parlament.md

Bolea, huiduit de PAS la Parlament pentru declarațiile despre excluderea lui Tauber din alegerile de la Bălți

Deputatul neafiliat Vasile Bolea, apropiat oligarhului fugar Ilan Șor, a criticat în cadrul ședinței Parlamentului din 17 aprilie data alegerilor legislative din acest an – 28 septembrie. El a acuzat Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) că ales să organizeze scrutinul în toamnă pentru ca Comisia Electorală Centrală să aibă timp să găsească motive pentru a scoate din cursa electorală concurenții „incomozi”. Parlamentarul a înaintat și un reproș cu privire la excluderea deputatei Marina Tauber, care la fel este afiliată lui Șor, din alegerile pentru funcția de primar de Bălți din 2021. Fracțiunea PAS l-a huiduit pentru acesta.

În cadrul ședinței, deputații au adoptat proiectul de hotărâre cu privire la organizarea alegerilor parlamentare pe 28 septembrie. Ulterior, mai mulți deputați din opoziție au ținut discursuri în care au criticat data stabilită pentru scrutinul electoral. Printre aceștia s-a numărat și Vasile Bolea.

În loc să-i dați Comisiei Electorale Centrale ceea ce i se cuvine – 70 de zile pentru pregătirea acelor alegeri, le dați 150 de zile. Mă întreb: oare pentru ce atâta timp Comisiei Electorale Centrale? Ei sunt neputincioși să organizeze în 70 de zile, așa cum prevede legea, acest scrutin electoral? Nu. Ei au arătat, de fapt, cum pe parcursul ultimilor 4 ani pot să organizeze alegeri în R. Moldova. Și o să vă aduc aminte unele situații, cum a organizat CEC alegerile din toamna anului 2021 din Bălți, când colega noastră, Marina Tauber, a fost exclusă. De fapt, persoana care a câștigat acel scrutin electoral, iar voi nu ați admis și ați scuipat, de fapt, în alegerea cetățenilor”, a declarat parlamentarul.

Remarca despre Marina Tauber a tulburat liniștea din sala plenară: deputații formațiunii de guvernământ l-au huiduit pe Bolea pentru aceasta.

Cu toate acestea, el și-a continuat luarea de cuvânt.

Deja văd cum probabil ați pregătit lista celor comozi și celor incomozi, și probabil urmează s-o transmiteți în aceste 150 de zile Comisiei Electorale Centrale, pentru ca ea să decidă, să-și ajusteze cumva regulamentele, să facă tot posibilul ca să admită acele persoane sau acei candidați, acei competitori la alegerile parlamentare care vouă vă sunt incomozi. (…) Clar lucru că va fi organizat acest scrutin. Eu nu cred că va fi unul liber și corect”, a spus Bolea.

Potrivit legislației, alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea sau dizolvarea Parlamentului precedent, iar data alegerilor se stabilește cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor, prin hotărâre de Parlament.

***

Amintim că, în decembrie 2021, deputata Marina Tauber a candidat la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți din partea Partidului „ȘOR” (formațiunea a fost declarată neconstituțională în 2023). Aceasta a obținut cele mai multe voturi în primul tur, urmând să concureze în turul doi cu Nicolai Grigorișin. Cu toate acestea, Tauber a fost exclusă din cursa electorală din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate. Parlamentara a acuzat la acea vreme guvernarea PAS pentru înlăturarea sa, pe care a calificat-o ca fiind „ilegală”.

Marina Tauber este învinuită în cadrul mai multor dosare penale. Acesteia i se incriminează, între altele, falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale a ex-Partidului „ȘOR” și acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat.

Parlamentara a plecat din Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, la scurt timp după ce instanța i-a revocat măsura preventivă obligația de a nu părăsi țara, și de atunci nu a mai revenit.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: