Andrei Mardari/NewsMaker/ foto simbol

Câți copii au mers în clasa I și care este numărul mediu de elevi într-o școală din Moldova? Datele unui expert

În noul an de învățământ, 35,5 mii de copii au mers în clasa I, cu 1200 de copii mai mulți față de 2020/2021. Din 2015 rămâne constant numărul elevilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general, totuși, numărul elevilor în ultimii zece ani a scăzut cu 11% la nivel național. Anual se închid 15-20 de școli mici. În prezent, avem circa 12,7 elevi la un profesor, față de 18 elevi în mod tradițional. Datele au fost comunicate, pe 1 septembrie, de expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Veaceslav Ioniță. 

În anul de învățământ 2023/2024, 35 500 de copii au mers în acest an în clasa I, cu 1200 de copii mai mulți față de 2020.

Cu privire la elevii din instituțiile de învățământ primar și secundar general, potrivit lui Ioniță anul record a fost 1990/1991 – 743 de mii de elevi.

Ulterior a fost înregistrată o scădere continuă până în 2015. Din 2015 și până în prezent, rămâne constant numărul elevilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general. 334 500 au fost în 2015/2016; 334 400 în 2020/2021 și estimativ 333 de mii vor fi în 2023/2024, ajungându-se la nivelul anilor 1933/1934″, a declarat Ioniță.

Expertul a adăugat că în prezent avem migrația internă a tinerilor spre municipiul Chișinău și Bălți. În municipiul Chișinău, numărul elevilor a crescut cu 18,6%, în Bălți cu 13,3%, UTA Găgăuzieri – +9,1%, Ialoveni – + 0,7%. În Telenești a scăzut cu 16%, Nisporeni minus 14,3%, în Cantemir a scăzut cu 14,1%, în Basarabească și Cimișlia cu câte 12,4%, iar în Leova minus 12%.

Potrivit lui Ioniță, în ultimii zece ani a scăzut cu 11% la nivel național numărul elevilor.

Ce ține de numărul de școli în ultimii 100 de ani, Ioniță a declarat că cele mai multe erau în anul de studiu 1939/1940 – 2720 de școli, când Moldova era în componența României era școală primară practic în fiecare localitate.

După 28 iunie 1940, când a avut loc ocupația sovietică a Basarabiei, numărul școlilor în anul școlar 1940/1941 a fost redus cu circa o mie, la 1840 și 1800 de școli au existat până în 1980/1981, când a scăzut drastic la 1600 de instituții de învățământ. Ulterior, situația a fost stabilă până în 2010, când a început reforma sistemului educațional, care era o necesitate, dacă nu se făcea sistemul vechi falimenta. În noul an școlar 2023/2024, în Republica Moldova sunt pregătite către 1 septembrie 1200 de școli, cu 40 mai puține față de 2020/2021. Anual se închid 15-20 de școli, dintre cele mai mici, ritm va continua”, a comunicat expertul.

Cu privire la profesorii din școli, Ioniță a menționat că cei mai mulți au fost în anul școlar 1990/1991, circa 49 300. Ulterior, a scăzut la 40 900 către 2005/2006, la 37 300 către 2010/2011, la 26 900 către 2020/2021 și la 26 300 către 2023/2024.

Expertul a spus că în Republica Moldova tradițional erau 15-18 elevi la un profesor.

Din 2000, numărul de copii a scăzut constant, dar cel al profesorilor practic nu se reducea și s-a ajuns în 2010 să fie 10 elevi la un profesor, ceea ce a făcut imposibil de întreținut acel sistem de educație. În prezent avem circa 12,7 elevi la un profesor”, a declarat el.

În acest an de învățământ, 2023/2024, 13 100 de adolescenți au ales să meargă la liceu, cu 500 mai puțini față de 2020/2021. În 2000/2001 erau 30 500; 30 800 către 2006/2006. Către 2010/2011 a scăzut la 21 800; la 12 400 către 2015/2016 și la 13 600 în 2020/2021.

Ce ține de elevii din clasele liceale, Ioniță a menționat că 65 500 au fost în anul școlar 2000/2001; 76 000 către 2005/2006; 61 400 – 2010/2011; 35 000 – 2015/2016; 37 100 – 2020/2021; 38 000 – 2023/2024.

Cu privire la numărul mediu de elevi într-o școală, Ioniță a declarat că „media națională este de 275 de elevi într-o școală”.

În ultimii ani a fost îmbunătățit acest indicator în ceea ce privește școlile din Chișinău, satele mai mari și localitățile care sunt aproape de Chișinău. În 10% dintre școli numărul mediu este de la 375 de copii în sus. 2% dintre școli cele mai mari au – 780 de copii. 4% au mai mult de 500 de copii. 80% din toate școlile noastre au un număr de copii mult mai mic decât media națională. Sunt doar câteva școli unde este un număr mai mare de copii, care ridică media. În 10% din școli sunt până la 50 de copii. În cele mai mici școli avem și 12 copii. 5% din toate școli au până la 20 de copii”, a comunicat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: