Andres Putting / Delfi Meedia

Cine sunt moldovenii condamnați în Estonia pentru incendierea restaurantului „Slavă Ucrainei”? Investigație

Cei doi cetățeni ai Republicii Moldova, condamnați în Estonia pentru incendierea restaurantului „Slavă Ucrainei” și a unui supermarket, sunt din Găgăuzia. Aceștia au experiență în spargeri de bancomate și furturi organizate în Rusia. Unul dintre ei a fost, până recent, șofer de camion la o firmă din Găgăuzia, iar ultimul salariu încasat a fost în martie 2025. Informațiile se regăsesc într-o investigație Rise Moldova, care, alături de Delfi Meedia, a documentat trecutul celor doi și le-a urmărit traseul până la misiunea de sabotaj din Estonia, care, potrivit anchetei, a fost comisă la comanda serviciilor speciale rusești.

Ambii bărbați poartă același nume, Ivan Cihaial. Unul dintre ei are 32 de ani, celălalt 37. Ambii s-au născut în satul Cazaclia, raionul Ceadîr-Lunga. Potrivit jurnaliștilor, amândoi au fost racolați de serviciul de informații militare al Rusiei (GRU) și plătiți pentru misiuni de sabotaj în Estonia.

Primul incendiu a avut loc pe 17 ianuarie 2024 la magazinul COOP din localitatea Osula, aflată la aproximativ 10 kilometri de o bază NATO. Această misiune i-a revenit lui Ivan Chihaial, 32 de ani, care a trecut granița din Rusia în Letonia, la volanul unui Jaguar XF cu numere poloneze. Apoi a intrat în Estonia și a incendiat supermarketul, filmând totul cu telefonul. Potrivit investigației, după aceasta el a fost plătit în criptomonedă, cu echivalentul a aproximativ 1700 de euro.

Se menționează că a doua zi, același Ivan a primit ordinul de a ataca restaurantul „Slavă Ucrainei” din Tallinn. Pe 27 ianuarie, deja ambii bărbați au intrat în Estonia cu același Jaguar. Au stat două zile. Pe 29 ianuarie, aceștia au trecut frontiera în Lituania. După o zi s-au întors în Estonia, de această dată cu un Mercedes-Benz cu numere lituaniene. Iar în ultima zi a lunii ianuarie, Ivan (37) a stropit restaurantul cu benzină și i-a dat foc. Celălalt filma de peste drum.

După atac, cei doi au fugit în Lituania, iar câteva zile mai târziu au fost arestați în Italia. Potrivit sursei, instanța din Estonia l-a condamnat pe Ivan Cihaial (32 de ani) la 6 ani și 6 luni de închisoare pentru spionaj. Iar Ivan Chihaial (37 de ani), a primit 2 ani și 6 luni, din care 6 luni cu executare, restul cu suspendare, cu condiția să nu comită alte infracțiuni timp de 3 ani și jumătate. Pe lângă închisoare, aceștia trebuie să plătească și daune de peste 10 mii de euro, inclusiv cheltuieli de judecată. Sentința însă poate fi atacată la Curtea de Apel din Tallinn.

Trecutul celor doi în Rusia și Moldova 

Potrivit jurnaliștilor, în 2014, Ivan Cihaial (37) a fost condamnat în Rusia la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru jaf organizat. Înainte de aceasta, în 2012, împreună cu alți moldoveni, el a pătruns într-un magazin alimentar dintr-o localitate de lângă Moscova. Atacatorii au spart atunci bancomatul unei bănci care se afla în magazin, au forțat și un seif, plecând cu peste 4,6 milioane de ruble. La câteva luni după condamnare, Ivan Cihaial a cerut să execute pedeapsa în Moldova, iar autoritățile de la Chișinău au aprobat transferul. Deja în 2017, judecătorii moldoveni i-au redus pedeapsa în baza legii cu privire la amnistie, iar la începutul lui 2018 a fost eliberat condiționat.

Câteva luni mai târziu, Ivan împreună cu un prieten cu același nume de familie au fost implicați într-un nou incident după ce au urmărit în trafic un automobil, au încercat să-l oprească forțat și i-au amenințat pe pasageri cu un pistol. În mașină se aflau și copii. Pentru acest caz, o instanță din sudul Moldovei l-au condamnat, în aprilie 2021, la 4 ani de închisoare cu suspendare pentru o perioadă de 5 ani.

Din documentele consultate de sursa citată, Ivan Cihaial (37 de ani) a fost până recent șofer de camion la o firmă din Găgăuzia, iar ultimul venit încasat a fost în martie 2025.

Celălalt Ivan Chihaial a fost condamnat în Rusia după ce, în februarie 2012, împreună cu mai multe persoane, a pătruns ilegal în clădirea Academiei Ruse de Muzică Gnesin unde i-au imobilizat pe agenții de pază, au spart un bancomat al băncii Uralsib și au furat peste șapte milioane de ruble. La finalul aceluiași an, Ivan a fost condamnat la 7 ani de închisoare. În 2016, el a cerut Ministerului de Justiție din Moldova să fie transferat într-un penitenciar din Moldova. Iar peste un an a solicitat judecătorilor să-l elibereze condiționat, dar cererea i-a fost respinsă. El a fost eliberat în 2019.

În 2021, Ivan Cihaial a fost oprit în trafic de poliție. Potrivit sursei citate, mirosea a alcool. El a refuzat testarea, iar magistrații din Moldova l-au sancționat cu 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și i-au suspendat permisul de conducere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Cecan / NewsMaker

„Regimul iranian a ucis mii de oameni”. Reacția UE la operațiunea militară americano-israeliană împotriva Iranului

Pe fondul operațiunii Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au îndemnat părțile să manifeste reținere și să protejeze civilii. Aceștia au subliniat necesitatea prevenirii oricăror acțiuni care ar putea escalada situația din regiune.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa au publicat pe platforma X postări identice, în care au exprimat „îngrijorare profundă” față de începerea noii operațiuni militare americano-israeliene împotriva Iranului.

Asigurarea securității nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea duce la o escaladare suplimentară a tensiunilor sau la subminarea regimului global de neproliferare (a armelor nucleare – n. r.) sunt esențiale”, au declarat liderii UE.

Oficialii au făcut apel la toate părțile implicate să dea dovadă de „maximă reținere”, să protejeze populația civilă și să respecte pe deplin dreptul internațional.

Von der Leyen și Costa au subliniat, de asemenea, că Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample ca răspuns la acțiunile „regimului iranian criminal” și ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. În același timp, Bruxelles-ul „sprijină eforturile diplomatice menite să soluționeze, prin negocieri, programele nuclear și balistic (ale Iranului – n. r.)”, au precizat liderii UE.

Șefa diplomației UE a discutat cu omologul israelian

Și Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a comentat evoluțiile din Orientul Mijlociu, menționând că acestea au un „caracter periculos”.

Totodată, ea a subliniat: „Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de dezvoltare a rachetelor balistice și a armelor nucleare, precum și sprijinul acordat grupărilor teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni dure împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în ceea ce privește problema nucleară”.

Kallas a comunicat că a discutat situația cu ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar. De asemenea, diplomata a spus că Uniunea Europeană „colaborează, de asemenea, îndeaproape cu partenerii arabi pentru a identifica căi diplomatice de soluționare” a conflictului.

Rețeaua noastră consulară este pe deplin implicată în facilitarea plecării cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Personalul neesențial al UE este evacuat din regiune. Misiunea noastră navală Aspides se află în stare de alertă sporită în Marea Roșie și este pregătită să ajute la menținerea deschisă a coridorului maritim”, a adăugat Kaja Kallas.

Amintim că, astăzi, 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israel, cel mai apropiat aliat al Washington-ului în Orientul Mijlociu, au început o operațiune militară împotriva Iranului, denumită „Furie epică”. Explozii au avut loc în Teheran, Isfahan, Qom, Karaj, Kermanshah, Luristan și Tabriz.

Președintele SUA, Donald Trump, a comunicat într-o adresare video că scopul acțiunilor militare este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului. Totodată, liderul american a sugerat că se urmărește inclusiv înlăturarea regimului teocratic de la Teheran. El le-a transmis cetățenilor iranieni să se adăpostească, iar când operațiunea militară se va încheia, să preia controlul asupra guvernului țării.

Presa internațională scrie, cu trimitere la surse, că printre principalele ținte ale forțelor americane și israeliene s-au numărat președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, și ayatollahul Ali Khamenei. Cu toate aceste, cei doi sunt vii și în siguranță, conform relatărilor presei iraniene de stat.

Drept răspuns la bombardamentele americano-israeliene, Teheranul atacă cu rachete balistice Israelul, unde a fost introdusă stare de urgență, precum și bazele militare americane din altele state din Orientul Mijlociu: Iordania, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: