CC s-a reînnoit. Sau nu? De ce numirile judecătorilor constituționali au stârnit întrebări

Nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să scadă: în lac intră mult mai puțină apă decât este evacuată în aval, pe Nistru. Pe 26 septembrie, în Republica Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul hidrologic, iar ecologistul Ilia Trombițchi avertiza că Moldova și Ucraina „vor trebui să ia o decizie dificilă”. NewsMaker explică cum s-a ajuns în această situație, de ce cele două țări au redus de mai multe ori debitul evacuat și ce opțiuni mai au acum.

Cum și când a început totul

Problemele au început încă din primăvară. Potrivit Centrului Hidrometeorologic din Ucraina, debitul Nistrului a început să scadă de la mijlocul lunii mai, după o viitură de primăvară slabă și pe fondul unui deficit prelungit de precipitații. Între iunie și august, în bazinul râului au căzut aproximativ 62% din norma de precipitații. În iunie și iulie, debitele înregistrate la posturile hidrologice Sambor, Halîci și Zalișcîikî au fost de numai 9–19% din valorile obișnuite. Din 30 aprilie, timp îndelungat, în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk a intrat zilnic mai puțină apă decât a fost evacuată.

Până la mijlocul lunii iulie, diferența dintre cantitatea de apă care intra în lac și cea evacuată devenise semnificativă. Pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk intrau aproximativ 30 m³/s, în timp ce în aval, pe Nistru, erau evacuați circa 100 m³/s. Ucraina a propus reducerea debitului evacuat la 70 m³/s, pentru a păstra o rezervă de apă în cazul unei secete prelungite. Moldova a cerut menținerea debitului de 100 m³/s, iar Ucraina a acceptat să îl păstreze până la sfârșitul lunii.

Pe 31 iulie, Moldova și Ucraina au convenit să reducă debitul evacuat la 85 m³/s. Autoritățile moldovene au atras atunci atenția asupra stației de captare a apei de care depinde alimentarea Chișinăului. Infrastructura acesteia nu se poate adapta automat la scăderea nivelului Nistrului, astfel că menținerea funcționării ei necesită măsuri tehnice suplimentare.

Pe 11 august, debitul evacuat a fost redus din nou, la 75 m³/s. Ministerul Mediului a explicat decizia prin scăderea continuă a rezervelor din lacul de acumulare și prin prognozele care nu indicau precipitații suficiente în partea superioară a bazinului Nistrului și în Carpați. Instituția avertiza că, dacă rezerva lacului se epuizează, debitul Nistrului va depinde direct de apa venită din Carpați. La acea dată, afluxul era estimat la 35–40 m³/s, de trei ori mai puțin decât de obicei.

Până la sfârșitul lunii august, afluenții de munte aduceau tot mai puțină apă în lacul de acumulare. Dacă la începutul lunii afluxul era de aproximativ 38 m³/s, până pe 25 august valoarea sa medie pentru cele opt zile precedente scăzuse la 22,38 m³/s. Pe 28 august, Ucraina a propus reducerea debitului evacuat de la 75 la 50 m³/s, însă, după negocieri, părțile au convenit asupra unui debit de 60 m³/s.

În septembrie, negocierile au devenit mai dificile

În septembrie, din lacul de acumulare a continuat să fie evacuată mai multă apă decât intra în el. În primele 20 de zile ale lunii, în lacul de la Novodnistrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați 103,7 milioane. În medie, intrau circa 23 m³/s și erau evacuați 60 m³/s. Nivelul calculat al lacului a scăzut de la 111,83 metri la începutul lunii la aproximativ 111,15 metri pe 20 septembrie – diferență de 68 de centimetri.

Pe 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea debitului evacuat de la 60 la 22 m³/s – practic, până la volumul de apă care intra în acel moment în lacul de acumulare. Moldova nu a fost de acord, considerând o astfel de reducere prea bruscă. Ministerul Mediului menționa că reducerea bruscă a debitului evacuat în cursul inferior poate afecta alimentarea populației cu apă, ecosistemele acvatice și echilibrul hidrologic al Nistrului. Părțile au convenit să continue consultările, iar debitul evacuat a rămas la aproximativ 60 m³/s.

Pe 26 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk a coborât sub 111 metri, față de cota obișnuită de 121,5 metri: „Astfel, s-a trecut la regimul de echilibrare: barajul nu mai acumulează nimic, iar toată apa care vine din Carpați curge direct spre Republica Moldova”. Hajder a amintit că, la ședința Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a cerut reducerea semnificativă a debitului evacuat din lac. Ministrul a spus că Moldova nu a acceptat atunci propunerea și a amânat cât a putut decizia, menținând între timp debitul constant.

Ucraina are, în același timp, propriile motive să economisească rezervele lacului de acumulare. Agenția de stat a resurselor de apă din Ucraina avertiza că, dacă nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk scade sub pragul critic de 110 metri, nu va mai putea fi garantată posibilitatea tehnică de a continua evacuarea apei.

Pe fondul agravării situației, autoritățile Republicii Moldova au instituit, din 26 septembrie, starea de urgență în sectorul hidrologic pentru 60 de zile. Dacă situația se va înrăutăți, această măsură va permite prioritizarea alimentării populației cu apă potabilă, limitarea temporară a consumului de apă în alte scopuri decât cele esențiale și mobilizarea mai rapidă a echipamentelor necesare.

Moldova a luat „o decizie dificilă”?

NewsMaker a discutat despre consecințele scăderii nivelului Nistrului cu ecologistul Ilia Trombițchi, membru al Comisiei Nistrene și director executiv al asociației Eco-TIRAS. Încă pe 25 septembrie, acesta declara că nivelul lacului de acumulare de la Novodnistrovsk coborâse la 111 metri și că, în consecință, Republica Moldova și Ucraina „vor trebui să ia o decizie dificilă”.

Potrivit ecologistului, în prezent nu există o soluție optimă: oricare dintre variante ar putea avea consecințe grave. „Aceasta ar putea fi fie reducerea debitului în aval, pe râu, până la volumul care intră din afluenți, fie acest volum plus încă un anumit volum convenit, care se va baza pe continuarea scăderii”, a declarat el pentru NM.

În primul caz, debitul evacuat va fi apropiat de volumul de apă care intră în lacul de acumulare, iar rezervele acestuia nu vor mai scădea în ritmul actual. În al doilea caz, la aflux se va adăuga în continuare o parte din apa acumulată, dar atunci nivelul lacului de acumulare va continua să scadă.

Potrivit lui Ilia Trombițchi, pe termen lung, perioada de ape scăzute va afecta în primul rând ecosistemul Nistrului și biodiversitatea. Riscuri deosebit de grave ar putea apărea iarna.

„Curgerea apei va încetini, ceea ce înseamnă că vor fi șanse mai mari să apară gheața. Sub gheață, peștii pot muri în masă din cauza lipsei de oxigen. Cantitatea de poluanți organici, în principal ape uzate menajere, rămâne aceeași, iar apa devine rapid tot mai puțină, astfel încât concentrația lor crește”, a explicat ecologistul.

Scăderea debitului poate îngreuna și tratarea apei potabile. Pe măsură ce cantitatea de apă din râu se reduce, crește concentrația poluanților, inclusiv a celor proveniți din apele uzate menajere. Totodată, capacitatea Nistrului de a se curăța în mod natural se reduce, potrivit lui Ilia Trombițchi, practic la zero. În aceste condiții, aducerea apei la standardele de potabilitate necesită mai mult efort și poate costa mai mult.

Efectele scăderii nivelului apei sunt deja vizibile. Potrivit ecologistului, anul acesta, unele specii de pești care își depun icrele pe vegetație, printre care crapul, știuca, linul și roșioara, nu au putut să se reproducă. În același timp, în Nistrul inferior se extinde vegetația specifică apelor stătătoare. „Se dezvoltă plante care înainte nu existau și nici nu puteau exista în Nistru, caracteristice apelor stătătoare”, a spus Ilia Trombițchi.

Pentru ca situația să se stabilizeze, este nevoie de precipitații în partea superioară a bazinului Nistrului, în Carpați. Potrivit lui Ilia Trombițchi, deocamdată nu sunt prognozate ploi însemnate în acea zonă. Cât de repede se vor reface rezervele lacului de acumulare va depinde de cantitatea și intensitatea precipitațiilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.