Alte 11 licee din Republica Moldova au aderat la marea familie „Clasa Viitorului”

Familia „Clasa Viitorului” a devenit mai mare. În ediția 2021, cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova, a fost posibilă extinderea proiectului „Clasa Viitorului” în alte 11 licee, din 10 regiuni ale țării. Astfel, fiecare instituție a beneficiat de un set de echipament digital performant, trei laptop-uri, mobilier modern și elemente de decor specifice proiectului, servicii gratuite și consultanță în design. De beneficiile proiectului se vor bucura alți 8460 de elevi și 566 de profesori.

Gabriela Lesnic, elevă, Liceul Teoretic „Mihai Stratulat”, s. Boșcana, r. Criuleni: „Clasa Viitorului este o experiență nouă atât pentru mine, cât si pentru colegii mei. Sunt roboți noi, tehnologii noi și e interesant să înveți lucruri utile și captivante. Ne motivează”.

Cornelia Rusu, elevă, Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Hîncești: „Până acum era mai greu să înțelegem tema doar din spusele profesoarei. Astăzi, după ce am văzut la microscop detalii pe care nu le putem observa cu ochiul liber, am înțeles mai bine lecția la biologie. Acum venim la ore cu plăcere!”.

Adrian Zagornean, elev, Liceul Teoretic „Olimp”, s. Costeşti, Ialoveni: „Aceste lucruri ne vor ajuta pe viitor, de exemplu, în programare. Le va fi de ajutor elevilor care doresc din şcoală să înceapă să învețe robotica sau programarea”.

În cadrul proiectului, sunt oferite și două cursuri de formare profesională continuă, create cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova. Primul curs, cu genericul „Alfabetizare și dezvoltare a competențelor digitale a cadrelor didactice”, a antrenat 44 de profesori de la instituțiile câștigătoare ale ediției curente. Cel de-al doilea curs, ”Utilizarea eficientă a echipamentelor digitale tipice „Clasa Viitorului” în procesul de predare-învățare”, a pregătit alte 44 de cadre didactice care au acumulat abilități practice de utilizare a echipamentelor digitale specifice „Clasa Viitorului”, care îi va ajuta, ulterior, să predea disciplinele STEAM – fizica, chimia, biologia, geografia și științele – în scenarii de lecții interdisciplinare. În total, de cursuri gratuite au beneficiat peste 3850 cadre didactice din toate regiunile Republicii Moldova.

Elena Frunză, profesoară de informatică, Liceul Teoretic „Mihail Stratulat”, s. Boșcana, Criuleni: „În urma instruirilor, am înțeles că noi suntem cu un pas mai înainte cu utilizarea acestor gadgeturi care ne oferă posibilitatea să instruim copiii pentru profesiile viitorului”.

Eugenia Bordeianu, directoare adjunctă, LT „Olimp”, s. Costești, r. Ialoveni: ”Vrem să mulţumim echipei de la Centrul de Informaţii Universitare şi Fundaţiei Orange Moldova, pentru că, împreună cred într-o idee, că schimbarea vine prin copii şi cel mai mult credem că împreună vom aduce ceva nou în şcolile din Republica Moldova”.

„Clasa Viitorului” este unul din programele de succes ale Fundaţiei Orange Moldova, dezvoltat împreună cu partenerii săi strategici. Orange s-a angajat să reducă inegalitățile sociale legate de acces la conectivitate, tehnologii sau lipsa de cunoştinţe şi abilităţi digitale. Astfel, strategia de responsabilitate socială Orange, Engage2025, se materializează prin programe de incluziune şi educaţie digitală pentru elevi, profesori, femei dezavantajate şi tineri aflaţi în căutarea unui job.

Ludmila NISTORICĂ, preşedintele Consiliului Fundaţiei Orange Moldova: „Incluziunea și educația digitală sunt domenii importante pentru activitatea Fundației Orange Moldova. Peste 200 de mii de locuitori ai țării se numără printre beneficiarii proiectelor de educație digitală ale fundației. Clasa Viitorului este unul din proiectele cheie ale Fundației Orange cu investiții de circa 8 milioane de lei, prin care ne-am propus să valorificăm tehnologiile digitale în școli. Suntem bucuroși că an de an, familia Clasa Viitorului devine tot mai mare”.

Proiectul a fost implementat de Centrul de Informații Universitare (CIU).

Angela MUŞET, directoare Centrul de Informații Universitare: „Grație tehnologiilor digitale și a oportunităților oferite, profesorii și elevii au posibilitatea să participe în diverse experimente științifice, să creeze realități noi și să descopere noi posibilități educaționale, astfel schimbându-și viziunea asupra studiilor, ceea ce ne demonstrează că școlile dau viață bunelor practici și declanșează schimbarea digitală în procesul de studii, acesta devenind unul mai atractiv, oferind medii de învățare și activități inspiraționale, iar cadrele didactice fiind, în continuare, motivate pentru autoperfecționare și inovație”.

Despre proiectul „Clasa Viitorului”

Clasa Viitorului este un proiect de educație digitală, implementat în instituțiile educaționale din Moldova, care aduce un nou concept în pedagogie, oferind un spațiu de învățare deschis și motivațional, cu abordări interdisciplinare și inovative, prin utilizarea tehnologiilor digitale, ce favorizează procesul de învățare centrat pe elev, iar școala devine un mediu atractiv care stimulează creativitatea și inovația.

Fundaţia Orange Moldova este unul dintre fondatorii conceptului „Clasa Viitorului” în Republica Moldova.

Proiectul a fost lansat în anul 2017 la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, cu susținerea partenerilor strategici de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei, UKaid și Fundația Orange Moldova.

De la lansarea sa, conceptul „Clasa Viitorului” a fost replicat în 42 de licee din 22 de regiuni ale țării. În total, de noi spații de studii, tehnologii și noi metode de predare beneficiază peste 38.000 de profesori și elevi. Astăzi, pe lângă cele 42 de instituții de învățământ general din întreaga ţară, proiectul se mândrește şi cu un Centru Național de Inovații Digitale în Educație, format în cadrul UPS “Ion Creangă”, a cărui misiune este să asigure formarea inițială și continuă a profesorilor din Moldova în aplicarea metodelor pedagogice moderne și utilizarea tehnologiilor digitale pentru eficientizarea procesului didactic.

Mai multe informații despre proiect pot fi găsite pe www.clasaviitorului.md, www.eac.md/ro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

telegraph.md/imagine simbol

Un cetățean al Ucrainei s-a înecat în râul Nistru, în timp ce încerca să treacă ilegal frontiera de stat

În orașul ucrainean Iampol, din râul Nistru a fost recuperat trupul unui bărbat în vârstă de 31 de ani, care a încercat să traverseze înot, în mod ilegal, frontiera de stat. Anunțul a fost făcut pe 4 februarie de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei.

Potrivit instituției, în ajun, grănicerii au observat cu ajutorul camerelor de supraveghere un bărbat care se îndrepta spre Nistru. Acesta a traversat pe gheață până la o insulă din apropierea malului, apoi s-a dezbrăcat și a intrat în apă. Bărbatul a încercat să traverseze râul înot pentru a trece frontiera de stat ilegal, însă din cauza curentului puternic și temperaturii scăzute, a început să se înece.

Grănicerii s-au deplasat de urgență la fața locului și au încercat să-l salveze, însă din cauza condițiilor meteo dificile nu au reușit să ajungă la el.

În operațiunea de căutare, care a durat câteva ore, au fost implicați scafandrii Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență.

Trupul neînsuflețit a fost depistat și adus la mal a doua zi.

(VIDEO) Fabrică secretă de armament în Moldova?/ Dodon „nu putea vorbi așa cu Plahotniuc”/ Poleiul revine

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Fabrică secretă de armament pe teritoriul Republicii Moldova?
— Un martor al acuzării îl apără pe Dodon în dosarul „kuliok”
— Guvernul a aprobat absorbția Universității din Cahul
— Judecătoarea Ana Cucerescu rămâne să examineze dosarul lui Plahotniuc
— Au încercat să iasă din Moldova cu mii de euro și dolari
— Directorul care a permis unui vlogger să intre în școală riscă să fie sancționat
— Cod Galben de polei în toată Moldova
— Transnistria ar putea aplica amenzi pentru insultele din online
— Școli evacuate în stânga Nistrului
— Instructor auto condamnat la doi ani de închisoare
— SUA oferă Moldovei 36,5 milioane de dolari
— Costiuc dă înapoi după ce a promis să inițieze un referendum pentru unire
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Armata rusă a atacat o piață din regiunea Donețk: sunt 7 morți și 15 răniți (FOTO)

Cel puțin 7 persoane au fost omorâte, iar încă 15 au suferit răni în urma unui atac rusesc în orașul ucrainean Drujkovka. Informația a fost raportată de șeful administrației militare regionale Donețk, Vadim Filașkin.

Potrivit oficialului, în dimineața zilei de 4 februarie, armata rusă a bombardat cu muniții cu dispersie piața orașului – un loc unde, la acea oră, de obicei se află mulți oameni. De asemenea, asupra localității au fost lansate două bombe aeriene. Atacul a provocat distrugeri asupra trei case și trei blocuri de locuit, precum și pe teritoriul unei zone industriale.

Filașkin a menționat că, în urma atacului, au fost omorâte cel puțin 7 persoane, care au vârste cuprinse între 43 și 81 de ani. Totodată, 15 oameni au fost răniți. Victimelor li se acordă asistență medicală.

Aceasta este încă o crimă de război comisă în mod deliberat și o nouă dovadă că toate declarațiile rusești despre un „armistițiu” nu valorează nimic”, a scris Filașkin pe canalul său de Telegram.

consumator.gov.md/imagine simbol

Plasticul reciclat va fi folosit la ambalarea produselor alimentare, cu reguli stricte

Produsele alimentare vor putea fi ambalate în materiale și obiecte din plastic reciclat. Se întâmplă după ce Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, 4 februarie, regulamentul sanitar care stabilește condițiile de utilizare a acestora. Documentul prevede că ambalajele din plastic reciclat trebuie să fie obținute prin tehnologii autorizate și să nu prezinte riscuri pentru sănătatea consumatorilor, transmite IPN.

Regulamentul prevede că ambalajele din plastic reciclat nu trebuie să transfere substanțe periculoase în alimente, să le modifice compoziția sau să le afecteze gustul și mirosul. Sunt permise doar tehnologiile de reciclare recunoscute la nivelul Uniunii Europene, iar fiecare etapă, de la colectarea deșeurilor până la fabricarea ambalajelor, va fi supusă controalelor stricte.

Ministerul Sănătății precizează că regulamentul se aplică întregului lanț de reciclare și introduce cerințe clare privind autorizarea instalațiilor, trasabilitatea materialelor și etichetarea produselor. Fiecare lot de plastic reciclat va trebui să fie însoțit de documente care să confirme calitatea și conformitatea acestuia.

Autoritățile subliniază că măsura contribuie la creșterea siguranței alimentare, protecția sănătății publice și reducerea impactului asupra mediului, prin susținerea economiei circulare și a utilizării responsabile a plasticului reciclat.

„Fabrică de armament” la Ungheni? Guvernul și ASP resping declarațiile lui Costiuc

Agenția Servicii Publice îl contrazice pe liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a declarat în dimineața zilei de 4 februarie că autoritățile ar fi licențiat o companie cu sediul în Qatar pentru „a construi o fabrică de producere a armamentului la Ungheni”.Instituția a transmis, într-un comunicat, că întreprinderea la care se referă Costiuc „planifică investiții în domeniul civil (și anume, vânătoare), nu militar”. Totodată, compania menționată „a fost refuzată până în prezent de mai multe ori, din cauza lipsei actelor necesare”.

Conform lui Costiuc, compania Dynamic Alloy Engineering, fondată în 2024 și controlată majoritar de cetățeanul qatarez Abdulla Yousif Al-Harqan, a depus în repetate rânduri cereri pentru obținerea licențelor de producere și asamblare a armelor și munițiilor. Până în prezent, nicio companie nu a obținut o astfel de licență în Republica Moldova.

În februarie 2025, firma a depus o nouă cerere la Agenția Servicii Publice (ASP).

Tot în aceeași lună, managerul companiei din Qatar Shot Alloys Innovation și reprezentantul fondatorului companiei qatareze Abdulla Yousif Al-Harqan ar fi adresat o scrisoare la Ambasada Republicii Moldova în Qatar, prin care au acuzat autoritățile moldovenești de „crearea obstacolelor în calea unei inițiative deosebit de importante, cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei țării prin investiții în domeniul muniției de vânătoare”, potrivit lui Costiuc.

Investitor nou, companii noi și refuzuri repetate ale autorităților

În luna mai 2024, Abdulla Yousif Al-Harqan a fondat și a înregistrat în Republica Moldova compania SRL Shot Alloys Innovation (cu aceeași denumire ca și compania sa din Qatar). Pentru a continua proiectul, a fost înregistrată încă o companie – SRL Dynamic Alloy Engineering. Celei de-a doua companii înregistrate, poliția nu i-ar fi acordat avize pozitive pentru spațiile destinate producerii, depozitării și comercializării armelor și munițiilor de uz civil, iar ASP i-a refuzat în repetate rânduri eliberarea licențelor pentru producerea armelor și munițiilor, precum și pentru importul echipamentelor necesare acestui proces.

Reprezentantul cetățeanului din Qatar afirmă că au fost identificate și dotate spații în incinta Clubul Sportiv Dinamo, fiind semnate și prelungite contracte pentru aceste spații. Doar după aceasta ar fi fost obținut avizul pozitiv al poliției asupra spațiilor. Totodată, reprezentantul companiei susține că a urmat cursuri de portarmă.

Implicarea MAE și analiza Consiliului pentru Investiții

La 25 februarie 2025, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) ar fi transmis o scrisoare către Ministerul Afacerilor Interne (MAI), ASP și Banca Națională a Moldovei (BNM), prin care ar fi solicitat soluționarea impedimentelor tehnice invocate de investitorul din Qatar în procesul înființării unei întreprinderi în domeniul producerii muniției de vânătoare. Potrivit secretarului de stat al MAE, Sergiu Mihov, investitorul urma să creeze, la etapa inițială, 35 de locuri de muncă și să investească treptat aproximativ 150 de milioane de euro în economia Republicii Moldova.

Costiuc atrage atenția că firma-mamă din Qatar, Shot Alloys Innovation, are doar 10 angajați și venituri declarate de aproximativ 5 milioane de dolari, fiind creată tot în 2024 – la fel ca și companiile din Moldova. Această incertitudine este amplificată de faptul că atât compania din Qatar, cât și filiala sa din Republica Moldova au fost create în același an, cel mai probabil la câteva luni distanță.

La ședința Consiliul pentru Investiții din 24 martie 2025, directorul ASP, Mircea Eșanu, a prezentat scrisoarea MAE privind intenția SRL Dynamic Alloy Engineering de a realiza o investiție în domeniul producerii munițiilor de vânătoare. Consiliul a constatat că domeniul vizat este de importanță pentru securitatea statului și a decis informarea agentului economic despre necesitatea depunerii unei cereri prealabile de realizare a investiției.

Ulterior, la 13 iunie 2025, Consiliul ASP a decis reorganizarea procesului de licențiere, invocând digitalizarea mecanismelor de control al comerțului cu mărfuri cu dublă destinație.

Din procesul-verbal al ședinței Consiliului pentru Investiții din 25 iulie 2025 rezultă că cererea prealabilă depusă de Dynamic Alloy Engineering pentru domeniul producerii munițiilor ar fi fost respinsă. Totuși, la 13 octombrie 2025, o altă cerere – pentru un domeniu diferit, introdus recent prin modificările la Legea nr. 174/2021 – a fost aprobată, cu condiția declarării beneficiarului efectiv la ASP.

La ședințele din 15 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026, Consiliul pentru Investiții ar fi aprobat, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, investiții în domeniul producerii și punerii în circulație, importului, exportului și reexportului de armament, muniții și echipamente militare, inclusiv produse, tehnologii și servicii utilizabile la fabricarea și folosirea armelor nucleare, chimice și biologice.

La acest moment, cel puțin doi investitori ar fi obținut aprobări prealabile pentru efectuarea investițiilor în Republica Moldova în domeniul producerii armamentelor și munițiilor militare. Unul dintre aceștia ar putea fi SRL Dynamic Alloy Engineering, cu sediul în municipiul Ungheni și cu hală de producere în municipiul Chișinău, pe teritoriul Clubului Sportiv „Dinamo”.

Reacția Guvernului: compania planifică investiții în domeniul civil

Potrivit Guvernului, compania la care se referă Vasile Costiuc planifică investiții în domeniul civil (și anume, vânătoare), nu militar. Mai exact, aceasta a solicitat licență pentru producerea de cartușe pentru arme de vânătoare.

Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), instituția care se pronunță cu privire la investițiile în domeniul de securitate a statului, a emis o decizie de aprobare prealabilă a investiției.


Ulterior, potențialul investitor, după aprobarea în CEIISS, trebuie să obțină o licență de la ASP pentru a începe activitatea (producerea, asamblarea, importul sau reexportul, comercializarea armelor și a munițiilor cu destinație civilă și reparația armelor cu destinație civilă).

Acest tip de licență, de exemplu, este emis pentru activitatea magazinelor armelor cu destinație civilă (vânătoare, sport, etc).

Potențialul investitor a depus la ASP actele pentru perfectarea licenței pentru producerea, asamblarea, importul sau reexportul, comercializarea armelor și a munițiilor cu destinație civilă și reparația armelor cu destinație civilă, însă, până în prezent, a fost refuzat de mai multe ori, din cauza că dosarul nu conținea toate actele necesare.

La moment, la ASP nu există o nouă cerere depusă de acest potențial investitor pentru a i se elibera licența de activitate.

***

Consiliul pentru Promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a fost creat în anul 2016 printr-o hotărâre de guvern. În anul 2025, acesta a fost reorganizat în Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS), atribuțiile fiind păstrate.

Din acest consiliu fac parte conducătorii următoarelor instituții: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; Ministerul Justiției; Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; Ministerul Energiei; Ministerul Apărării, Ministerul Mediului; Ministerul Finanțelor; Ministerul Afacerilor Interne; Agenția de Investiții, SIS, CNA; SPCSB; CNPF; Banca Națională și APP.

Președintele CEIISS este prim-ministrul RM, iar ASP este instituția care asigură secretariatul Consiliului.

Deciziile CEIISS sunt luate colectiv, cu majoritatea simplă a voturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: