Câți bani a primit România din fondurile UE timp de 16 ani, de la aderare. Suma se ridică la zeci de miliarde de euro

Ministrul român al Economiei, Ştefan Radu Oprea, declară că fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) şi până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor, sumele primite minus contribuții ale României la bugetul UE a depășit 60 de miliarde de euro. Potrivit lui, atât economia României, cât şi nivelul de trai al românilor, au crescut de când țara este membră a UE, cu posibilitatea accesării fondurilor europene şi a avantajelor pieței comune, scrie news.ro.

Oficialul de la București susține că în această perioadă România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, după Polonia (3.83%), peste media UE – de 1.2%. Tot în această perioadă, potrivit lui, a crescut și salariul minim brut pe economie – de la 390 lei, la 1 ianuarie 2007, până la – 3.300 lei, la 1 ianuarie 2024.

„Aș da însă şi un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de stat membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexit-ului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a declarat Ştefan Radu Oprea.

Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la sfârșitul anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.

România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005.Pe 1 ianuarie 2007, țara vecină a devenit oficial stat membru al UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu/Facebook

Contestația MAN, respinsă de CEC. Reacție: „Se sponsorizează postări cu listele PAS și nu e desemnare oficială? Ne țin de proști!”

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) acuză Comisia Electorală Centrală că ar închide ochii la presupusa campanie electorală anticipată desfășurată de PAS, acuzând nerespectarea legii. Reacția vine după ce CEC a respins contestația depusă de MAN privind desemnarea „prematură” și „promovarea contra cost” a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

Într-o postare pe rețelele sociale, Victor Pruteanu, membru al Partidului MAN, a criticat răspunsul CEC, care a precizat că „aceste acțiuni nu întrunesc elementele unei desemnări oficiale a candidaților”.

„Adică faptul că se sponsorizează cu sute de euro postări cu poze și mesaje că se alătură pe listele PAS la parlamentare și se printează sute de mii de pliante cu aceleași mesaje – nu e desemnare oficială? Ne țin de proști”, a comentat acesta.

Pruteanu acuză atât PAS, cât și CEC, de partizanat politic: „Nu mai credeți acești mincinoși. Ei, CEC, PAS, Maia Sandu, luptă strict pentru interesul lor de partid, călcând în picioare toate legile posibile și imposibile”, a mai declarat Victor Pruteanu.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la CEC privitor la acuzațiile lansate de Partidul MAN, însă instituția a declarat că „nu comentează declarații politice”.

Amintim că Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – partid condus de primarul capitalei Ion Ceban, care face parte din Blocul „Alternativa” – a depus, pe 7 iulie, o contestație la CEC împotriva PAS, acuzând partidul de guvernare de desemnarea „prematură” și „promovarea contra cost” a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

Blocul „Alternativa” a cerut CEC să constate că PAS a încălcat legea prin acțiunile sale. Totodată, formațiunea politică solicită ca PAS și membrii săi să fie obligați să elimine toate postările legate de desemnarea candidaților de pe rețelele sociale și site-ul partidului.

Contactată atunci pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS a respins acuzațiile MAN.
„PAS nu a desemnat deocamdată niciun candidat. Desemnarea va avea loc conform statutului, în perioada stabilită de Comisia Electorală Centrală”, a declarat Adriana Vlas pentru NewsMaker.

***

Precizăm că Partidul Acțiune și Solidaritate a prezentat, în ultimele săptămâni, mai multe personalități publice care vor candida pe lista sa la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Primii candidați au fost anunțați pe 16 iunie: dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul și scriitorul Constantin Cheianu, antreprenoarea Maria Acbaș din autonomia găgăuză și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.

O săptămână mai târziu, liderul PAS Igor Grosu a anunțat că alte trei persoane se alăture partidului la parlamentare: Ludmila Adamciuc, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, și antreprenorul Iurie Cojocaru, care este și președintele comunității moldovenilor din Marea Britanie.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Afacerilor Externe Nicu Popescu a anunțat, într-o postare publică, că va candida pe listele PAS. Mesajul său a fost preluat de mai mulți membri ai partidului, însă formațiunea nu a confirmat oficial, până acum, candidatura acestuia.

Ultimii candidați au fost anunțați pe 7 iulie, tot de Igor Grosu. Este vorba despre luptătoarea Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Emil Ceban. „Vă mulțumesc că ați acceptat această provocare. (…) Ați luat o decizie curajoasă”, a transmis liderul PAS în cadrul conferinței de presă.

Pe 20 iulie, PAS a aprobat lista candidaților formațiunii pentru alegerile parlamentare din toamnă. Aceasta a fost publicată pe rețelele de socializare ale partidului.

Astfel, primul pe lista PAS va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta va fi urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri: Dan Perciun, Victoria Belousov, Ludmila Catlabuga, Vladimir Bolea, Mihai Popșoi și Sergiu Lazarencu.

Pe lista partidului se vor regăsi și personalitățile despre care liderul PAS a anunțat anterior că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, luptătoare Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea”, Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie 2025. 

Conform calendarului aprobat de CEC, perioada electorală va începe pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.

Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.

Între timp, blocurile electorale își pot depune documentele la sediul CEC până pe 13 august.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: