Parlament

BNM susține că folosirea cardurilor Mir pe teritoriul Moldovei „este fizic imposibilă”: explicația Băncii Naționale

Banca Națională a Moldovei (BNM) a declarat că folosirea cardurilor „Mir”, prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova, este fizic imposibilă. BNM a spus că nu a emis o autorizație în acest sens și nu a primit nici o cerere prin care se solicită aceasta. Menționăm, bașcana Evghenia Guțul a anunțat de la Moscova că găgăuzii vor primi 2 mii de lei prin intermediul cardurilor „Mir”, bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE.

BNM a declarat pentru NewsMaker că „este singura instituție pe teritoriul Republicii Moldova care licențiază, reglementează şi supraveghează, pe bază individuală şi, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova şi a sucursalelor băncilor din alte state”.

Reprezentanții instituției au mai precizat că „potrivit Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, orice „persoană juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale””.

„Momentan, BNM nu a recepționat o astfel de cerere din partea „Промсвязьбанк”. De asemenea, în conformitate cu Regulamentul cu privire la cardurile de plată, inițierea de către prestatorii de servicii de plată a activității în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, au comunicat reprezentanții instituției.

Se mai precizează că „ținând cont de aceste prevederi legale, folosirea cardurilor sistemului rus de plăți „МИР” prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă”.

***

Pe 9 aprilie curent, aflată într-o nouă vizită la Moscova, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul a anunțat că a semnat un acord cu o bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE cu privire la utilizarea cardurilor rusești „Mir”. Referindu-se la „beneficiile” acordului, Guțul a spus că toți pensionarii și angajații la stat din Găgăuzia vor putea primi, din 1 mai, câte 2 mii de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. Conturile vor fi deschise la distanță, a precizat Guțul. Într-o reacție pentru NewsMaker, ministrul Finanțelor Petru Rotaru a declarat că acest tip de carduri nu poate fi utilizat pe teritoriul Republicii Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Radu Marian a calificat promisiunea Evgheniei Guțul făcută la Moscova drept „o înșelăciune” și a îndemnat oamenii să nu o creadă. Guvernul a calificat, la rândul său, declarațiile drept „promisiuni deșarte”, menite doar să genereze titluri de știri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

România introduce o taxă suplimentară pentru importuri mici din afara UE, de la 1 iulie

Produsele cumpărate online de persoanele fizice din România de pe platforme din afara Uniunii Europene vor deveni mai scumpe, începând cu 1 iulie, după introducerea unei taxe vamale de trei euro pentru fiecare articol din coletele cu o valoare de până la 150 de euro, transmite Digi24. Noua taxă se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, deja aplicată în țară pentru anumite importuri din afara UE. Potrivit experților, acest lucru ar putea descuraja cumpărăturile online de pe platformele internaționale.

Până în prezent, coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro erau scutite de taxe vamale la nivelul Uniunii Europene. Practic, de la 1 iulie este eliminată această facilitate fiscală, iar produsele comandate din afara UE vor suporta costuri suplimentare.

Cum se aplică noile taxe

În România se vor aplica simultan două taxe pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene și cu o valoare de sub 150 de euro:

  • o taxă logistică de 25 de lei pe colet;
  • o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol sau pentru fiecare subpoziție tarifară din colet.

În cazul în care un colet conține mai multe produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, taxa vamală de trei euro se plătește o singură dată pentru toate produsele respective.

Taxele se aplică bunurilor cumpărate online din afara UE de către persoane fizice și vizează coletele introduse în spațiul comunitar prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) sau prin trimiteri poștale.

Potrivit specialiștilor, în cele mai multe cazuri, costurile suplimentare vor fi suportate de consumatori, fie direct, fie prin majorarea prețului produselor comandate.

În unele cazuri, taxele pot depăși prețul produsului

Experții Deloitte România avertizează că aplicarea simultană a taxei logistice și a celei vamale ar putea descuraja cumpărăturile online din afara Uniunii Europene.

Pentru consumatorii români, noua taxă înseamnă prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE, iar în anumite situații taxele cumulate ar putea depăși chiar valoarea produsului cumpărat.

În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România.

România și Italia au fost singurele state membre care au aplicat de la începutul anului o taxă logistică pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, însă Italia a decis între timp să amâne aplicarea măsurii.

Pe 26 martie, Consiliul și Parlamentul European au convenit introducerea unei taxe logistice sau de manipulare pentru coletele mici vândute online.

Nivelul acestei taxe urmează să fie stabilit printr-un act delegat al Comisiei Europene și va trebui implementat de statele membre cel târziu până la 1 noiembrie 2026.

După intrarea în vigoare a taxei europene, este așteptat ca aceasta să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei introdusă de România.

Numărul coletelor din afara UE a explodat în ultimii ani

Taxarea produselor provenite din afara Uniunii Europene vine în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic, devenit o parte importantă a modului în care europenii își fac cumpărăturile. Potrivit studiilor europene, aproximativ 70% dintre cetățenii UE cumpără regulat produse online.

În ultimii ani, numărul coletelor cu valoare redusă provenite din afara Uniunii a crescut exponențial:

  • 1,2 miliarde de colete în 2022;
  • 2,4 miliarde în 2023;
  • 4,6 miliarde în 2024;
  • 5,8 miliarde în 2025.

În 2025, în Uniunea Europeană au intrat zilnic aproximativ 15,8 milioane de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro.

În acest context, statele membre au decis introducerea noilor taxe pentru a compensa costurile tot mai mari suportate de autoritățile vamale în procesarea unui volum atât de mare de colete.

Totodată, eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele de mică valoare are ca obiectiv reducerea avantajului competitiv de care beneficiază companiile din afara Uniunii Europene și descurajarea importurilor de produse neconforme pe piața comunitară.

Comercianții ar putea întâmpina probleme în aplicarea noilor reguli

Specialiștii Deloitte atrag atenția că, din cauza limitărilor actuale ale sistemelor informatice vamale, pot exista situații în care taxa de trei euro să fie achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În schimb, în cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, pot exista situații în care taxa de trei euro este achitată o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

În aceste condiții, importatorii și reprezentanții acestora vor trebui să acorde o atenție sporită încadrării tarifare a produselor și tipului de declarație vamală utilizată, pentru a evita aplicarea incorectă a noii taxe.

Potrivit analizei Deloitte, și Republica Moldova pregătește măsuri similare pentru produsele comandate de pe platforme de comerț online din afara țării. De la 1 octombrie, aceste produse vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%, taxă care va fi inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: