Parlament

BNM susține că folosirea cardurilor Mir pe teritoriul Moldovei „este fizic imposibilă”: explicația Băncii Naționale

Banca Națională a Moldovei (BNM) a declarat că folosirea cardurilor „Mir”, prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova, este fizic imposibilă. BNM a spus că nu a emis o autorizație în acest sens și nu a primit nici o cerere prin care se solicită aceasta. Menționăm, bașcana Evghenia Guțul a anunțat de la Moscova că găgăuzii vor primi 2 mii de lei prin intermediul cardurilor „Mir”, bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE.

BNM a declarat pentru NewsMaker că „este singura instituție pe teritoriul Republicii Moldova care licențiază, reglementează şi supraveghează, pe bază individuală şi, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova şi a sucursalelor băncilor din alte state”.

Reprezentanții instituției au mai precizat că „potrivit Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, orice „persoană juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale””.

„Momentan, BNM nu a recepționat o astfel de cerere din partea „Промсвязьбанк”. De asemenea, în conformitate cu Regulamentul cu privire la cardurile de plată, inițierea de către prestatorii de servicii de plată a activității în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, au comunicat reprezentanții instituției.

Se mai precizează că „ținând cont de aceste prevederi legale, folosirea cardurilor sistemului rus de plăți „МИР” prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă”.

***

Pe 9 aprilie curent, aflată într-o nouă vizită la Moscova, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul a anunțat că a semnat un acord cu o bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE cu privire la utilizarea cardurilor rusești „Mir”. Referindu-se la „beneficiile” acordului, Guțul a spus că toți pensionarii și angajații la stat din Găgăuzia vor putea primi, din 1 mai, câte 2 mii de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. Conturile vor fi deschise la distanță, a precizat Guțul. Într-o reacție pentru NewsMaker, ministrul Finanțelor Petru Rotaru a declarat că acest tip de carduri nu poate fi utilizat pe teritoriul Republicii Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Radu Marian a calificat promisiunea Evgheniei Guțul făcută la Moscova drept „o înșelăciune” și a îndemnat oamenii să nu o creadă. Guvernul a calificat, la rândul său, declarațiile drept „promisiuni deșarte”, menite doar să genereze titluri de știri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: