Andrei Mardari / NewsMaker

„Cei nemulțumiți sau care au stat în rând merită scuzele de rigoare”. Șeful ASP, explicații în cazul declarării beneficiarilor efectivi

În contextul valului de nemulțumiri legat de declararea beneficiarilor efectivi, directorul Agenției Servicii Publice (ASP) Mircea Eșanu a spus că, pe lângă prelungirea termenului de depunere a declarațiilor, se va interveni pe tarif „ca să fie redus sau chiar eliminat complet”. Eșanu a adăugat că Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor urmează să vină cu explicații de ce avem nevoie de declararea beneficiarilor și a menționat că „ASP este ultima instituție în acest lanț trofic”. „Sincer cred că toți cei care și-au exprimat nemulțumirea și cei care au stat în rând ultimele zile la ASP merită scuzele de rigoare, de la mine, de la ASP și cel puțin o explicație”, a comunicat directorul Agenției. 

Din păcate zilele astea „beneficiari efectivi” a devenit cuvânt de ocară. (…) Sincer cred ca toți cei care și-au exprimat nemulțumirea, inclusiv cei care nu au reușit să și le exprime public și cei care au stat în rând ultimele zile la ASP merită scuzele de rigoare, de la mine, de la ASP și cel puțin o explicație de ce și cum s-a ajuns la această situație, puțin spus, jenantă”, a scris pe o rețea de socializare directorul Agenției.

Eșanu a precizat că Parlamentul va extinde prin lege, până la finele acestui an, termenul de depunere cu un an, adică până la 31 decembrie 2025.

Se va interveni pe tarif, care stă în lege (220/2007), ca să fie redus sau chiar eliminat complet pentru actualizări minore în Registrul de Stat al Unităților de Drept, adică inclusiv declararea beneficiarilor efectivi o dată cu digitalizarea completă a serviciului”, a menționat directorul Agenției.

El a adăugat că reprezentanții Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor „sunt cei care sunt formatorii de politici pe acest domeniu și urmează să vină cât se poate de curând cu explicații pentru publicul larg de ce avem nevoie de acest instrument, de ce este important pentru noi ca țară, inclusiv să definitiveze procedurile ce fac entitățile juridice care se află în insolvență, în proces de lichidare, sau nu au din varii motive administrator și nu are cine elementar să depună declarația pe beneficiari efectivi”.

Împreună cu colegii de la AGE (nota red. Agenția de Guvernare Electronică), suntem practic pe ultima sută de metri în dezvoltarea, unui sistem informațional automatizat complet nou al RSUD (nota red. Registrul de Stat al Unităților de Drept), care va permite operarea oricăror înregistrări, modificări, vânzări, fuziuni, lichidări de companii și organizații non-profit – complet on-line. Inclusiv depunerea declarațiilor cu privire la beneficiarii efectivi. Nu prin expediere de fișiere pe mail! Deja suntem la faza testare a sistemului, migrare a datelor în noul registru, etc. În martie-aprilie planificăm să-l punem în producție. Va fi mult mai simplu!”, a dat asigurări directorul Agenției.

El a adăugat că „ASP este ultima instituție în acest lanț trofic” și că „ASP nu face politicile pe spălarea banilor, nu a elaborat legea, nu a stabilit termenul limită de depunere, nu stabilește regulile de declarare a beneficiarilor și nici măcar nu stabilește mărimea contravențiilor”.

ASP este desemnată ca instituție responsabilă de aceste înregistrări inițiale. Cred că termenul de 18 luni pentru ca 160 mii de unități de drept din țară să facă aceste declarații a fost un termen optimist. În mod special când alte instituții ale statului direct responsabile de domeniu au comunicat prost și insuficient: ce e cu această lege, de ce este nevoie de această declarație, de ce acesta amendă e așa de mare, atenție amendă! cum ne asiguram că îi targetăm pe cei rău intenționați, cum să facem ca să nu sufere majoritatea bine intenționată a oamenilor de afaceri sau ONG-uri care nu au treabă cu spălarea banilor și finanțarea terorismului, să facă acest proces de declarare pe înțelesul tuturor, să încurajeze persoanele să facă aceste operațiuni din timp, să nu lase ambiguități în proceduri și să lase registratori ASP să deducă sau să ghicească în cafea ce să le spună celor care vin după răspunsuri și servicii. (…) Așa moldovenii au aflat despre beneficiarul efectiv, de pe Facebook. Pe ultima sută de metri. Mărimea potențialei amenzi a „ajutat” nespus!”, a comunicat el.

Potrivit lui Eșanu, în această perioada de 18 luni de la aprobarea legii, peste 61% din companiile active au înregistrat beneficiarii efectivi.

Deci la multe din companii a ajuns informația comunicată și de la ASP, SFS (nota red. Serviciul Fiscal de Stat), instituțiile bancare. Dar din păcate nu la toți! Când în mai puțin de o săptămâna am avut o creștere de x26 a celor care au venit sau trimis cererile și declarațiile de beneficiari efectivi – ASP pur și simplu nu a mai făcut față fizic. Poșta electronică – plină până la refuz în doar 3 zile (chiar și cu spațiu majorat în două rânduri). În ultimă instanță – instituțiile statului s-au autosesizat, și-au admis scăpările, se intervine pentru schimbarea termenului de depunere, se va interveni și peste tarif, nimeni și nici o companie nu a primit amendă, și nici nu o va primi. Un an este suficient pentru cei care încă nu au reușit să facă declarația”, a conchis directorul ASP.

***

Administratorii de afaceri din Republica Moldova erau obligați să depună până pe 31 decembrie 2024 declarația privind beneficiarul efectiv. Nerespectarea acestei prevederi poate atrage amenzi semnificative, între 50 000 și 75 000 de lei. În reacție, mai mulți antreprenori din țară au scris pe rețelele de socializare că s-au confruntat cu dificultăți în procesul de depunere a declarațiilor. Fostul ministru al Muncii, Marcel Spatari, a semnalat că abia pe 17 decembrie a aflat despre această obligație. Detalii AICI.

Pe 18 decembrie, Agenția Servicii Publice a anunțat despre prelungirea termenului de actualizare a beneficiarului efectiv – până pe 31 decembrie 2025. Va fi prelungit, respectiv, și termenul de aplicare a amenzilor – până pe 1 ianuarie 2026. Agenția a clarificat ce presupune termenul de „beneficiar efectiv” și a prezentat tarifele pentru declararea beneficiarilor. Potrivit instituției, acestea vor fi revizuite „în perioada imediat următoare”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: