parlament.md

(ANALIZĂ) Pot deputații face business? Ce este în neregulă cu inițiativa PAS

Partidul de guvernământ PAS vrea ca deputaților să li se permită să facă afaceri sau să activeze în sectorul privat. NM a încercat să afle avantajele și dezavantajele proiectului de lege inițiat de PAS.    

Ce propune PAS

Autorii proiectului de lege, care prevede modificarea Constituției, sunt 40 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Constituția Moldovei stipulează: „Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice”. Autorii proiectului propun ca mandatul de deputat să fie incompatibil doar cu oricare funcție publică și de demnitate publică. Propunerea de modificare a Constituției urmează să fie examinată joi de Curtea Constituțională.

Avantajele

PAS afirmă că modificările propuse vor permite evitarea fenomenului de „politicieni de carieră” în cazul deputaților care au experiență de muncă doar în domeniul politicului. „Funcția de deputat nu trebuie urmărită ca o profesie în sine. (…) Posibilitatea de a avea ocupații private (cum ar fi cele de artă, medicale, consultanță și altele) va împiedica fenomenul de „politicieni de carieră” manifestat prin izolare politică”, se arată în proiectul PAS. ”  

Autorii mai menționează că în Parlament trebuie să muncească oameni înalt calificați, care se descurcă bine în domeniul lor, inclusiv domeniile din sectorul privat.

Doctora în științe politice, Angela Colațchi, a menționat că deputații au deja activități economice și datorită modificărilor propuse „nu vor mai fi nevoiți să-și continue activitatea în taină”.

Dezavantaje

Totodată, Angela Colațchi consideră că va crește riscul conflictelor de interese.

„Să presupunem că un deputat are o fabrică de lumânări. În plenul parlamentului vor fi examinate legi ce vor viza businessul mic și mijlociu sau taxele privind producerea lumânărilor. Deci toate aceste proiecte vor viza businessul deputatului, ceea ce înseamnă că apare un conflict de interese”, a explicat Colațchi.

Aceasta a menționat că în alte țări există mecanisme care reglementează astfel de situații:

„De exemplu, în Germania deputatul trebuie să spună deschis în cadrul ședinței că acum se examinează un proiect de lege în temeiul căruia are un conflict de interese. Iar în Australia în astfel de cazuri deputatul nu poate participa la vot”.

Партия социалистов РМ

Experta a mai amintit că deputații sunt în slujba poporului.

„Ei trebuie să fie 24 din 24 de ore în slujba poporului, adică să se ocupe de activități legislative și de controlul parlamentar, dar nu să se gândească la propria afacere. Cred că deputații au acum probleme mai stringente decât obținerea permisiunii de a face business”, a spus Colațchi.

Expertul economic al IDIS Viitorul, fostul deputat Veaceslav Ioniță consideră că proiectul de lege inițiat de PAS nu este unul etic:

„Atunci când am fost deputat, puteam să lucrez la IDIS Viitorul, așa cum aceasta este o activitate de cercetare. Dar nu am făcut-o deoarece nu mi s-a părut etic”.

Expertul a menționat că deputații oricum au activități economice, doar că le ascund de ochii lumii. PAS vrea să legalizeze ceea ce există deja. Adică preferă să le permită, decât să lupte cu acest fenomen”, consideră Ioniță.

Cum se procedează în alte țări

Fiecare țară este cu practica sa. În unele funcționează aceleași restricții ca și în Moldova. De exemplu, în Ucraina deputatul nu poate avea altă activitate decât una de creație, didactică sau de cercetare.

În Federația Rusă deputații la fel nu pot avea altă activitate decât una de creație, didactică sau științifică.

România are o listă de activități interzise deputaților: de exemplu, comerțul sau apartenența la grupuri care au interese economice.

Însă în Bulgaria deputații pot avea diferite activități cu excepția joburilor în instituțiile de stat. La fel cum propune PAS.

În Austria, Danemarca și Finlanda legea le permite deputaților să cumuleze funcția cu orice altă activitate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: