Parlament

BNM susține că folosirea cardurilor Mir pe teritoriul Moldovei „este fizic imposibilă”: explicația Băncii Naționale

Banca Națională a Moldovei (BNM) a declarat că folosirea cardurilor „Mir”, prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova, este fizic imposibilă. BNM a spus că nu a emis o autorizație în acest sens și nu a primit nici o cerere prin care se solicită aceasta. Menționăm, bașcana Evghenia Guțul a anunțat de la Moscova că găgăuzii vor primi 2 mii de lei prin intermediul cardurilor „Mir”, bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE.

BNM a declarat pentru NewsMaker că „este singura instituție pe teritoriul Republicii Moldova care licențiază, reglementează şi supraveghează, pe bază individuală şi, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova şi a sucursalelor băncilor din alte state”.

Reprezentanții instituției au mai precizat că „potrivit Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, orice „persoană juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale””.

„Momentan, BNM nu a recepționat o astfel de cerere din partea „Промсвязьбанк”. De asemenea, în conformitate cu Regulamentul cu privire la cardurile de plată, inițierea de către prestatorii de servicii de plată a activității în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, au comunicat reprezentanții instituției.

Se mai precizează că „ținând cont de aceste prevederi legale, folosirea cardurilor sistemului rus de plăți „МИР” prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă”.

***

Pe 9 aprilie curent, aflată într-o nouă vizită la Moscova, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul a anunțat că a semnat un acord cu o bancă rusească care se află pe listele sancțiunilor UE cu privire la utilizarea cardurilor rusești „Mir”. Referindu-se la „beneficiile” acordului, Guțul a spus că toți pensionarii și angajații la stat din Găgăuzia vor putea primi, din 1 mai, câte 2 mii de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. Conturile vor fi deschise la distanță, a precizat Guțul. Într-o reacție pentru NewsMaker, ministrul Finanțelor Petru Rotaru a declarat că acest tip de carduri nu poate fi utilizat pe teritoriul Republicii Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Radu Marian a calificat promisiunea Evgheniei Guțul făcută la Moscova drept „o înșelăciune” și a îndemnat oamenii să nu o creadă. Guvernul a calificat, la rândul său, declarațiile drept „promisiuni deșarte”, menite doar să genereze titluri de știri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Baze de date din Moldova și Ucraina, acte false și avocați implicați: percheziții în România într-un dosar de obținere frauduloasă a cetățeniei

37 de percheziții domiciliare au avut loc pe 18 decembrie în România, într-o investigație care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Procurorii români investighează o grupare constituită de șapte cetățeni ucraineni, sprijinită inclusiv de mai mulți avocați români.

Perchezițiile au fost efectuate de procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. Conform procurorilor, ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.

Potrivit procurorilor, membrii unui grup infracțional organizat, constituit în 2022 de șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, „unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români”.

Probele ar fi arătat că gruparea era sprijinită de mai mulți avocați din Baroul București, traducători și/sau notari publici. „Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, au comunicat procurorii români. Potrivit sursei citate, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracțional.

Conform procurorilor, „în paralel a fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici, pentru a obține acte de stare civilă (certificate de naștere) și, ulterior, acte de identitate (în special pașapoarte) românești”. „Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false”, au declarat procurorii.

Procurorii au mai spus că, de cele mai multe ori, solicitanții nici nu figurau intrați legal pe teritoriul României. „Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse”, au comunicat procurorii.

„În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale”, au precizat procurorii români.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: