Viață

Câți copii au mers în clasa I și care este numărul mediu de elevi într-o școală din Moldova? Datele unui expert

Mihaela Conovali
| 1 septembrie, 2023
16:02

În noul an de învățământ, 35,5 mii de copii au mers în clasa I, cu 1200 de copii mai mulți față de 2020/2021. Din 2015 rămâne constant numărul elevilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general, totuși, numărul elevilor în ultimii zece ani a scăzut cu 11% la nivel național. Anual se închid 15-20 de școli mici. În prezent, avem circa 12,7 elevi la un profesor, față de 18 elevi în mod tradițional. Datele au fost comunicate, pe 1 septembrie, de expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Veaceslav Ioniță.

În anul de învățământ 2023/2024, 35 500 de copii au mers în acest an în clasa I, cu 1200 de copii mai mulți față de 2020.

Cu privire la elevii din instituțiile de învățământ primar și secundar general, potrivit lui Ioniță anul record a fost 1990/1991 – 743 de mii de elevi.

„Ulterior a fost înregistrată o scădere continuă până în 2015. Din 2015 și până în prezent, rămâne constant numărul elevilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general. 334 500 au fost în 2015/2016; 334 400 în 2020/2021 și estimativ 333 de mii vor fi în 2023/2024, ajungându-se la nivelul anilor 1933/1934″, a declarat Ioniță.

Expertul a adăugat că în prezent avem migrația internă a tinerilor spre municipiul Chișinău și Bălți. În municipiul Chișinău, numărul elevilor a crescut cu 18,6%, în Bălți cu 13,3%, UTA Găgăuzieri – +9,1%, Ialoveni – + 0,7%. În Telenești a scăzut cu 16%, Nisporeni minus 14,3%, în Cantemir a scăzut cu 14,1%, în Basarabească și Cimișlia cu câte 12,4%, iar în Leova minus 12%.

Potrivit lui Ioniță, în ultimii zece ani a scăzut cu 11% la nivel național numărul elevilor.

Ce ține de numărul de școli în ultimii 100 de ani, Ioniță a declarat că cele mai multe erau în anul de studiu 1939/1940 – 2720 de școli, când Moldova era în componența României era școală primară practic în fiecare localitate.

„După 28 iunie 1940, când a avut loc ocupația sovietică a Basarabiei, numărul școlilor în anul școlar 1940/1941 a fost redus cu circa o mie, la 1840 și 1800 de școli au existat până în 1980/1981, când a scăzut drastic la 1600 de instituții de învățământ. Ulterior, situația a fost stabilă până în 2010, când a început reforma sistemului educațional, care era o necesitate, dacă nu se făcea sistemul vechi falimenta. În noul an școlar 2023/2024, în Republica Moldova sunt pregătite către 1 septembrie 1200 de școli, cu 40 mai puține față de 2020/2021. Anual se închid 15-20 de școli, dintre cele mai mici, ritm va continua”, a comunicat expertul.

Cu privire la profesorii din școli, Ioniță a menționat că cei mai mulți au fost în anul școlar 1990/1991, circa 49 300. Ulterior, a scăzut la 40 900 către 2005/2006, la 37 300 către 2010/2011, la 26 900 către 2020/2021 și la 26 300 către 2023/2024.

Expertul a spus că în Republica Moldova tradițional erau 15-18 elevi la un profesor.

„Din 2000, numărul de copii a scăzut constant, dar cel al profesorilor practic nu se reducea și s-a ajuns în 2010 să fie 10 elevi la un profesor, ceea ce a făcut imposibil de întreținut acel sistem de educație. În prezent avem circa 12,7 elevi la un profesor”, a declarat el.

În acest an de învățământ, 2023/2024, 13 100 de adolescenți au ales să meargă la liceu, cu 500 mai puțini față de 2020/2021. În 2000/2001 erau 30 500; 30 800 către 2006/2006. Către 2010/2011 a scăzut la 21 800; la 12 400 către 2015/2016 și la 13 600 în 2020/2021.

Ce ține de elevii din clasele liceale, Ioniță a menționat că 65 500 au fost în anul școlar 2000/2001; 76 000 către 2005/2006; 61 400 – 2010/2011; 35 000 – 2015/2016; 37 100 – 2020/2021; 38 000 – 2023/2024.

Cu privire la numărul mediu de elevi într-o școală, Ioniță a declarat că „media națională este de 275 de elevi într-o școală”.

„În ultimii ani a fost îmbunătățit acest indicator în ceea ce privește școlile din Chișinău, satele mai mari și localitățile care sunt aproape de Chișinău. În 10% dintre școli numărul mediu este de la 375 de copii în sus. 2% dintre școli cele mai mari au – 780 de copii. 4% au mai mult de 500 de copii. 80% din toate școlile noastre au un număr de copii mult mai mic decât media națională. Sunt doar câteva școli unde este un număr mai mare de copii, care ridică media. În 10% din școli sunt până la 50 de copii. În cele mai mici școli avem și 12 copii. 5% din toate școli au până la 20 de copii”, a comunicat expertul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

1 septembrie, elevi, expert, idis viitorul, școli, top, Veaceslav Ioniță

Știri similare

Bani

Bugetul UE pentru 2026: Câți bani va primi Republica Moldova?

Politică

„Voi înșiși credeți în asta?” Ambasadorul agreat al Rusiei, despre drona prăbușită peste o casă din Florești VIDEO

Politică

„Vor exista demisii”. Noi detalii despre camionul cu armament, după audierile din Parlament

Mihaela Conovali
| 26 noiembrie, 2025
16:41

În cazul camionului cu armament, în Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul depistat la vamă era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare. De cealaltă parte, vicepreședintele Comisiei Renato Usatîi consideră că „doar prin eliberarea unor persoane nu vom avea nici un rezultat”.

Președintele Comisiei: „armamentul depistat este de trofeu”

Carp a spus că, în cazul camionului cu armament, „este un dosar în derulare cu implicarea mai multor persoane, nu doar de pe teritoriul Republicii Moldova”.

„Traseul armelor, în urma codurilor care sunt pe armament, în mare parte duce până la uzina din Tula. Deci a fost de producție rusească. Drona care era, era o dronă avariată și se lucrează acum cu autoritățile din Ucraina pentru a afla unde a fost doborâtă. (…) Prima percepție este că armamentul depistat este armament de trofeu, prin care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană. (…) Se cunoaște punctul de trecere, prin care a trecut pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Perioada de producere a acestui armament este 2019-2024. 2024 este drona”, a declarat Carp. În afară de drona doborâtă, celălalt armament este nou, a adăugat Carp. „Mult din acest armament desigur că nimerește pe mâna unor grupări criminale care încearcă să se îmbogățească pe seama vânzării”, a mai spus parlamentarul.

Potrivit deputatului, la acel punct de trecere există scanere.

Vor urma demisii

Întrebat de NewsMaker dacă după acest incident vor fi demisii în cadrul instituțiilor responsabile, Carp a răspuns: „Cu siguranță. Vor exista demisii a unor persoane care au fost implicate. Cu siguranță va fi. (…) Marea problemă este cum au intrat (nota red. munițiile) pe teritoriul Republicii Moldova”. La precizarea dacă demisiile vor fi la Serviciul Vamal, la Serviciul de Informații și Securitate sau la Poliția de Frontieră, deputatul a declarat: „În dependență de ce va arăta rezultatul anchetei. (…) În dependență de ce vor prezenta persoanele implicate, fie cu voie, fie fără de voie, sau persoanele care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, în raport cu ei se vor lua măsurile disciplinare”.

Întrebat dacă printre suspecți sunt persoane din regiunea transnistreană, Carp a răspuns: „Da sunt. (…) Deci, este născut în stânga Nistrului”. Potrivit deputatului, nu este vorba despre persoana care a avut rolul de organizator. La întrebarea dacă în schemă sunt implicate persoane din structurile de forță ale țării, Carp a răspuns: „La etapa actuală, nu există asemenea tip de informații”.

Prioritatea R. Moldova

„Da, noi am avut o breșă în faptul cum au intrat (nota red. munițiile) pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea, se întreprind anumite măsuri speciale de investigații prin acel punct vamal, prin care au intrat (nota red. munițiile) în Republica Moldova. (…) Se investighează și turele, și persoanele, și graficul lor, tot absolut”, a mai spus Carp. Potrivit deputatului, acum, „prioritatea numărul 1 este dotarea și fortificarea segmentului ucrainean”. „Este necesar să îmbunătățim nivelul tehnologic al controlului de frontieră”, a adăugat deputatul.

Declarațiile vicepreședintelui Comisiei

Renato Usatîi, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru” și vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că autoritățile trebuie să „organizeze protecție maximă a frontierei între Republica Moldova și Ucraina”. Usatîi a mai spus, cu referire la raportul serviciilor speciale, că „sunt cunoscute toate persoanele implicate și de pe teritoriul Republicii Moldova și din alte țări”.

Usatîi crede că „doar prin eliberarea unor persoane nu vom avea nici un rezultat”. „Când este organizat traficul de armament dintr-un alt stat, pe bucăți sau în porțiuni mai mici ajuns pe teritoriul Republicii Moldova și acest lucru n-a fost blocat atunci când se aduna această „marfă”… Persoanele implicate nu sunt persoane no-name, unele din ele. Eu cred că aici este un eșec”, a adăugat Usatîi, refuzând să ofere nume în acest sens.

Menționăm că, pe 26 noiembrie, Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a desfășurat audieri pe trei cazuri, inclusiv în cazul camionului cu muniții de la vama Leușeni–Albița. Acestea s-au desfășurat „cu ușile închise”, deoarece, a declarat președintele Comisiei Lilian Carp, „sunt date din dosar și se află în proces de documentare”.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore în dosarul camionului. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.