screenshot

Bărbatul care a încercat să incendieze ambasada Rusiei la Chișinău, condamnat la 150 de ore de muncă neremunerată

Vladimir Lungu, bărbatul care a aruncat două cocktail-uri Molotov pe teritoriul ambasadei Rusiei la Chișinău, în timp ce avea loc procesul de vot pentru alegerile prezidențiale din această țară, a fost condamnat la 150 de ore de muncă neremunerată. Cu toate acestea, bărbatul nu va ispăși pedeapsa din cauza perioadei în care s-a aflat în arest preventiv și arest la domiciliu – 50 de zile. Pedeapsa a fost considerată ca fiind executată. Decizia a fost pronunțată pe 21 mai de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Potrivit deciziei judecătorești, Vladimir Lungu a fost recunoscut vinovat în articolul din Codul Penal care prevede împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activității organelor electorale, săvârșită prin blocarea sau atacarea localurilor secțiilor de votare prin orice mijloc și în orice formă.

Bărbatul și-a recunoscut vina integral.

Astfel, acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 de ore. Totuși, judecătorul Dorin Munteanu, care a examinat cauza, a dispus considerarea pedepsei ca fiind executată. S-a întâmplat deoarece în termenul pedepsei a fost luată în considerare perioada aflării bărbatului în stare de reținere, arest preventiv și arest la domiciliul, între 17 martie și 6 mai. O zi de arest preventiv a fost calculată ca patru ore de muncă neremunerată.

Vladimir Lungu a fost eliberat chiar în sala de judecată.

Decizia judecătorească poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Amintim că, pe 17 martie, Vladimir Lungu a aruncat două cocktail-uri Molotov peste gardul ambasadei Federației Ruse la Chișinău. În acel timp, pe teritoriul misiunii diplomatice activa o secție de vot pentru alegerile prezidențiale din Rusia.

Bărbatul a fost reținut, iar ulterior – plasat în arest preventiv. Acesta susținea că deține cetățenia Federației Ruse. Bărbatul și-a argumentat gestul prin faptul că este nemulțumit de acțiunile actualului regim de la Kremlin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: