NM a decis să facă totalurile anului cu Peter Michalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Într-un interviu pentru NM, el ne-a comunicat, care sunt impresiile sale despre activitatea guvernelor Maiei Sandu și al lui Ion Chicu, despre noul procuror general, viața de la Chișinău și condițiile în care Moldova va obține bani din partea UE.
„Oamenii nu trebuie să vină la Chișinău în căutarea fericirii”
Dvs. ați preluat conducerea Delegației UE în Moldova cu doi ani și ceva în urmă. Cum vă pare viața de la Chișinău?
E plăcut să trăiești la Chișinău. Pentru mine, acesta este un oraș deja cunoscut. Am venit aici pentru prima dată acum 25 de ani. Datorită faptului că vorbesc în limbile română și rusă, pot să comunic cu oamenii pe stradă, în magazine și la serviciu.
Orașul s-a schimbat spre bine de atunci?
Mai devreme, viața era mai grea. Îmi amintesc că ore la rând, orașul rămânea fără electricitate. Erau probleme de infrastructură, însă acum toate acestea s-au rezolvat. Au venit investitori care au reușit să îmbunătățească ceva. Nu s-a reușit însă peste tot. Chișinăul încă nu este aproape de capitalele care au lansat mai devreme procesul transformărilor, au reușit să atragă investiții și să creeze condiții bune de viață pentru oameni.
Însă nu e vorba doar despre Chișinău. Trebuie să tindeți spre un nivel de viață înalt în toată țara. Întotdeauna condițiile sunt mai bune în capitală și comoditățile sunt mai multe decât în alte localități. Este important ca aceste condiții să fie și în regiuni, pentru ca oamenii să poată trăi bine și să găsească fericirea lor și a celor apropiați în satul sau în orașul natal și să nu vină la Chișinău în căutarea fericirii.
Sunt țări în care acest lucru s-a făcut. Pentru aceasta, este nevoie de un management bun la nivel local, investiții, proiecte și realizarea lor în regiuni, pentru ca acestea să se dezvolte.
Dar ce împiedică să se facă ordine în Chișinău?
Trebuie să se facă ordine în toate localitățile. Pentru că în secolul al XXI-lea, oamenii cer totuși condiții bune de viață. Iar capitala va supraviețui mereu, ea va avea întotdeauna standarde mai înalte.
În același timp, toate orașele merită magazine și servicii bune. Oamenii nu trebuie să plece în capitală după mărfuri și servicii.
„Un rezultat al reformelor ar trebui să fie justiția în care cetățenii au încredere”
Care sunt relațiile dvs. cu noul guvern? V-ați întâlnit cu Ion Chicu după numirea lui în funcția de prim-ministru?
Da, ne-am întâlnit după numirea sa în funcția de premier, când a organizat o întrevedere cu întregul corp diplomatic. Stabilim contacte și cu ministerele, și cu noii miniștri. Pe unii dintre ei i-am cunoscut și înainte de aceasta.
Relațiile Moldovei cu UE sunt edificate în baza Acordului de Asociere. Și sunt multe sarcini și angajamente care trebuie realizate. Noi vorbim despre aceasta și vom continua să vorbim. Pentru că, datorită realizării acestor sarcini, viața cetățenilor moldoveni trebuie să devină mai bună.
După numirea guvernului Chicu, dvs. erați îngrijorat. Această îngrijorare mai persistă?
Îngrijorarea pe care ne-am exprimat-o atunci a fost provocată de faptul că guvernul Maiei Sandu, care a inițiat reforme și a dat dovadă de o mare voință politică în acest sens, a fost nevoit să plece din cauza unei reforme prioritare precum este cea a justiției și numirea procurorului general. Acea îngrijorare a fost justificată și noi continuăm să monitorizăm cu mare atenție reforma justiției, inclusiv sistemul judecătoresc, procuratura și numirea procurorului general.
Noi discutăm despre aceasta cu noul guvern. Și această necesitate a transformărilor spre bine rămâne în discuțiile noastre.
Toți vorbesc despre reforma justiției care trebuie continuată. Dar prin ce criterii dvs. apreciați progresul în acest domeniu?
Sunt niște măsuri care au fost demult negociate și noi am cerut și de la guvernele precedente îndeplinirea lor. De exemplu, este vorba despre anularea perioadei de probă pentru judecători la începutul mandatului lor. Este o practică rea și influențează asupra independenței magistraților anume la începutul mandatului lor judiciar. Sunt necesare și alte schimbări. De exemplu, articolul 307 al Codului penal, în care se stipulează responsabilitatea judecătorilor pentru hotărârile lor. Judecătorii nu pot fi sancționați pentru hotărârile pe care le iau în afară de cazurile în care e demonstrat că ei au luat o decizie ilegală în mod intenționat.
Acum, sunt perspective de a schimba spre bine activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Și aceasta este parte a reformei. Toate schimbările și numirile ulterioare în sistemul judecătoresc trebuie să fie transparente. În acest sens, contează faptul ca întregul proces să fie transparent, pentru ca toți cei vizați să poată participa.
Și aici, criteriul principal al reformei ar trebui să fie calitatea. Nu contează atât de mult viteza, pentru că ea se soldează cu greșeli. Iar rezultatul ar trebui să fie un sistem al justiției în care cetățenii să aibă încredere.
Ce ne puteți spune despre activitatea Procuraturii Generale? Și cum îl apreciați pe noul procuror general Stoianoglo?
Am avut o întrevedere cu noul procuror general. Însă după doar o întrevedere și după o perioadă atât de scurtă, e prematur să dau anumite aprecieri. Moldova are nevoie de un procuror general independent și incoruptibil, care își dorește personal să schimbe activitatea procuraturii. Multe trebuie schimbate pentru a dezrădăcina corupția și pentru a-i face pe toți egali în fața legii, ca cetățenii să vadă că justiția este în serviciul lor.
Dar cum comentați schimbarea bruscă a deciziilor în raport cu unii deținuți sau bănuiți în dosare de rezonanță? Este vorba despre Iurie Bolboceanu, Andrei Tranga, Valentin Eșanu, Pavel Grigorciuc și alții.
Eu nu i-aș include pe toți în aceeași listă. Aceste dosare sunt individuale. Însă dacă e să vorbim despre transformări, după evenimentele din luna iunie, s-a schimbat atmosfera în societate. Și eu cred că acest lucru a fost resimțit cumva și în sistemul judecătoresc, și în procuratură. De exemplu, Moldova are o problemă mare în ce privește arestările preventive. În cazul lui Eșanu, era foarte important să se schimbe situația, pentru că s-au încălcat drepturile omului – era vorba despre o măsură preventivă excesivă. Numeroase instituții internaționale au constatat acest lucru.
Este important de menționat că [după evenimentele din iunie] au fos inițiate investigațiile practicilor de corupție în sistemul judecătoresc, în sistemul procuraturii. Acolo, se pare, corupția a atins deja un nivel care a făcut imposibilă funcționarea normală a justiției. De aceea măsurile trebuie să fie radicale și profunde.
Este foarte important că au fost inițiate investigațiile [despre corupția în sistem], ele trebuie să continue. Important e că, la rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat decizii care au permis inițierea urmăririi penale a judecătorilor care, probabil, au fost implicați în aceste scheme. Și că încercările care ar fi putut bloca activitatea CSM au fost reduse la zero. Această structură trebuie să aibă un rol primordial în reforma justiției.
Important este și ceea ce se întâmplă în sistemul procuraturii. Ați văzut că au fost inițiate verificări, chiar la Procuratura Anticorupție. Contează ca cei care au pornit investigația, mai ales în cazurile în care corupția are loc la nivel înalt, să poate lucra fără nicio presiune. Ca aceste investigații să nu fie blocate, ca oamenii să nu fie demiși sau transferați în alte funcții. De aceea noi monitorizăm cu atenție schimbarea conducerii în anumite instituții de stat, pentru ca cei care în trecut au fost implicați în diferite scheme și corupție, să nu revină în sistem, să nu li se permită reluarea acestei practici din trecut.
„Guvernul Sandu a dat dovadă de o mare voință politică în realizarea reformelor”
Aveți temeri că inițiativele bune ar putea fi stopate?
Este important ca ele să nu fie stopate. De aceea noi urmărim cu atenție fiecare caz și, dacă apar anumite suspiciuni, vorbim imediat cu autoritățile. Pentru că repetarea celor întâmplate este inadmisibilă.
Ce părere aveți despre ideea investitorilor străini care activează în țara noastră de a introduce în Moldova administrarea justiției din exterior, de a numi un procuror general străin?
Mereu apar idei precum că oricine altcineva trebuie să vină și să facă ordine. Fiecare țară trebuie să ofere cetățenilor săi un sistem al justiției în care ei să poată avea încredere și pe care să se poată bizui. Așa că acest lucru trebuie realizat și în Moldova. Și trebuie să-l facă autoritățile moldovenești și politicienii pe care poporul i-a ales pentru aceasta. Partenerii externi pot susține. Dar Moldova trebuie să facă ordine la ea acasă cu forțele proprii. Imaginați-vă: va veni cineva și va face ordine, iar apoi, după ce va pleca, ce va urma? Sistemul trebuie să fie independent și să funcționeze așa cum trebuie. În alte țări este posibil, și aici trebuie să reușiți.
Reforma justiției este una dintre condițiile principale pe care Moldova poate conta în vederea continuării asistenței macrofinanciare din partea UE. Aceasta înseamnă că asistența ar putea fi din nou stopată?
Pentru a beneficia de asistență macrofinanciară, trebuie să fie îndeplinite condiții concrete, care se referă la anumite domenii, inclusiv reforma justiției. La fel, sunt precondiții cu caracter politic, o parte dintre care ține de respectarea principiilor unui stat de drept. Este vorba despre același sistem al justiției, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Și UE va evalua toate acestea până va lua decizia cu privire la o nouă transșă.
Dar când va fi următoarea tranșă?
Termenul minim al noii tranșe este peste trei luni. Însă înainte de aceasta, instituțiile Comisiei Europene vor evalua situația.
Reiese că evaluarea se va face în ianuarie sau în februarie?
Va fi atunci când condițiile „se vor coace” pentru aceasta.
Ex-premierul Maia Sandu declara că asistența macrofinanciară va fi stopată, pentru că guvernul Chicu nu va face față și nu va îndeplini toate condițiile. Aveți astfel de temeri?
Deocamdată este devreme să vorbim despre aceasta. Noi monitorizăm primele acțiuni ale guvernului, modul în care vor continua reformele.
În opinia dvs., care este diferența dintre programele guvernelor Sandu și Chicu?
Programul guvernului Sandu era axat pe cele mai mari probleme și dificultăți. Guvernul Sandu a demonstrat o mare voință politică în realizarea reformelor, inclusiv în cele prevăzute de Acordul de Asociere cu UE, și a încercat să schimbe situația spre bine în Moldova. Cetățenii au simțit aceasta. De exemplu, alegerile locale s-au desfășurat într-o atmosferă absolut diferită de cele precedente. Oamenii nu au simțit presiune, nu s-au folosit resursele administrative. Toți vor ține minte. Și acest lucru ar trebui să devină un standard care nu trebuie încălcat.
Partenerii externi au văzut toate acestea și au reluat finanțarea, prin aceasta fiind posibilă salvarea situației bugetului, pentru că vistieria era într-o stare deplorabilă.
Dacă e să ne referim la situația actuală, toate eforturile și reformele inițiate ar trebui să fie continuate. Acum este foarte important ca toate forțele politice din Moldova să acționeze pe o platformă unică – Acordul de Asociere cu UE.
Unii numesc actualul guvern minoritar, alții – tehnocrat, iar alții vorbesc despre o coaliție. Trebuie să fie apreciate acțiunile care vor urma, să fie confirmată respectarea cerințelor prevăzute în Acordul de Asociere. Trebuie să fie întreprinse acțiuni în ce privește realizarea reformelor reale.
Ați încercat să salvați guvernul Sandu?
Diplomații au alt rol: să vorbească, să stabilească contacte cu principalele forțe politice, să cunoască pozițiile acestora, să transmită poziția noastră pentru a dezvolta cooperarea. Noi am avut multe contacte și întrevederi în cadrul cărora am discutat aceste poziții și am căutat soluții pentru problemele actuale. Au fost multe întrebări, însă, cu părere de rău, a fost imposibil să le soluționăm. Zic „cu părere de rău”, pentru că procesul ambițios al reformelor care a fost inițiat trebuie să continue. Și mai departe, trebuie să fie o voință politică puternică în acest sens. Acest lucru rămâne important pentru țară.
Cineva din Delegația UE sau din alte ambasade era în parlament atunci când a fost demis guvernul Sandu?
Eu nici nu știu dacă a fost cineva dintre diplomați. Nu am intrat în aceste detalii. Din câte îmi amintesc, toate s-au întâmplat foarte repede, această chestiune nu a fost în agenda parlamentului. Chiar și programul a apărut cu câteva ore înainte de începutul ședinței.
În ce privește agenda activității organului legislativ, trebuie restabilită practica adoptată anterior, când proiectele de lege sunt publicate în prealabil, adică să fie îmbunătățită transparența. Pentru ca societatea să poată vedea, cu ce se ocupă parlamentul, pentru a-și putea expune părerea despre proiectele de lege. Sunt niște standarde care nu trebuie pierdute.
„Reforma sistemului judiciar –problema cheie în calea progresului”
Cum apreciază businessmanii europeni climatul investițional din Moldova? Își exprimă cumva îngrijorarea pentru anul viitor?
Și ei încearcă să monitorizeze situația. Desigur, ei doresc să fie siguri de securitatea investițiilor lor. Însă contează anume sistemul justiției și sistemul judecătoresc, și nu factorii de natură pur economică. Acest lucru demonstrează încă o dată importanța reformelor din sistemul judiciar. Sunt lucruri fundamentale pentru societate. Toate celelalte – mai târziu.
Deci, impozitele și regulile administrative îi interesează mai puțin decât justiția?
Da, așa e. Reforma sistemului judiciar este problema cheie în calea progresului pe care Moldova ar trebui să-l obțină, așa cum au făcut țările din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est. Mai ales că după deschiderea Zonei de Comerț Liber cu UE și a accesului pe piața europeană, atragerea investițiilor a devenit mai simplă pentru Moldova.
Acordul de comerț liber RM-UE funcționează deja de cinci ani. Însă Moldova așa și nu poate exporta produse de origine animală. Care e problema?
Problema trebuie soluționată prin intermediul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Anume ANSA ar trebui să facă posibil exportul acestor produse, prin implementarea sistemului de certificare. Anumite lucruri ar trebui să le facă ministerele. Și noi așteptăm ca exportul să devină posibil.
Deci, problema nu este a businessului și nici a produselor, ci a organelor de stat?
Deocamdată da. Eu sunt convins că businessul va putea rezolva foarte repede această problemă, imediat ce organele de stat vor crea condiții pentru aceasta. Pentru că modernizarea poate fi efectuată prin intermediul granturilor, diferitelor proiecte etc. De obicei, businessul este foarte operativ. Însă, dacă nu există asemenea posibilități, toți așteaptă. Și apropo, calitatea produselor moldovenești se îmbunătățește mereu și nu va fi nevoie de investiții prea mari pentru lansarea exportului de produse de origine animală.
Cum explică autoritățile această situație ce ține de ANSA?
Situația din organele de stat a fost foarte neplăcută până la sfârșitul primei jumătăți a acestui an. Apropo, și acest lucru se referă la voința politică. Uneori, ea capătă o formă concretă. De exemplu, când este vorba despre înființarea unui laborator de certificare sau de facilitare a obținerii autorizațiilor pentru afaceri. Acest lucru trebuie realizat. Este în interesul țării și al oamenilor care lucrează pentru economia țării.
Politica bugetar-fiscală pentru anul 2020 prevede anularea prețurilor minime de vânzare cu amănuntul pentru țigări. Opoziția a fost împotrivă. Care este opinia dvs. în acest sens?
Anumite categorii de mărfuri întotdeauna sunt foarte importante din punct de vedere al bugetului de stat și al respectării condițiilor stipulate în diferite acorduri. Produsele accizabile constituie un grup de mărfuri mereu controlate, pentru că generează cea mai mare parte a veniturilor bugetare. Este important din punctul de vedere al sănătății populației. În Moldova, au fost foarte multe cazuri și scheme de contrabandă cu țigările, fiind afectat astfel bugetul de stat. Trebuie să fie un control riguros.
Deci, anularea prețurilor minime va provoca niște consecințe nedorite?
Să sperăm că nu. Revenirea la practicile din trecut ar fi foarte, foarte neplăcută. Și noi trebuie să vorbim despre aceasta cu autoritățile.
„Autoritățile nu se pot debarasa de declarații”
Ultimele negocieri în problema reglementării diferendului transnistrean în formatul „5+2” au fost pe cale de a eșua. S-au acutizat relațiile cu Transnistria?
În diferite perioade, apar diferite situații în comunicare. Să sperăm că procesul de reglementare va continua și părțile vor găsi soluții pentru problemele abordate. În ultimii ani, noi am văzut totuși mai mult progres, au fost soluționate probleme care păreau imposibile de rezolvat.
Suntem în ajunul unui an electoral. În opinia dvs., ce rol va avea în acest an geopolitica?
Poziția Uniunii Europene nu se bazează pe abordarea geopolitică. Pentru noi, este important ca Moldova să respecte regulile asupra cărora am convenit în Acordul de Asociere și pentru ca situația în țară să se îmbunătățească cu adevărat. Vom continua dialogul cu toate forțele politice și cu toți cetățenii. Noi dorim să știm, ce cred ei despre reforme și despre noi, despre Uniunea Europeană, care acordă țării un ajutor destul de mare. Dacă noi investim mijloace importante în construcția drumurilor, de exemplu, dorim ca oamenii să știe despre aceasta.
Sunt proiecte care se realizează la timp, altele – cu întârzieri mari, însă ne vom strădui ca totul să fie așa cum trebuie.
Pe cine va susține UE la alegerile președintelui din anul viitor?
Rolul diplomaților nu constă în susținerea cuiva în viața politică internă a unei țări. Noi susținem progresul în cooperarea noastră, în realizarea obiectivelor pe care UE și Moldova le-au stabilit și le-au adoptat. Este important ca politicienii să înțeleagă acest lucru. Și noi ne bucurăm când ei realizează cât mai multe pentru realizarea acestor obiective.
Deci, guvernul minoritar al lui Chicu nu vă deranjează?
Noi am demonstrat deja de nenumărate ori că susținem realizarea reală a reformelor, deci, principiul condiționalității. Dacă nu vor fi respectate condițiile, vom stopa asistența, așa cum s-a mai întâmplat. Întotdeauna dorim să vedem progres de la partenerii noștri.
Însă autoritățile pot avea o abordare formală față de realizarea reformelor.
Nu! Există o evaluare minuționasă și [autoritățile] nu vor putea scăpa cu declarații. Acest lucru se verifică imediat prin viața reală.
Reacția dvs. la declarația lui Chicu precum că în timp ce din băncile moldovenești erau sustrase miliarde, comisarii europeni lăudau Moldova, a fost destul de dură. Acum se poate repeta așa ceva?
Eu am reacționat așa cum trebuia. Cetățenii Moldovei știu că UE este aici pentru a ajuta și știu ce a făcut și ce face în Moldova. Pentru noi, contează părerile partenerilor noștri și vom ține cont de aceasta întotdeauna și vom fi atenți în acest sens.
Iar ca situația cu miliardul să nu se repete, organele de stat competente trebuie să creeze condiții necesare. În Moldova, s-a făcut deja mult pentru stabilizarea sistemului bancar. Sunt însă necesare și alte măsuri, este încă mult de lucru. Este important să ne axăm pe combaterea corupției, pentru că ea a făcut posibil furtul miliardului. Iar procuratura trebuie să ia decizii corecte. Să investighezi furtul miliardului atâția ani…
Atunci vom discuta despre îndeplinirea condițiilor.
Mereu condiții…
Nu, este vorba despre angajamentele pe care Moldova și le-a asumat [în cadrul Acordului de Asociere], precum și despre așteptările cetățenilor. Nu noi suntem cei care ne dorim aceasta, dar cetățenii Moldovei doresc să trăiască într-o țară normală, unde furtul miliardului va fi imposibil.
