comisarul.ro

Bemol acuză Guvernul că intenționează să preia ilegal activele Danube Logistics. Reacția Chișinăului

Compania Bemol, care pretinde la activele Danube Logistics din Portul Internațional Liber Giurgiulești, s-a adresat, printr-o scrisoare deschisă, președintei Maia Sandu. Aceasta susține că Guvernul Republicii Moldova ar intenționa să preia ilegal activele Danube Logistics, care este operatorul și locatarul portului, pentru a le transfera unei alte companii. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a infirmat, pentru NM, acuzațiile, calificându-le ca fiind „nefondate”.

În scrisoare, Bemol susține că Guvernul, „acționând în interesul unui grup infracțional și al BERD”, ar intenționa să modifice documentele fundamentale cu privire la activele și drepturile Bemol legate de Danube Logistics, pentru a transfera ulterior activele către compania Emitel Investments FZE din Dubai, care ar avea legătură cu oficiali din Executiv.

Bemol a remarcat, de asemenea, că procesul în instanță în privința Portului Internațional Liber Giurgiulești nu s-a încheiat, acuzând Guvernul că intenționează să comită „încă o ilegalitate gravă”, despăgubirea căreia va reveni Republicii Moldova. „Vă rugăm să interveniți în calitate de garant al Constituției Republicii Moldova, pentru a preveni comiterea unei noi ilegalități și pentru a evita atragerea țării noastre la răspundere pentru toate fraudele anterioare și multiplele acțiuni ilegale”, a declarat compania.

Contactat de NM, purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, a declarat: „Informațiile din scrisoarea recent publicată sunt false. Guvernul Republicii Moldova nu a avut niciodată discuții sau negocieri cu compania menționată, iar insinuările privind presupuse acțiuni ilegale sunt nefondate. Ne menținem angajamentul de a acționa în deplină transparență și conform legii, în interesul cetățenilor și al statului”.

***

Amintim că, în mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit unicul proprietar al operatorului și chiriașului Portului Internațional Giurgiulești, Danube Logistics. Pe 18 mai 2021, schimbarea de proprietate a fost înregistrată printr-un executor judecătoresc, după ce banca a cumpărat 100% din acțiunile Danube Logistics Group. Bemol susține că a depus o plângere la procuratură pe acest fapt, iar ulterior a fost inițiat un dosar penal. Menționăm că Portul Giurgiulești aparține statului.

Conform contractului de concesiune pe 99 de ani, Danube Logistics construiește, operează și extinde portul Giurgiulești. (…) Încă de la început, în anii 1990, autoritățile Moldovei au încercat să atragă investiții străine pentru proiectarea, dezvoltarea și exploatarea proiectului portuar. Investitorii internaționali au deținut proiectul încă de la începuturile sale”, a declarat atunci BERD.

Banca a negat informația potrivit căreia achiziționarea acțiunilor operatorului portuar ar fi costat-o 1 000 de euro, așa cum relataseră anterior presa din Moldova. „Documentul vehiculat în anumite surse mass-media arată valoarea nominală a acțiunilor Thomo Invest Ltd, fostul proprietar indirect al Danube Logistics, care a fost achiziționată de BERD la 7 mai 2021. Valoarea tranzacției este diferită și rămâne confidențială”, a comunicat BERD.

Menționăm că, în 2015, NM a scris că Portul Liber Internațional Giurgiulești a făcut obiectul unui litigiu între foștii și actualii proprietari ai activului: compania olandeză Easeur Holding BV și Danube Logistics Holding BV. În spatele primei se află azerul Rafiq Aliyev, în timp ce proprietarul celei de-a doua este germanul Thomas Moser.

În 2021, Danube Logistics, care gestionează Portul Giurgiulești, a anunțat că Bemol a preluat controlul portului printr-un atac raider. Danube Logistics a declarat atunci că acțiunile executorului judecătoresc, care a impus administrare externă asupra companiei, au fost ilegale și intenționează să le conteste. Bemol, la rândul său, a calificat aceste acuzații drept „jonglare cu termeni juridici” și a asigurat că „managementul stabilit” nu va împiedica funcționarea normală a Portului Giurgiulești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: