Castel Mimi anunță lansarea Colecției Președinților UE, o colecție de vinuri care marchează un moment istoric în cadrul eurointegrării Republicii Moldova. În cadrul Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat pe data de 1 iunie 2023 la Castel Mimi, fiecare președinte al țărilor Uniunii Europene a lăsat o amprentă proprie în Cartea Oaspeților și și-a pus semnătura pe eticheta vinului iconic al Castel Mimi.
Adrian Trofim, CEO Castel Mimi: «Fiecare vizitator al Castel Mimi va avea posibilitatea să vadă pe viu colecția de sticle de vinuri, prin care șefii statelor europene au subscris istoria eurointegrării Republicii Moldova. Ursula VON DER LEYEN, Olaf SCHOLZ, Emmanuel MACRON, Volodymyr ZELENSKYY, Klaus IOHANNIS și ceilalți înalți demnitari au lăsat un mesaj de mulțumire pentru acest eveniment și au semnat o sticlă de vin iconic din colecțiile Castel Mimi.»
La Summitul Comunității Politice Europene au participat 45 de șefi de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În plus, s-au alăturat reuniunii președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European.
La evenimentul de la Bulboaca au participat 2175 de oaspeți din 49 de state, reprezentând mai mult de o pătrime din toate țările lumii. La prânzul festiv, oaspeții au degustat noul spumant Castel Mimi «DIVA» și vinurile Roșu de Bulboaca 2019, The Governor Blend, Sânzienele, precum și Ice Wine, băuturile fiind degustate și apreciate de toți participanții la eveniment. Mai mult decât atât, o bună parte din oaspeți și-au completat colecțiile personale cu aceste vinuri celebre de la Castel Mimi.
În timpul apropiat această colecție, într-un ambalaj authentic, va putea fi procurată de la Castel Mimi de fiecare visitator, pentru a savura vinurile degustate de președinții UE sau a face un cadou de neuitat.
Susținătorii bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer ajutor din partea Rusiei și a Turciei. Deși Ankara nu a făcut nicio declarație oficială, unii politicieni și activiști turci au criticat sentința împotriva bașcanei. NM a analizat care este rolul Turciei în Găgăuzia și dacă poate sau nu condamnarea Evgheniei Guțul să influențeze relațiile dintre Chișinău și Ankara.
Solicitări de ajutor
Pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare, fiind găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor”. În continuare, dosarul urmează să fie examinat de Curtea de Apel. În prezent, Guțul se află în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Aproape în fiecare zi, în fața închisorii au loc proteste în susținerea sa.
La mitingul din 7 august, Serghei Burgudji, reprezentant al Blocului „Victoria”, controlat de Ilan Șor, a făcut apel către liderii Rusiei și Turciei să se pronunțe asupra situației. Rusia și Turcia sunt principalii parteneri externi ai Comratului. Anterior, Guțul însăși s-a adresat acestor țări: după reținerea sa de la Aeroportul Chișinău, în martie, a trimis scrisori către președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cerând sprijin.
În Rusia, mai mulți reprezentanți ai autorităților și mass-media pro-Kremlin promovează narativul potrivit căruia Guțul ar fi o „victimă politică”. Condamnarea sa a fost criticată inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și de reprezentanta oficială a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.
Până în prezent, Ankara nu a făcut declarații oficiale referitoare la Guțul, însă unii politicieni și activiști turci au condamnat sentința.
Turcia condamnă sau rămâne neutră?
În urma condamnării bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, unele voci din Turcia au cerut intervenția Ankara.
Profesorul Universității Yıldırım Beyazıt, Salih Yılmaz, a propus chiar posibilitatea aducerii bașcanei în Turcia, iar fostul ministru de externe Şükrü Sina Gürel a criticat indiferența autorităților turce față de soarta „turcilor găgăuzi vorbitori de turcă curată” și a îndemnat la acțiuni active.
Aceste declarații au fost rapid preluate și răspândite de mass-media rusă și canale de Telegram afiliate lui Ilan Șor.
Expertul român în politică externă Mihai Isac a explicat pentru NM că astfel de critici vin din cercuri radicale și naționaliste din Turcia, fără influență reală asupra vieții politice a țării. „Şükrü Sina Gürel, fost ministru de externe câteva luni, în 2002, este membru al partidului «Victoria» (Zafer Partisi), care nu este reprezentat în parlamentul din Ankara. Alte persoane care și-au exprimat sprijinul față de condamnata Guțul au făcut-o pentru autopromovare sau pentru promovarea politicii panturcismului”, a precizat Isac.
Între timp, cazul Guțul a fost menționat de actualul ministru de Externe al Turciei, Hakan Fidan. La o întâlnire cu deputații Partidului Justiției și Dezvoltării aflat la guvernare, Fidan a spus: „În Franța, o femeie – lider de partid – a fost închisă pentru corupție. Voi (lideri ai țărilor europene) ați criticat acest lucru? Nu. În România, un candidat, care a câștigat alegerile, a fost condamnat și i s-a impus interdicție politică chiar înaintea celui de-al doilea tur. În Moldova, a fost închis liderul ales al regiunii. Ați criticat acest lucru? Nu. Când aduc aceste trei exemple, de obicei tac. Remarc standardele duble”. Această citare o preia ziarul turcesc Hurriyet. Alte declarații ale lui Fidan sau afirmații oficiale în sprijinul lui Guțul nu există.
Găgăuzia – punte între Ankara?
Turcia rămâne un partener important atât pentru Chișinău, cât și pentru Comrat, iar pentru autonomia găgăuză are relevanță nu doar economică, ci și culturală: găgăuzii sunt un popor turc, ceea ce contează mult pentru Ankara. Totuși, după ce aliații lui Ilan Șor au ajuns la conducerea Găgăuziei, autonomia a intrat într-o izolare diplomatică, iar Turcia s-a distanțat.
Evghenia Guțul/Telegram
Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandr Tarnavschi, a menționat reducerea proiectelor finanțate de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) drept exemplu al acestui recul. În schimb, Rusia a rămas singurul partener extern care a menținut contacte active cu executivul Guțul, bașcanul întâlnindu-se cu oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin.
În perioada conducerii Irinei Vlah, relațiile cu Turcia erau apropiate: Vlah se întâlnea cu președintele Erdogan, iar acesta a vizitat Comratul.
Максим Андреев, NewsMaker
În schimb, în mandatul Guțul, cele mai înalte contacte externe au fost cu ministrul turc de Externe Hakan Fidan.
Între timp, relațiile dintre Chișinău și Ankara rămân calde. Turcia a susținut întotdeauna suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei – au declarat de mai multe ori primele persoane în țară. Ankara susține Chișinăul și pe drumul eurointegrării. În 2021, ministrul de externe Mevlüt Çavuşoğlu numea Găgăuzia „o punte între Ankara și Chișinău”.
Facebook/Nicu Popescu
Politologul Ion Tăbîrță consideră că rolul Găgăuziei de „punte” se diminuează, autonomia orientându-se tot mai mult spre Rusia, decât spre Turcia.
Și Mihai Isac este de acord cu acest lucru: „Turcia a investit zeci de milioane de dolari în Găgăuzia și este nemulțumită de influența Rusiei acolo, precum și de politica de denaționalizare a găgăuzilor, desfășurată de Moscova. Ankara a încercat să medieze neînțelegerile dintre Comrat și Chișinău, dar serviciile de informații ale Moscovei prin Ilan Șor și aliații săi locali au zădărnicit aceste eforturi”.
Alexandr Tarnavschi consideră, la rândul său, că Găgăuzia păstrează, totuși, rolul de punte între Chișinău și Ankara. „Nu trebuie pus semn de egalitate între Găgăuzia și Șor. Nu este veșnic. Vom trece acest rubicon”, a menționat deputatul.
„Afaceri interne ale Moldovei”
Experții sunt de acord că condamnarea Guțul nu va afecta în niciun fel relațiile Chișinău-Ankara.
„La nivel oficial totul este clar. Condamnarea Evgheniei Guțul nu se bazează pe activitatea ei ca bașcan, ci se referă la infracțiunile comise de ea, iar partea moldovenească are dovezi clare”, a spus Ion Tăbîrță.
„Turcia a ocupat aceeași poziție în această chestiune, ca și ONU. Aceasta este o afacere internă a Moldovei și Turcia nu poate interveni în deciziile judiciare”, a adăugat Tarnavschi.
Și Mihai Isac este sigur că „aceste evenimente nu vor influența relațiile dintre Chișinău și Ankara, în ciuda încercărilor propagandei ruse de a crea o astfel de imagine”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În premieră, pacienții cu boli oncologice vor putea beneficia de chimioterapie în spitalele raionale și în Spitalul Clinic Bălți
|
Pacienții din Republica Moldova diagnosticați cu patologii oncologice vor putea primi tratament chimioterapeutic și în spitalele raionale și la Spitalul Clinic Bălți, fără a mai fi nevoiți să se deplaseze la Chișinău. Anunțul a fost făcut de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, pe 14 august, după semnarea unui ordin care permite organizarea și desfășurarea acestui tip de tratament la nivel regional.
„Astăzi am semnat un ordin care va schimba enorm abordarea patologiei oncologice. De astăzi începem organizarea și desfășurarea tratamentului chimioterapeutic în cadrul spitalelor raionale și SC Bălți. Aducem aceste tratamente, care nu sunt atât de complicate ca administrare, mai aproape de pacienți, de locul lor de trai, minimalizând costurile și disconfortul călătoriilor anevoioase spre Chișinău”, anunță Ministra Sănătății.
Potrivit Alei Nemerenco, tratamentele vor fi aplicate de medicii oncologi din teritoriu, iar medicamentele vor fi asigurate integral din centru. Medicii din cadrul Institutului Oncologic vor ghida și monitoriza întreg procesul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova avertizează imigranții că depășirea perioadei autorizate de ședere pe teritoriul SUA poate avea „consecințe grave”. Potrivit sursei, astfel de încălcări pot conduce, inclusiv, la impunerea unei interdicții permanente de intrare pe teritoriul american.
Reprezentanții Ambasadei precizează că au acces complet la istoricul de imigrare al fiecărei persoane și pot identifica orice abatere anterioară.
„Reprezentanții consulari au acces complet la istoricul dumneavoastră de imigrare și vor identifica orice încălcare anterioară. Este responsabilitatea exclusivă a titularului de viză să o utilizeze în conformitate cu scopul și condițiile prevăzute de legislația în vigoare”, avertizează Ambasada SUA într-o notă informativă emisă pe 14 august.
Amintim că, la începutul lunii iulie, Ambasada SUA a recomandat cetățenilor din Republica Moldova care depun cereri pentru obținerea vizelor temporare de tip F, M sau J să permită accesul public la conturile lor de pe rețelele sociale.
Câteva zile mai târziu, misiunea diplomatică a anunță că solicitanții de viză sunt obligați să enumere toate numele de utilizator și pseudonimele pe care le-au folosit pe rețelele sociale în ultimii cinci ani, în formularul de cerere de viză DS-160. Ambasada a mai precizat atunci că fiecare solicitant trebuie să certifice, înainte de semnare și depunere, că informațiile completate în cererea de viză sunt corecte și conforme cu realitatea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Janis Mazeiks își încheie mandatul de patru ani în calitate de șef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Cu această ocazie, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a avut pe 14 august o întrevedere de rămas bun cu ambasadorul Mazeiks.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, în cadrul întâlnirii, Mihai Popșoi și Janis Mazeiks au trecut în revistă principalele evoluții care au marcat relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în perioada 2021–2025. Părții au subliniat importanța obținerii statutului de candidat la aderarea la UE și lansarea negocierilor de aderare. De asemenea, a fost evidențiat rolul „esențial” al Parteneriatului de securitate și apărare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, stabilit în mai 2024.
Totodată, Ministrul Mihai Popșoi a mulțumit pentru sprijinul acordat, inclusiv prin Planul de creștere economică 2025–2027, Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM) și Instrumentul european pentru pace (EPF).
Telegram/MAExplică
„Într-o perioadă scurtă, Republica Moldova a realizat progrese semnificative în relația cu Uniunea Europeană. Dintr-un stat vecin, am devenit un partener în domeniul securității și un viitor membru al Uniunii Europene. Mulțumim Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și ambasadorului Jānis Mažeiks pentru contribuția la aceste realizări”, a menționat Mihai Popșoi, citat în comunicat.
Conform ministerului, ambasadorul Janis Mazeiks a apreciat, la rândul său, pozitiv reformele promovate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a urat țării noastre succes în continuarea parcursului european. Totodată, a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru consolidarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării.
Deputata Marina Tauber, care a plecat din Moldova acum șapte luni și se află, potrivit informațiilor, în Rusia, se plânge că nu a fost invitată la ședința Primăriei Chișinău din 13 august, în cadrul căreia s-a decis cine poate utiliza Piața Marii Adunări Naționale – Guvernul sau protestatarii lui Șor – deși ea depusese o cerere pentru organizarea unui miting pe termen nelimitat în PMAN.
„Ieri am depus la primăria Chișinău o cerere preliminară pentru organizarea unui miting pe termen nelimitat în PMAN. Astăzi, la ora 15:00, la primărie a avut loc o ședință pe această temă, însă eu nu am fost invitată, oficial, acolo. Mai mult decât atât, din câte știu, au fost și alți solicitanți cărora nici măcar nu li s-a cerut părerea”, a scris parlamentara pe 13 august, pe conturile sale de pe rețelele de socializare.
Contactat pentru o reacție, purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vasile Chirilescu, a declarat pentru NewsMaker că solicitarea deputatei nu a fost depusă conform procedurii legale.
„Declarația se semnează electronic sau se depune personal cu semnătură, la Ghișeul unic. Declarația depusă de Marina Tauber nu respectă procedura. Ea a transmis documentul online, semnat și scanat. Codul administrativ nu prevede o astfel de procedură. Doamna a fost informată de colegii de la ghișeu imediat că nu a respectat procedura și nu a avut nicio pretenție. A recunoscut că nu a depus în mod procedural”, a explicat Chirilescu.
Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat, de la Moscova, că va organiza proteste non-stop în PMAN, începând cu 15 septembrie. Șor, condamnat definitiv pentru fraudă bancară și sancționat internațional pentru tentative de destabilizare a țării și coruperea alegătorilor, a promis „salarii” de 3 mii de dolari lunar tuturor celor care vor participa la protestele sale. Oamenii legii au avertizat deja cetățenii că „participarea la proteste pentru promisiuni de plată reprezintă o încălcare gravă a legii” și a îndemnat cetățenii să nu cadă în capcana promisiunilor, pentru a nu deveni subiecți ai investigațiilor. Poliția i-a cerut lui Ceban să interzică manifestația, însă primarul a spus public că nu are competențe pentru a interveni.
Conform datelor de pe site-ul Primăriei Chișinău, echipa lui Șor a cerut primăriei autorizație pentru desfășurarea protestelor „împotriva abuzului puterii” în PMAN zilnic, până la sfârșitul anului. Declarația prealabilă a fost depusă, pe 7 august, de Mihail Vlah, consilierul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în prima instanță pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Conform declarației, la manifestații urmau să participe, zilnic, 500 de persoane.
În același timp, Guvernul a solicitat autorizație pentru desfășurarea, pe parcursul lunii august, a unui șir de activități în Piața Marii Adunări Naționale, inclusiv o expoziție dedicată siguranței în vacanță și pregătiri pentru Ziua Independenței. Detalii – AICI.
Pe 13 august, Primăria Chișinău a declarat, după o ședință la care au participat inclusiv reprezentanții Guvernului, ai poliției și pază de stat că, potrivit legii, evenimentul guvernului are prioritate. Totuși, municipalitatea a precizat că nu poate interzice protestul lui Șor, așa cum au cerut oamenii legii, dar este pregătită să intervină dacă va primi semnale de la instituțiile responsabile privind o „amenințare la adresa securității”.
***
Conform Legii 26 cu privire la întruniri, în Republica Moldova sunt interzise întrunirile care îndemnarea la război de agresiune, la ură, care incită la discriminare sau violenţă publică. De asemenea, sunt interzise întrunirile care subminează securitatea naţională sau integritatea teritorială a ţării, care încălcă ordinea publică sau presupune tulburărilor în masă.
De menționat că, conform aceleiași legi, autoritatea publică locală nu poate interzice discreționar o întrunire, însă poate solicita instanței acest lucru, dacă există probe că evenimentul ar încălca prevederile legale descrise mai sus.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
