NewsMaker

„Are dreptul la o justiție corectă”. Solicitarea ministrei Sănătății în cazul medicului din Bălți condamnat pentru malpraxis

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a cerut o justiție corectă în cazul medicului urolog din Bălți, condamnat la doi ani de închisoare pentru malpraxis, acuzat că ar fi provocat decesul unui pacient prin neglijență. Nemerenco a subliniat că decizia instanței poate fi contestată și a solicitat ca medicului să-i fie oferit dreptul de a prezenta toate probele și expertizele necesare. „În caz contrar, vom mai înregistra un caz pierdut la CtEDO”, a comunicat ministra. 

„Fiecare om, vinovat sau nevinovat, trebuie să fie asigurat că va avea dreptul la un proces corect. Medicina e o specialitate pe muchie de cuțit. Nimeni nu cunoaște cum ieșim noi din gărzi sau săli de operații, nimeni nu ne cunoaște emoțiile când pierdem pacienții. Vârsta medie a unui medic al serviciilor medicale critice de intervenție urgentă în lume este de 57 ani. Nimeni nu cunoaște povara arderii profesionale, a lacrimilor noastre, a sacrificiului personal. Câți medici am pierdut numai în pandemie, nimeni din colegi nu a refuzat să iasă la serviciu, deși erau siguri ca într-o zi vor contacta boala și pentru unii va fi fatală. Așa și a fost… (…) Ministerul Sănătății e implicat cu regret în multe procese judiciare, citesc aproape zilnic diferite hotărâri de instanță. Și vreau să cred în continuare că avem și judecători corecți în domeniu. Și nu vreau să cred că era necesară încătușarea unui medic în sala de judecată, pentru a fi dus pe sus în penitenciar. El nu este criminal și nu poate fi tratat așa. El, ca și oricare alt cetățean are dreptul la o justiție corectă, imparțială, plină de probe și antiprobe”, a scris Nemerenco pe o rețea de socializare.

Ea a adăugat că „decizia instanței pe cazul medicului Cozub Serghei e executorie, dar finală va fi cea a Curții Supreme”.

Solicităm tratarea acestui caz sensibil cu maximă atenție și oferirea dreptului medicului de a prezenta toate probele și expertizele necesare, inclusiv internaționale, nerefuzându-i-se dreptul la o justiție corectă. În caz contrar, vom mai înregistra un caz pierdut la CtEDO”, a conchis ministra Sănătății.

***

Pe 8 noiembrie, Procuratura Generală a anunțat că un medic urolog de la Spitalul Clinic Municipal Bălți a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru malpraxis. Totodată, acesta va trebui să achite jumătate de milion de lei drept prejudiciu moral. Decizia a fost luată de Colegiul penal al Curții de Apel Bălți pe 6 noiembrie 2024. Este definitivă și executorie, însă poate fi contestată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni.

Din cauza neglijenței care ar fi manifestat-o, au comunicat procurorii, medicul a provocat decesul unui pacient de 44 de ani. În perioada 11 septembrie – 23 septembrie 2019, au declarat procurorii, medicul „nu a stabilit pacientului și nu a indicat în fișa medicală de staționar diagnosticul clinic la internare, diagnosticul pe etape, precum și preoperator exact, obiectiv, bazate pe rezultatele analizelor medicale în dinamică”, totodată „nu a descris diagnosticul clinic, necesitatea și volumul efectuării intervenției chirurgicale, manifestările maladiei, indicațiile și contraindicațiile intervenției, gradul de pregătire a pacientului pentru operație, planul și riscurile intervenției chirurgicale” și „nu a efectuat personal investigațiile necesare în volum deplin și la timp pentru diagnosticarea și tratamentul corect, obligatorii potrivit legii, precum și a comis alte abateri”. În aceste condiții, pe 20 septembrie, medicul i-a efectuat pacientului intervenția chirurgicală necesară. Ultima a dus la răspândirea unei infecții, iar pe 5 octombrie 2019, „în urma complicațiilor ireversibile manifestate”, pacientul a decedat.

Expertiza a arătat ulterior, au declarat procurorii, că „întârzierea înlăturării procesului inflamator a generat răspândirea infecției, stabilindu-se o legătură cauzală directă între tergiversarea operației efectuate de medic și deces, iar dacă se înlătura abcesul peretelui abdominal din dreapta în timpul oportun, puteau fi prevenite complicațiile ulterioare și decesul”.

Medicul urolog vizat este Serghei Cozub. Victima activa în calitate de șef al Secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți. Potrivit NordNews, pacientul a decedat din cauza unor complicații severe, inclusiv septicemie. Ultima este o infecție generalizată a sângelui, provocată de pătrunderea în sânge a germenilor proveniți dintr-un microb.

Decizia de a-l condamna pe medic a stârnit reacții. Consilierul socialist în Consiliul Municipal Chișinău Dinari Cojocaru, care este de profesie medic urolog, a declarat că „medicul nu poate face decât ceea ce este în puterea lui” și că „așa s-a întâmplat și în acest caz”. „Nu e corect ca soarta unui medic să fie decisă de procurori și polițiști, fără a apela la un grup internațional sau la specialiști din afara țării pentru a analiza circumstanțele obiectiv”, a menționat acesta. El a mai spus că Ministerul Sănătății, Universitatea de Medicină și organizațiile de medici trebuie să vină cu o reacție. „Noi, ca breaslă, trebuie să ieșim la protest, să organizăm un briefing și să cerem o discuție directă cu judecătorii care au pronunțat această condamnare”, a declarat Cojocaru. A reacționat și Societatea Urologilor din Republica Moldova, prin vocea președintelui său, profesorul Emil Ceban. Ultimul a menționat că „actul medical este o activitate nobilă, dar și plină de provocări, în care complicațiile intra și postoperatorii pot apărea inevitabil, indiferent de experiența și dedicarea medicului”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Executarea condamnării lui Guțul poate fi amânată fiindcă are copii mici? Părerile experților în drept

Discuțiile din spațiul public despre faptul că pedeapsa bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, ar putea fi amânată fiindcă are copii mici, iar articolul 96 din Codul Penal prevede asemenea posibilitate în cazul femeilor însărcinate și persoanelor cu copii mai mici de opt ani, a provocat comentarii. Dinu Plîngău, jurist și politician, a menționat că această prevedere nu poate fi aplicată în cazul persoanelor condamnate la mai mult de 5 ani închisoare. Iar avocatul Ion Cojocari a declarat că instanța trebuie să analizeze aspectele ce țin de dreptul copilului și interesul public atunci când decid asupra aplicării sau neaplicării acestei prevederi și să-și motiveze hotărârea.

Unii juriști din tabăra susținătorilor lui Guțul fac trimitere la art. 96 din Cod Penal, care prevede posibilitatea amânării executării pedepsei pentru femeile gravide sau care au copii cu vârsta de până la 8 ani, ocolind faptul că această posibilitate este una facultativă și se aplică doar femeilor care au săvârșit infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, infracțiuni a căror pedepse prevăzute de CP sunt mai mici de 5 ani. Dincolo de faptul că acest articol nu poate fi aplicat în privința lui Guțul, iar copii sunt folosiți în exclusivitate pe post de scut sau pentru declarații politice de formare a opiniei publice, mai apare și problema moralității. Dar oare Guțul, care are copii minori, fiind juristă, nu a știut că este ilegal să fie folosită de Șor pe post de cărăuș pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, că este ilegal să corupi alegătorii?”, a scris Dinu Plîngău pe Facebook.

La rândul său, avocatul Ion Cojocari a declarat că prevederile legii care se referă la amânarea executării pedepsei pentru persoanele cu copii mai mici de 8 ani „nu sunt instrumente de iertare emoțională, ci reflectă o obligație pozitivă a statului de a proteja interesul superior al copilului”.

Dar acest mecanism nu este absolut. Art. 96 prevede clar că instanța poate, nu că este obligată, să acorde amânarea. Mai mult, există și excluderi clare, legate de categoria infracțiunii și durata pedepsei. Dacă persoana este condamnată la peste 5 ani de închisoare pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, prevăzute în capitolele I, II, III, VII, VIII, XIII și XVII ale Codului penal, instanța are dreptul să refuze aplicarea art. 96. Dar, și aici vine partea esențială, judecătorul nu poate refuza amânarea doar pe bază de percepții sau presiuni publice. Refuzul trebuie motivat, justificat prin existența unui interes public legitim – fie că e vorba de combaterea corupției, prevenirea recidivei sau apărarea ordinii constituționale”, a spus el.

Avocatul a mai spus că, în toate cazurile, dreptul copilului trebuie analizat serios. „El nu dispare doar pentru că părintele a fost condamnat, și nici nu devine mai puternic decât toate celelalte drepturi la un loc. Instanța trebuie să arate că a făcut o balanță reală între interesul copilului și interesul public, și că a motivat de ce un drept poate fi limitat, dar fără a distruge celălalt”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, care este acuzată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Guvernatoarea autonomiei a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Pe 6 august, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a comunicat că judecătoare Ana Cucerescu, cea care a condamnat-o pe Guțul, a fost amenințată cu moartea timp de mai multe săptămâni, inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Potrivit lui, magistrata a fost vizată de o campanie de hărțuire care a inclus mesaje de amenințare, presiuni psihologice și apeluri false la Serviciul 112.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: