înalți oficiali ai Uniunii Europene. Președintele SUA va convoca, de asemenea, un summit multilateral cu liderii din Qatar, Arabia Saudită, Indonezia, Turcia, Pakistan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Iordania.

Trump este așteptat să țină un discurs în cadrul deschiderii celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a precizat Leavitt.

Ultima întâlnire față în față între Trump și Zelenski a avut loc pe 17 august, în cadrul unei reuniuni cu importanți lideri europeni veniți la Casa Albă, la doar două zile după ce președintele american s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Alaska.

Trump a promis că va pregăti discuții directe între Zelenski și Putin, însă efortul liderului american a eșuat când președintele rus a propus ca Zelenski să vină la Moscova și a respins alte locuri de întâlnire.

Într-o declarație din 15 septembrie, Trump a remarcat că „ura dintre Zelenski și Putin este impenetrabilă”, sugerând că ar putea fi necesar să intervină pentru a facilita discuțiile directe între cei doi lideri.

Kievul a refuzat propunerea privind organizarea de negocieri la Moscova, iar Putin a declarat ulterior că un acord privind teritoriile ocupate este „imposibil”. Zelenski a reiterat că nu va călători în Rusia pentru negocieri, dar și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a se întâlni cu Putin pe teren neutru.

Imagine simbol/ Ion Ceban/Facebook

„Alternativa” îi cheamă la dezbateri pe primii patru candidați la parlamentare de pe lista PAS: „Așteptăm răspuns”

Blocul Electoral Alternativa, din care fac parte partidul MAN, PDCM, Congresul Civic și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, îi cheamă la dezbateri pe reprezentanții PAS. Exponenții Blocului vor o confruntare cu primii patru candidați de pe lista PAS la alegerile parlamentare.

„Așteptăm răspuns de la PAS mâine până la ora 15:00 – locul, ora și moderatorul”, a scris pe Facebook Ion Ceban, primarul degrevat al Capitalei și unul dintre liderii Blocului Alternativa.

Ion Ceban a criticat dezbaterile din această campanie electorală despre care spune că sunt completate de materiale care cheamă la dezbinare în societate.

Nu este pentru prima oară când Ion Ceban îi cheamă pe cei din PAS la dezbateri. Pe 13 septembrie, liderul MAN l-a chemat, în cadrul unei emisiuni, la o confruntare electorală pe președintele PAS, Igor Grosu.

Dacă domnul Grosu este pregătit, atunci și eu sunt pregătit să mă întâlnesc cu el, pentru a vorbi despre orice subiect cu privire la dezvoltarea țării, cu privire la dezvoltarea Chișinăului. În orice format, la orice televiziune. Dacă nu îi este frică, poftim. Cred că asta va fi interesant”, a declarat Ceban.

Președintele PAS nu a reacționat nici atunci, nici acum la invitația lui Ion Ceban.

Amintim că, pe 29 august, a demarat oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare. Scrutinul propriu-zis va fi organizat pe data de 28 septembrie.

Mișcarea Alternativă Națională, condusă de Ion Ceban, va candida la scrutin în cadrul Blocului electoral „Alternativa”. Acesta mai reunește Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidul „Congresul Civic”, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și echipa sa. Blocul a înaintat o listă cu 106 candidați la funcția de deputat, pe prima poziție figurând Ion Ceban.

De cealaltă parte, Partidul Acțiune și Solidaritate a înaintat 104 candidați la funcția de deputat. Primul pe lista formațiunii este Igor Grosu, urmat de prim-ministrul Dorin Recean și vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

În total, în cursa electorală au fost înregistrate 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: