Justiție

Amenzile pentru corupere electorală au depășit 2 milioane de lei. Precizările CNA

Mihaela Conovali
| 30 octombrie, 2024
09:46

Dacă până pe 23 octombrie amenzile pentru corupere electorală ajungeau la circa 1 mln lei, pe 30 octombrie cifra depășește 2 milioane de lei. Informația a fost comunicată de Centrul Național Anticorupție (CNA). Instituția a adăugat că are spre examinare circa 1000 de procese-verbale de constatare a coruperii electorale și a amintit că este prevăzută o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei pentru comiterea acestei contravenții.

Centrul Național Anticorupție a anunțat, în dimineața zilei de 30 octombrie, că a aplicat până în prezent amenzi în valoare de peste 2 milioane de lei pentru corupere electorală.

„La această etapă instituția are spre examinare circa 1000 de procese-verbale de constatare a contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – coruperea electorală pasivă, recepționate de la Poliție. Potrivit legislației în vigoare, pentru comiterea acestei contravenții, se prevede o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei”, au adăugat reprezentanții Centrului.

Potrivit instituției, coruperea electorală pasivă prevede constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor.

„Persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală. De asemenea, reamintim că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei, iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot aplica sechestru pe bunurile persoanei”, au comunicat reprezentanții Centrului.

***

În septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, condusă de Ilan Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Oamenii legii au stabilit peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale. Acestea au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral. În același timp, se estimează că la finalizarea anchetelor numărul celor implicați în schema infracțională va depăși cifra de 300 000 de oameni.

Potrivit forțelor de ordine, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.

Pe 28 octombrie, procurorul general a declarat că schema prin care moldovenilor li se deschid conturi bancare în Rusia, pentru a primi transferuri bănești, „a fost elaborată de serviciile speciale rusești”. Ion Munteanu a adăugat că una din tacticile dezvoltate de „arhitecții acestei scheme uriașe este să copleșească organul de urmărire penală și cel de constatare cu un volum de documente”. Potrivit lui Munteanu, pentru a avea succes în investigarea acestor fenomene, organele de urmărire penală și de investigație din Republica Moldova au utilizat inclusiv agenți sub acoperire. Până acum, în cadrul fenomenului de corupție electorală, au fost efectuate peste 800 de percheziții și reținute mai mult de 28 de persoane.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

amenzi, CNA, corupere electorală, peste 2 milioane de lei, poliția, top

Știri similare

Viață

Tragedie în raionul Ștefan Vodă: Un bărbat și fiul său adolescent au murit după ce tractorul în care se aflau s-a răsturnat

NM espresso

NM Espresso: Moldova a convenit cu România asupra cooperării militare, salariul Maiei Sandu se va dubla, iar persoanele afectate de atacul cibernetic vor fi „notificate”.

Externe

Criză în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional: proteste la sediul instituției, după suspendarea președintelui acesteia

Ana-Maria Dolghii
| 31 octombrie, 2026
10:16

O criză politică a izbucnit în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional, vineri, 30 octombrie, după ce Guvernul condus de Donald Tusk a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui instituției și a adjunctului său, pentru a-i putea trage la răspundere penală. În paralel, o judecătoare a anunțat suspendarea președintelui tribunalului și preluarea atribuțiilor acestuia. Pe fondul tensiunilor, președintele Karol Nawrocki a convocat consultări cu toate partidele parlamentare.

Ministrul Justiției din Polonia, Waldemar Żurek, care ocupă și funcția de procuror general, a declarat jurnaliștilor că a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui acestuia, Bartosz Sochański. Cei doi au fost numiți în funcții în timpul guvernării precedente, conduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS). Scopul solicitării este ca aceștia să poată fi trași ulterior la răspundere penală.

„Acest tribunal a devenit o proprietate privată. Trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Żurek, citat de agenția AFP.

În paralel, cea mai veche judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, l-a suspendat din funcție pe Bogdan Święczkowski și a preluat conducerea instituției, relatează agenția Reuters.

În semn de protest față de această decizie, mai multe persoane au început să se adune în fața sediului Tribunalului Constituțional. Pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire, la fața locului au fost trimise unități speciale ale poliției. Unii participanți la protest au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine, transmite AFP. Potrivit poliției, trei persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul complexului de clădiri al tribunalului au fost reținute.

Ce spun cele două tabere

Guvernul condus de Donald Tusk încearcă de câteva săptămâni să obțină plecarea judecătorilor numiți de precedentul cabinet, format de partidul Lege și Justiție, care s-a aflat la guvernare în perioada 2015–2023.

Reprezentanții Tribunalului Constituțional au declarat că cei doi judecători pe care Guvernul intenționează să-i tragă la răspundere penală continuă să dețină în mod legal funcțiile în cadrul acestei instituții.

„Toate persoanele implicate în aceste acțiuni comit o infracțiune – o lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Constituțional.

Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de ilegalități care au caracterizat guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros și necesită acțiuni hotărâte. Nu există o altă cale”.

Președintele Karol Nawrocki, care beneficiază de sprijinul partidului Lege și Justiție, și-a întors din drum avionul care se îndrepta spre Senegal, unde urma să participe la Jocurile Olimpice de Vară ale Tineretului, și a revenit la Varșovia.

În dimineața de sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki, care a intrat în clădirea Tribunalului Constituțional în timpul nopții, a scris că „în cursul nopții a fost încălcată ordinea constituțională a Republicii Polone și a fost preluat prin forță controlul asupra unui organ constituțional al statului”.

Invocând „amenințarea la adresa securității interne”, președintele Poloniei a convocat consultări de urgență pentru sâmbătă, cu reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea „stabilizării situației politice și restabilirii ordinii constituționale”.

Cum a început conflictul

Partidul Lege și Justiție a venit la guvernare în 2015 și a numit rapid propriii judecători în cadrul Tribunalului Constituțional, pentru a-și asigura majoritatea în această instituție, care are competența de a verifica constituționalitatea actelor normative adoptate.

Ulterior, principalele instanțe europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene – au stabilit că PiS a numit în mod nelegal trei judecători, întrucât aceștia au ocupat funcții care fuseseră deja atribuite legal de componența anterioară a Parlamentului.

Instanțele europene au concluzionat că Tribunalul Constituțional al Poloniei nu mai este o instanță „independentă și imparțială”. Bazându-se pe aceste decizii, Guvernul condus de Donald Tusk a încetat să mai publice hotărârile tribunalului.

După revenirea la guvernare, în 2023, Tusk a promis depolitizarea sistemului judiciar, însă nu a reușit să anuleze modificările adoptate în timpul guvernării PiS. Unul dintre motive a fost faptul că Nawrocki și predecesorul său, Andrzej Duda, susținut la rândul său de PiS, și-au folosit dreptul de veto prezidențial pentru a bloca inițiativele Guvernului.

De asemenea, Nawrocki a refuzat să depună jurământul a cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, aleși de Parlament începând din luna martie a acestui an, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție a acestora.

Una dintre judecătoarele respective este Anna Korwin-Piotrowska, cea care l-a suspendat din funcție pe președintele tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a anunțat că va prelua atribuțiile acestuia.

La începutul lunii octombrie, Karol Nawrocki a primit o recomandare din partea Comisiei de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, de a le permite judecătorilor să depună jurământul, astfel încât aceștia să-și poată începe activitatea în cadrul tribunalului.

Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a declarat că ar trebui deschise dosare penale pe numele lui Święczkowski și al adjunctului său, întrucât aceștia împiedică judecătorii să-și exercite atribuțiile.

Unii susținători ai lui Tusk îi reproșează acestuia lipsa unor acțiuni hotărâte pentru anularea reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, notează BBC.

Alegerile parlamentare din Polonia sunt programate pentru anul viitor, iar unii consideră că măsurile adoptate în prezent reprezintă o încercare de a spori popularitatea lui Tusk în rândul alegătorilor.

Totuși, acțiunile acestuia au fost și ele criticate. În septembrie, Tusk l-a propus pentru funcția de judecător al Tribunalului Constituțional pe politicianul Maciej Berek, jurist care a ocupat funcția de ministru în Guvernul său.

Juristul Marcin Matczak, critic al reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, care a declarat anterior că îl consideră pe Święczkowski cel mai slab președinte din istoria tribunalului, a afirmat că suspendarea acestuia din funcție nu are niciun temei legal, „dintr-un milion de motive”.

„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât existenței acestei instituții, cât și perspectivei restabilirii statului de drept pentru următoarele două decenii”, a scris profesorul Matczak pe rețelele sociale.

„Imaginile cu polițiști înarmați și interpretările juridice potrivit cărora ministrul Justiției poate decide, printr-o simplă hotărâre, suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional vor avea consecințe grave, care vor afecta statul de drept, pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.