În inima Chișinăului, proiectul DVOR 3.0 aduce locuitorii blocurilor locative împreună pentru a transforma curțile în spații estetice și funcționale. Prin intermediul proiectului, participanții DVOR 3.0 devin protagoniștii schimbării în propriile comunități și pun bazele activismului comunitar pentru schimbări relevante și durabile. DVOR în retrospectivă:
Proiectul DVOR a demarat în a 3-a ediție toamna aceasta identificând 20 de lideri comunitari din cele cinci sectoare ale Chișinăului. Participanții s-au angajat să devină vocea schimbării în propriile curți, având misiunea de a mobiliza vecinii și de a găsi soluții la problemele locale. În cadrul programului, urmează să se desfășoare mai multe sesiuni de mentorat și traininguri pentru a dezvolta mini-proiecte în DVOR-uri, de a afla cum se poate aplica la granturi și a primi finanțare pentru realizarea schimbărilor în curți. Spune-ne că ești din DVOR, fără a ne spune că ești din DVOR
Invocând spiritul artistic al locuitorilor DVOR-urilor din Chișinău, a avut loc și un concurs de fotografie. Participanții au capturat autenticitatea curților, concursul de fotografie fiind o modalitate de a implica și de a sensibiliza oamenii cu privire la nevoile și potențialul curților.
De la identificarea liderilor comunitari, organizarea concursului foto și până la traininguri și mentorate, proiectul DVOR educă rezidenții orașului despre implicare comunitară și dezvoltare sustenabilă a orașului Chișinău.
Trainingul despre eficiență energetică a blocurilor de locuit
În etapa următoare a implementării proiectului, AO LAOLALTĂ în colaborare cu Agenția pentru Eficiență Energetică organizează trainingul ,,Eficiența energetică a blocurilor de locuit”, un training deschis publicului, la care poți participa și tu. Acesta reprezintă o oportunitate unică pentru participanții DVOR 3.0 și pentru toți locuitorii Chișinăului interesați să contribuie la crearea unui mediu sustenabil.
Cum pot participa?
Evenimentul va avea loc în două sesiuni: în limba română pe data de 16 decembrie în limba rusă pe data de 23 decembrie. Ambele sesiuni se vor desfășura la Centrul Comunitar 151 (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 151), format hibrid, cu sesiune live pe pagina AO Laolaltă.
? Detalii Eveniment (în română) ● Data și Ora: 16 Decembrie, începând cu ora 12:00
● Locație: Centrul Comunitar 151 (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 151)
? Detalii Eveniment (în rusă) ● Data și Ora: 23 Decembrie, începând cu ora 15:00
● Locație: Centrul Comunitar 151 (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 151)
Trainingul va explora strategii și practici eficiente pentru gestionarea resurselor energetice în blocuri, se vor prezenta măsuri și exemple de reducere a consumului de energie și se vor prezenta tehnologii și sisteme noi care pot fi folosite în modernizarea blocurilor de locuit. Această inițiativă reprezintă un pas important în direcția durabilității și responsabilității, ajutând locuitorii să înțeleagă și să implementeze, cu pași mici, practici mai eficiente din punct de vedere energetic.
Proiectul DVOR este desfășurat de AO Laolaltă, cu sprijinul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Ministra de Interne recunoaște că există vulnerabilități la frontieră — Șor își închide toate proiectele sociale din Moldova — Prima săptămână de iarnă calendaristică: vreme caldă și mohorâtă — Conducerea Moldovei felicită România cu ocazia Zilei Naționale — Grosu, Popșoi și un deputat PAS pleacă în SUA. Cu cine se vor întâlni? Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Tiraspolul a publicat, pe 1 decembrie, rezultatele preliminare ale „alegerilor” pentru așa-numitul Soviet Suprem al regiunii transnistrene. Lista include numele celor declarați aleși în toate cele 33 de circumscripții, însă nu și numărul de voturi obținute de fiecare. Contactați pentru o reacție, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat, pentru NM, că, întrucât pretinsul scrutin s-a desfășurat în afara cadrului constituțional și contrar legislației Republicii Moldova, aceste „alegeri” nu pot avea valoare juridică.
„Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a au precizat reprezentanții Biroului politici de reintegrare pentru NewsMaker.
Reamintim că, pe 30 noiembrie, în stânga Nistrului au fost organizate „alegeri” pentru sovietul suprem nerecunoscut al regiunii. Așa-zisele alegeri nu sunt recunoscute nici de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, nici de comunitatea internațională, deoarece sunt organizate de structuri care nu se află în cadrul legal al statului și fără implicarea autorităților naționale. Prin urmare, nu au putut fi monitorizate independent.
În seara zilei de 30 noiembrie, CEC-ul nerecunoscut din stânga Nistrului a anunțat că prezența la vot a fost de 102 655 de alegători, adică 26,01% din numărul total al alegătorilor.
Lista celor 33 de candidați, din cei 45 înscriși, care au acces în așa-zisul Soviet Suprem:
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Experiența medicală a fiecărei femei, îndeosebi în momente importante precum nașterea, trebuie să fie definită prin respect, empatie și garantarea demnității umane. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu Moldova.org, cu susținerea IM Swedish Development Partners și suportul financiar SIDA, anunță lansarea campaniei de sensibilizare „Violența Obstetrică și Ginecologică: Nu este îngrijire, ci încălcare!”.
Lansarea campaniei are loc în contextul inițiativei globale de #16Zile de Activism Împotriva Violenței în Bază de Gen, subliniind necesitatea de a aduce în vizor orice formă de violență la adresa femeilor, inclusiv cele manifestate în sistemul de sănătate.
Violența obstetrică și ginecologică (VOG) include un spectru larg de abuzuri subtile, dar traumatizante, care subminează demnitatea și autonomia femeilor în mediul medical. Acestea includ:
Lipsa consimțământului informat, precum efectuarea de proceduri sau intervenții medicale (în special în timpul nașterii) fără a oferi femeii explicații clare sau fără a-i obține acordul liber și informat.
Tratamente umilitoare și lipsa de respect – adresarea cu tonuri dure, mustrătoare, ignorarea deciziilor și dorințelor pacientei sau expunerea nejustificată a corpului.
Neglijența sau refuzul de a oferi îngrijire adecvată – lipsa de informare privind opțiunile medicale disponibile în timpul vizitelor ginecologice, sarcinii sau nașterii.
În Republica Moldova, violența obstetrică și ginecologică rămâne încă un subiect puțin discutat. Studiile realizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare arată o discrepanță clară între gradul de informare și percepția realității:
Doar 60% dintre femei sunt informate despre termenul de „violență obstetrică și ginecologică”.
66% dintre ele consideră că aceste practici abuzive sunt frecvente în instituțiile medicale.
„Femeile au dreptul la o experiență de naștere și îngrijire ginecologică bazată pe respect, informare completă și decizie autonomă, Violența Obstetrică și Ginecologică (VOG) este o încălcare gravă a demnității umane care nu poate fi tolerată sub pretextul îngrijirii medicale.” declară Alina Andronache, Expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic, CPD.
Campania aduce în prim-plan un spot video emoționant, care dă glas poveștilor femeilor ce au trecut prin experiențe dureroase, dar și speranței pentru un sistem medical empatic și grijuliu. Spotul video al campaniei surprinde atât umbrele unui sistem ce poate răni, cât și lumina pe care o aduc acei medici care aleg să practice cu suflet și atitudine grijulie.
Militarii Armatei Naționale a Republicii Moldova au participat, pe 1 decembrie, la parada militară organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României. Țara noastră a fost reprezentată de detașamentul de pacificatori al Batalionului 22 de Menținere a Păcii „Căști Albastre”, precum și de militari ai Companiei Garda de Onoare, care au defilat cu drapelul național în cadrul ceremoniei oficiale. La eveniment a participat și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
Formația Armatei Naționale a fost condusă de locotenentul-major Boris Răileanu, revenit recent din misiunea EUFOR ALTHEA de menținere a păcii din Bosnia și Herțegovina, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării. Detașamentul moldovean a trecut printre primele pe sub Arcul de Triumf din București.
La parada de Ziua Națională a României au defilat 2.900 de militari și 220 de mijloace tehnice, inclusiv tancuri, vehicule blindate, mașini de luptă și un sistem antiaerian „Patriot”. Alături de militarii români au participat 240 de militari străini, din Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Spania și SUA, precum și din alte țări aliate contribuitoare la structurile NATO de pe teritoriul României.
Republica Moldova participă la parada militară de la București în fiecare an, începând cu 2014.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Vânzările online de produse și servicii în Moldova au crescut cu 15 % față de anul trecut, ajungând la circa 8,9 miliarde de lei (fără TVA). Moldovenii folosesc în mare parte site-urile magazinelor ca pe niște showroomuri digitale, dar preferă să finalizeze achiziția în format fizic. În schimb, produsele cosmetice sau biletele de avion și de tren sunt cumpărate aproape exclusiv online. Aceste, dar și alte concluzii se regăsesc în studiul Piața Comerțului Electronic în Moldova în 2025, ediția a III-a, prezentat pe 28 noiembrie în cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham).
Studiul oferă o analiză detaliată și exclusivă a ecosistemului de retail digital din Republica Moldova, incluzând comportamentul consumatorilor, tendințele de plată, provocările logistice și multe altele.
„În Moldova observăm o anomalie care nu se regăsește pe alte piețe – livrarea. Aproximativ două treimi dintre livrări sunt realizate cu flota proprie a comercianților sau prin ridicare din punctul de vânzare, ceea ce arată că multe magazine online funcționează, de fapt, ca vitrine digitale. O evoluție încurajatoare este creșterea plăților cashless, de la 7 % în 2023 la 12 % în 2024”, a declarat Alexei Burciu, Director Marketing și Comerț, Innovate Moldova.
„Acest studiu arată foarte clar că e-commerce-ul nu mai este doar un canal de vânzare, ci un indicator al maturității unei economii digitale. Moldova are potențial enorm, dar are nevoie de două ingrediente esențiale: încredere și interoperabilitate între toți actorii – retaileri, prestatori servicii de plată și instituții publice. Dacă transformăm comerțul online într-un spațiu sigur, eficient și accesibil pentru consumatori, atunci vorbim nu doar de vânzări mai mari, ci de un model nou de creștere economică”, a declarat Veronica Sirețeanu, directoare adjunctă AmCham Moldova.
Constatări generale
În 2024, volumul total al vânzărilor online a atins 8,9 miliarde de lei (+15 % față de 2023), reprezentând doar 5,7 % din totalul vânzărilor cu amănuntul din țară. Din această sumă, 5,4 miliarde de lei (61 %) au provenit din vânzarea de bunuri, iar 3,5 miliarde de lei – din servicii (39 %). Au fost înregistrate peste 8,8 milioane de comenzi online. Autorii studiului subliniază că Moldova rămâne una dintre cele mai puțin digitalizate piețe de comerț electronic din Europa.
În iunie 2025 funcționau aproximativ 2 800 de magazine online, dintre care 1 806 vindeau bunuri și 997 – servicii. Peste 160 de platforme aveau coș de cumpărături, dar nu acceptau plăți cu cardul bancar. Doar 77 de magazine digitale au avut un trafic lunar de peste 20 000 de vizitatori, iar circa 45 % din totalul magazinelor online nu au înregistrat nici măcar o tranzacție cu cardul în prima jumătate a anului 2025.
Comercianții online din Moldova se bazează în proporție de până la 90 % pe trafic organic (căutări directe sau Google). Publicitatea plătită, inclusiv campaniile pe rețele sociale, generează sub 10 % din trafic pentru majoritatea platformelor.
Publicul-țintă numără aproximativ 640.000 de persoane (date martie 2025). Circa 450 000 de consumatori urbani cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani au plasat și plătit comenzi online cel puțin o dată pe lună.
Moldovenii cheltuie mai mult în magazinele din străinătate
Studiul arată că mulți moldoveni aleg să cumpere bunuri de pe platforme străine și acordă mai puțină atenție comercianților online autohtoni. În 2024, cumpărătorii online activi din Republica Moldova au cheltuit în medie 1 660 de lei pe lună pe platformele autohtone online și 1 900 de lei în magazinele digitale de peste hotare.
Prin intermediul magazinelor străine au fost plasate 21,7 milioane de comenzi (față de 8,8 milioane în Moldova), în valoare totală de circa 530 de milioane de euro (aproximativ 10,2 miliarde de lei). Astfel, valoarea cumpărăturilor transfrontaliere a depășit pentru prima dată piața internă de comerț electronic (8,9 miliarde de lei).
Un detaliu interesant: aproape 48 % din valoarea serviciilor online vândute în Moldova a fost achitată cu carduri străine (-10 % față de 2023), străinii fiind în special cumpărători de bilete de avion.
Electrocasnicele, în topul achizițiilor
Electrocasnicele și electronicele au reprezentat 36,2 % din valoarea totală a bunurilor vândute online. Din această categorie, electrocasnicele mari au generat 960 de milioane de lei (49 %), urmate de electronicele de larg consum și electrocasnicele mici – împreună 999 de milioane de lei (51 %).
Plata în numerar sau cu cardul la livrare rămâne metoda dominantă pentru bunuri. Ridicarea proprie a comenzilor direct în magazinele fizice sunt practici foarte răspândite, mai ales în Chișinău. Serviciile de curierat au contribuit cu sub 30 % din valoarea bunurilor livrate prin comerț electronic în 2024.
Segmentele cu cea mai mare pondere online
Unele nișe sunt aproape complet digitalizate: circa 20,3 % din produsele cosmetice și 83 % din biletele de transport (avion, autobuz, tren) plus plățile către operatorii de telecomunicații se fac online.
Livrarea de alimente, cadourile și cosmeticele au fost cele trei segmente cu cea mai rapidă creștere în 2024, susținute de extinderea Glovo, Poșta Moldovei, Fan Courier Moldova și Nova Post.
Servicii de peste 3,5 miliarde de lei
În vara lui 2025 activau 997 de platforme care vindeau servicii online – de două ori mai multe decât în 2023 (480). Aproximativ 200 erau platforme educaționale, 86 – companii aeriene, agenții de turism sau vânzători de bilete. Restul includeau din domenii precum sport & fitness, telecomunicații, asigurări sau clinici medicale.
În 2024, volumul total al vânzărilor de servicii online a constituit peste 3,5 miliarde de lei, iar principala sursă o constituie serviciile de procurare a biletelor pentru călătorii și telecomunicații.
Modalitățile de plată
Piața comerțului online cu bunuri prezintă mai multe caracteristici distinctive. Prima este utilizarea pe scară largă a numerarului sau a cardului la livrare ca principală metodă de plată. A doua este dominația ridicării proprii a comenzilor de către client și a îndeplinirii acestui proces de către companie.
Potrivit autorilor, acest fenomen se întâmplă deoarece consumatorii tind să aibă o încredere relativ scăzută în comercianții online, preferând adesea să plătească la livrare, după ce au verificat calitatea bunurilor primite. Acest comportament precaut se datorează parțial discrepanței frecvente dintre disponibilitatea produselor listate și cea reală. Aproximativ 70 % dintre companiile care vând online în Moldova nu dispun de sisteme digitalizate funcționale de gestionare a depozitelor, capabile să actualizeze stocurile în timp real. Drept urmare, între 10–30 % dintre comenzile online pot fi anulate din cauza indisponibilității produselor, în funcție de comerciant.
Prin urmare, mulți cumpărători preferă să nu aștepte o rambursare sau nu au încredere în politicile de returnare ale comercianților, ceea ce întărește și mai mult preferința pentru plata post-livrare.
În aceeași ordine de idei, studiul prezintă principalele modalități de plată pentru vânzările de bunuri în 2024: — numerar sau card la livrare – 3,5 miliarde de lei (65,4 %); — BNPL (Cumpără acum, plătește pe urmă) – 912 milioane de lei (16,8 %); — achiziții online – 644 de milioane de lei (11,9 %); — transferuri bancare – 298 de milioane de lei (5.5 %); — Mia 22 de milioane de lei (0,4 %). Totodată, în prima jumătate a anului 2025, consumatorii au efectuat plăți în valoare de peste 106 milioane de lei.
Provocări
Autorii studiului au enumerat două provocări care stau în calea dezvoltării comerțului online în Moldova: — numărul mare al magazinelor fizice; — majoritatea magazinelor online nu fac față competitivității în ceea ce privește prețurile sau varietatea produselor, oferind cumpărătorilor puține alternative și stimulente pentru a face achiziții online.
Prin urmare, comercianții au adoptat o abordare hibridă. Aceștia mențin magazine online, inclusiv cu coșuri de cumpărături și opțiuni de plată cu cardul bancar, ajutând clienții să compare produsele, să verifice disponibilitatea și să ia decizii de cumpărare. Cu toate acestea, în practică, mulți cumpărători preferă în continuare să își finalizeze achizițiile offline.
Drept rezultat, experții menționează că majoritatea platformelor de comerț electronic din Moldova funcționează mai degrabă ca showroomuri digitale, tranzacția finală fiind adesea încheiată în magazinul fizic.
„Este important ca IMM-urile să îmbunătățească experiența clienților și să se inspire, cel puțin, de la platformele mari. Acestea dezvoltă magazine online integrate cu numeroase elemente interactive, de gamification și interacțiune. Vorbim despre un amplu studiu comportamental – iar acesta este demersul pe care trebuie să îl urmeze jucătorii autohtoni pentru a crește nivelul de deservire”, a declarat Michelle Iliev, Secretară de Stat pentru Digitalizare în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Studiul Piața Comerțului Electronic în Moldova în 2025 a fost realizat de AmCham Moldova cu sprijinul Programului Innovate Moldova, finanțat de Guvernele Suediei și Regatului Unit, și elaborat de Datalinie Business Inginerie, cu contribuțiile RocketSEO, XPlane Market Research și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
