Viață

Modificările la Legea amnistiei: procurorul general a sesizat Curtea Constituțională

Mihaela Conovali
| 8 aprilie, 2025
16:13

Procuratura Generală a Republicii Moldova a anunțat, pe 8 aprilie, că procurorul general a sesizat Curtea Constituțională privind modificările aduse Legii amnistiei. Conform instituției, sesizarea vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare.

„Procurorul general al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea art. II din Legea nr. 247/2022 și art. VII din Legea nr. 316/2022, care vizează modificări esențiale ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Generale.

Conform instituției, „sesizarea vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare”: „Procurorul general atrage atenția că această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor. De asemenea, sesizarea relevă vicii de procedură în procesul legislativ: amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice”.

Prin urmare, procurorul general solicită Curții Constituționale:

– suspendarea aplicării dispozițiilor contestate până la examinarea în fond a cauzei;

– constatarea neconstituționalității prevederilor menționate pentru încălcarea principiilor constituționale și procedurale.

***

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare din Republica Moldova Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Decizia a fost luată de Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar.

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri.

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.

Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților – informație pe care deputata o neagă.

Pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată.

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

amnistie, curtea constituțională, lege, top

Știri similare

Viață

Moldova, în jocul serviciilor speciale: ce se știe despre schimbul de deținuți pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan

Politică

Fostul adjunct al SIS, Alexandru Balan,condamnat pentru trădare de partie, întâmpinat cu flori în Belarus după schimbul de deținuți: „Și-a îndeplinit datoria”

Politică

MAE a căutat soluții pentru eliberarea ofițerilor SIS la „indicația” Maiei Sandu. Popșoi, despre riscurile ca Balan să ajungă în Rusia

Ecaterina Arvintii
| 28 aprilie, 2026
20:54

Republica Moldova a început să caute soluții pentru eliberarea celor doi ofițeri SIS imediat după reținerea lor în Rusia, la indicația președintei Maia Sandu. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe, Mihai Popșoi, la Rlive. Oficialul a mulțumit președintelui SUA, Donald Trump, precum și partenerilor din România și Polonia pentru cooperarea care a făcut posibil schimbul internațional de deținuți. Potrivit acestuia, negocierile au durat „câteva luni”, iar succesul operațiunii se datorează „eforturilor comune ale tuturor părților implicate”.

„Din prima zi când s-a întâmplat acea reținere a cetățenilor noștri, a ofițerilor noștri, la indicația doamnei președinte am purces la căutarea soluțiilor pentru eliberarea lor. Grație contactelor de încredere, inclusiv cu partenerii americani, am găsit această formulă și în baza propunerii venite pe contacte diplomatice, ulterior s-a purces la găsirea unor soluții inclusiv prin intermediul SIS. (…) A fost un efort de echipă, care a durat câteva luni, dar iată că astăzi reușim să aducem ofițerii, băieții noștri, acasă”, a declarat Mihai Popșoi.

Întrebat dacă nu este „periculos” ca fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan – care a avut acces la informații clasificate și a fost grațiat în contextul schimbului de deținuți – să ajungă în Belarus, iar de acolo, cel mai probabil în Rusia, Popșoi a declarat că astfel de decizii sunt dificile, dar sunt luate în interesul cetățenilor.

„Acestea pot fi catalogate ca judecăți de valoare. E cert că în asemenea decizii complicate prioritate are integritatea fizică, bunăstarea și siguranța cetățenilor noștri care nu au încălcat legea, care slujesc Republica Moldova și își dedică întreaga activitate profesională pentru a păstra și a asigura securitatea fiecărui cetățean al Republicii Moldova. De aceea, trebuie să avem o abordare conștiincioasă. Asemenea decizii sunt complicate, dar sunt decizii în interesul național al Republicii Moldova și în interesul cetățenilor noștri”, a conchis Popșoi.

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan. NewsMaker a scris pe larg despre acest schimb – AICI.

În prima sa reacție, președinta Maia Sandu i-a mulțumit președintelui SUA, Donald Trump, pentru implicarea sa și a administrației americane „în succesul acestei acțiuni”. Șefa statului le-a mulțumit și partenerilor din Polonia și România „pentru implicare la fiecare etapă a procesului și pentru sprijinul acordat autorităților” din Republica Moldova. La rândul lor, SUA și Polonia au mulțumit public Republicii Moldova pentru cooperarea care a dus la un „rezultat istoric”, iar România a declarat că rămâne angajată în eforturile diplomatice și de intelligence comune.

În aceeași seară, presa de stat din Belarus a publicat imagini în care Alexandru Balan, condamnat pentru trădare de patrie și reținut anterior în România, este întâmpinat cu flori după schimb. Presa belarusă îl prezintă pe acesta drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”. Potrivit acestora, florile și cadourile ar fi venitdin partea președintelui Alexandr Lukașenko.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!