Tudor Mardei / NewsMaker

Modificările la Legea amnistiei: procurorul general a sesizat Curtea Constituțională

Procuratura Generală a Republicii Moldova a anunțat, pe 8 aprilie, că procurorul general a sesizat Curtea Constituțională privind modificările aduse Legii amnistiei. Conform instituției, sesizarea vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare.

„Procurorul general al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea art. II din Legea nr. 247/2022 și art. VII din Legea nr. 316/2022, care vizează modificări esențiale ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Generale.

Conform instituției, „sesizarea vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare”: „Procurorul general atrage atenția că această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor. De asemenea, sesizarea relevă vicii de procedură în procesul legislativ: amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice”.

Prin urmare, procurorul general solicită Curții Constituționale:

– suspendarea aplicării dispozițiilor contestate până la examinarea în fond a cauzei;

– constatarea neconstituționalității prevederilor menționate pentru încălcarea principiilor constituționale și procedurale.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare din Republica Moldova Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Decizia a fost luată de Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. 

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților – informație pe care deputata o neagă. 

Pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. 

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Tatiana Crețu, candidat independent la parlamentare, s-a lansat în campanie: „Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetățenii” VIDEO

Tatiana Crețu, candidat independent la alegerile parlamentare, s-a lansat pe 3 septembrie în campania electorală, prin intermediul unui spot publicat pe Facebook. Ea promite că, dacă va fi aleasă deputat, va asculta de cetățeni și va elabora legi în interesul lor. Concurenta electorală a declarat că își propune să schimbe relația dintre deputați și cetățeni.

Tatiana Crețu a sugerat că a hotărât să candideze la funcția de deputat fiindcă este nemulțumită de situația din țară, menționând, între altele, birocrația, corupția și „incompetența”.

Nu este pentru prima dată când îmi exprim public opiniile, bazându-mă atât pe experiența mea, cât și pe discuțiile cu oameni care gândesc diferit. Faptul că ceea ce spun rezonează cu mulți dintre voi mă face să nu mai aștept soluții miraculoase de la alții, ci mă obligă să acționez. În centrul schimbării pe care o propun stă relația dintre cetățean și deputat. Deputatul nu este stăpânul R. Moldova, el nu este un simplu mecanism de vot în slujba unor persoane necunoscute sau a unor interese străine. (…) Decizia de a intra în politică și de a cere votul vostru este determinată de o singură convingere: Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetățenii și să facă legile în interesul lor”, a spus ea.

Tatiana Crețu s-a născut în 1991, în Republica Moldova. În 2010 a emigrat în Spania, unde și-a urmat părinții, însă a revenit în țară la sfârșitul anului trecut. Potrivit informațiilor de pe pagina sa de Facebook, și-a făcut studiile la Universitatea din Cantabria, unde s-a specializat în drept. Ulterior, a activat ca profesor în cadrul aceleiași universități.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: