laf.md

Caracatița găgăuză. Cine este candidatul cu șanse de a deveni bașcanul Găgăuziei

Una dintre principalele intrigi privind alegerea bașcanului Găgăuziei, care vor avea loc la 30 aprilie, e că dacă acestea chiar se vor desfășura. În orice caz, un singur tur va fi insuficient, cu siguranță. Încă nu sunt favoriți evidenți în cursa pentru funcția de bașcan, dar patru pretendenți principali pentru turul doi pot fi menționați. Este vorba despre Grigorii Uzun și Victor Petrov, susținuți de socialiști, Evghenia Guțul, candidatul partidului „Șor” și Dmitrii Croitor, ambasadorul Moldovei în Turcia.

Cu o săptămână înainte de alegeri, în Găgăuzia au fost publicate rezultatele a două sondaje. Unul a fost realizat de compania Intellect Group, al doilea – de compania iData.

Ambele sondaje au reflectat aproximativ aceeași imagine: pretendentul principal la funcția de bașcan al Găgăuziei ar urma să fie considerat candidatul Grigorii Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor, iar concurenții săi principali – Dmitrii Croitor, Evghenia Guțul și Victor Petrov.

Aceștia sunt urmați, la o distanță evidentă, dar care nu este critică, de ex-primarul de Comrat Nicolai Dudoglo și fostul bașcan Mihail Formuzal.

Nimeni nu oferă prognoze

Experții contactați de NM propun să nu credem orbește sondajelor, dar recunosc că au cam aceeași idee despre campanie.

„Sunt niște sondaje de calibrare. Nu au fost cuprinse toate categoriile [alegătorilor]. Cei indeciși constituie 26-30 la sută în toate sondajele, ceea ce nu ne oferă temeiuri pentru a ne baza pe aceste informații. Pe de altă parte, și acestea demonstrează anumite tendințe confirmate de alte date, indirecte”, ne-a comunicat Vitalii Gaidarji, jurnalist, directorul portalului informațional laf.md.

Potrivit afirmațiilor politologului Veaceslav Craciun, fostul consilier al bașcanului, este pentru prima dată când în Găgăuzia au loc alegeri în care este atât de dificil să se ofere o prognoză reală a rezultatelor.

„Sunt primele alegeri în care este dificil să se ofere o prognoză rezonabilă. Nu există un favorit evident, voturile se distribuie [între pretendenți]. Candidații exploatează subiectul sărăciei populației”, a remarcat Craciun.

Acesta mai susține că principalele teze ale pretendentului partidului „Șor” și ale candidaților socialiștilor în campania electorală sunt „opunerea față de Chișinău și exploatarea subiectului sărăciei”.

„Acest lucru se întâmplă acum în Găgăuzia, dar este caracteristic și pentru toată Moldova. După schimbarea portretului social-economic al alegătorului, sunt simplificate și degradează tehnologiile electorale. Este un proces nu prea plăcut”, a menționat Craciun.

Și Vitalii Gaidarji ne-a spus că în Găgăuzia, partidele testează noi tehnologii electorale înainte de alegerile locale.

Riscul abuzurilor din partea candidaților și eventuala mituire a alegătorilor fac dificile posibilele prognoze. Gaidarji spune că ne putem aștepta la mituire și din partea socialiștilor, și a celor de la „Șor”.

„În sate sunt conectate resursele financiare. Există o informație precum că se plătește de la 400 până la 10 000 de lei pentru votul unei familii. Este foarte greu să vorbim despre onestitatea acestor alegeri și să prezicem un rezultat estimativ. Tendințele denotă faptul că Guțul și Uzun ar putea ajunge în turul doi”.

Și Kremlinul?

De notat că, spre deosebire de campania din anul 2015, în care oficialii de la Moscova au susținut-o fără echivoc pe Irina Vlah, actualul bașcan, acum Moscova nu are niciun candidat.

Așa sau altfel, reprezentanții autorităților oficiale ruse îl susțin pe Victor Petrov. Anume la întâlnirea electorală a acestuia s-a pornit liderul Tatarstanului, Rustam Minnihanov care, cu scandal, nu a fost lăsat să intre în Moldova.

Candidatul indirect al partidului „Șor”, Evghenia Guțul a fost susținută recent de liderul LDPR, Leonid Sluțki.

Un alt candidat – Grigorii Uzun – este susținut de partidul pro-rus al socialiștilor și de Igor Dodon, care a revenit la conducerea formațiunii.

În opinia lui Veaceslav Craciun, în noile condiții externe, factorul rus în actuala campanie de alegere a bașcanului are o importanță mai mică.

Uzun/Petrov

În opinia lui Craciun, chiar dacă se deosebesc unul de altul, candidații Petrov și Uzun împart același teren electoral. Reamintim că Grigorii Uzun este susținut oficial de PSRM, iar Victor Petrov – de către deputații socialiști Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski.

„Nu văd logica în promovarea concomitentă a celor doi. Admit că unul dintre ei se va retrage din cursă și își va îndemna electoratul să voteze pentru dublura sa. Cu siguranță, acesta va ajunge în turul doi. E prea puțin probabil că vor ajunge ambii, nu văd un asemenea „duet” în turul doi”, a spus Craciun.

Vitalii Gaidarji a remarcat faptul că ratingul Partidului Socialiștilor în Găgăuzia, care depășește 70% în unele sondaje, își va spune cuvântul și îl va ajuta pe Grigorii Uzun să lupte pentru un loc în turul al doilea.

Potrivit afirmațiilor lui Gaidarji, Victor Petrov va lua, în primul rând, voturile comrățenilor de la fostul primar al orașului, Nicolai Dudoglo, dar șansele acestuia de a ajunge în turul doi sunt mai puțin probabile.

„Veteranii”

O altă categorie de candidați o constituie politicienii cu experiență, inclusiv administrativă. Este vorba în acest caz de foștii bașcani Dmitrii Croitor și Mihail Formuzal, deputatul APG Serghei Cimpoeș și fostul deputat APG Serghei Cernev.

„Printre aceștia sunt și cei care se opun activ Chișinăului, dar și cei care vorbesc de pe poziții mult mai moderate. Conform estimărilor mele, aceștia au o campanie [electorală] mult mai slabă. Mă refer la Croitor și Formuzal. Acești candidați vor uimi, mai degrabă, dacă vor trece în turul doi”, a subliniat Veaceslav Craciun.

Acesta mai spune că un rol mai mare îl va avea poziția autorităților locale. „Acum, acestea s-au împărțit. Câțiva primari sunt pentru Petrov, alții – pentru Croitor. Cei mai mulți alegători trăiesc în Comrat și în Ceadîr-Lunga. Mult depinde de primarii Anastasov și Topal. Anastasov l-a susținut deja pe Petrov, iar Topal l-a susținut, pe ultima sută de metri a campaniei, pe Croitor”, a menționat interlocutorul.

În opinia lui Craciun, susținerea lui Dmitrii Croitor de către primarul de Ceadîr-Lunga ar putea fi acel factor care îi va permite să ajungă în turul doi.

Vitalii Gadarji consideră că susținerea din partea Irinei Vlah ar putea nu doar să-l ajute pe Croitor, ci și să-i dăuneze: „Încercarea de a organiza întâlniri electorale cu acest candidat, cu utilizarea resursei administrative, deranjează alegătorii”. Acesta mai crede că în ultimii ani, Irina Vlah s-a ales cu un vizibil anti-rating în Găgăuzia.

Vitalii Gaidarji a menționat că și Dudoglo, Formuzal și Cimpoeș își au alegătorii proprii și, în cazul unei mobilizări corespunzătoare, aceștia ar putea uimi.

Surpriză de la Ilan Șor

În opinia interlocutorilor NM, activitatea de echipă a partidului „Șor” în Găgăuzia a reușit să o facă pe Evghenia Guțul, necunoscută până acum, un pretendent pentru a ajunge în turul doi.

„Am nevoie de timp ca să-mi amintesc, cum îl cheamă pe candidatul partidului „Șor”. Dar acum, dacă echipa partidului „Șor” va spune că trebuie votat un taburet, oamenii vor vota acest taburet. Pentru că toți sunt săraci și acum, pentru ei e mai important să primească măcar ceva. Să primească ceva, să nu moară de frig – de aici, și încrederea în astfel de candidați”, a specificat Craciun.

În același timp, el este sceptic că Evghenia Guțul va ajunge în turul doi al alegerilor: „Partidul „Șor” profită foarte bine de tehnologiile electorale, ei reușesc destul de bine să-și mobilizeze electoratul, dar și ei au un anumit plafon. Nu mai trăiesc chiar toți într-atât de rău ca să voteze o fetiță pe care o leagă de Găgăuzia doar faptul că s-a născut acolo”.

Favoritul principal – absența la vot

Pentru ca alegerile bașcanului să fie valabile, prezența alegătorilor ar trebui să fie mai mare de 50%. Potrivit datelor actualizate, în Găgăuzia sunt 92,5 mii de alegători. Prin urmare, ca alegerile să fie validate, la acestea ar trebui să participe circa 47 mii de persoane.

La ultimele alegeri regionale, cele pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, din anul 2021, au participat puțin peste 46 mii de alegători.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: