Cristina Mîndrescu: Orice angajat Orange Moldova știe care este contribuția sa pentru mediu și societate

Educația și incluziunea digitală a societății, prin asigurarea unui acces echitabil la lumea digitală, dar și la diverse programe gratuite de învățare – sunt câteva din preocupările pe care și le-a stabilit Orange Moldova de-a lungul ultimelor decenii. De asemenea, grija față de mediu este cea care ghidează întreaga activitate a companiei. Despre prioritățile Orange Moldova și cum aceasta reușește să obțină rezultate în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, ne vorbește Cristina Mîndrescu, Manager Responsabilitate Socială în cadrul Orange Moldova.

-Care sunt obiectivele de Dezvoltare Durabilă pe care și le-a stabilit Orange Moldova?

-Orange Moldova este parte a Grupului Orange, care activează în 26 de state și deservește 298 de milioane de clienți. Acest lucru ne motivează și ne obligă, într-un fel, să avem o responsabilitate crescută față de societate și mediu. La nivel de grup, din cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) au fost selectate 6, asupra cărora credem că, împreună, putem avea cel mai mare impact. Este vorba despre industrie, inovație și infrastructură; inegalități reduse; consum și producție responsabilă; acțiune climatică; pace, justiție și instituții puternice; parteneriate pentru obiective. Aceste obiective au fost aliniate și rezonează cu politica noastră de ESG, care este, de altfel, un pilon al planului nostru strategic Lead the Future.

Din diversitatea de priorități pe care le are astăzi omenirea, am ales să ne concentrăm pe domeniul în care suntem cei mai buni și anume acolo să acționam, așa cum se spune deseori „Be the best whatever you are”. Și asta este incluziunea și educația digitală.

-Pe ce se concentrează compania atunci când implementează strategia ESG? 

-În cei 25 de ani de activitate a Orange Moldova și în cei 16 ani de activitate socială a Fundației Orange Moldova, ne-am concentrat pe 3 domenii, care sunt, de fapt, pilonii strategiei noastre ESG. Este vorba despre mediu, societate și guvernanță. Atunci când vorbim de mediu, fiecare dintre noi, fie că e persoană juridică sau fizică, trebuie să avem grijă să nu dăunăm. De aceea, prima noastră grijă este să ne micșorăm propria amprentă de carbon. La capitolul social, noi suntem cei care punem tehnologia digitală în serviciul societății și o transformăm într-o sursă de progres pentru fiecare. Iar dacă e să vorbim de guvernanță, aplicăm politici de business sustenabile, responsabile și etice. Pentru a ne asigura că avem cele mai bune practici, am instituit și un consiliu CSR, cu experți din domeniile relevante care sunt preocupați să transpună grija față de mediu și societate în politici și apoi proiecte foarte clare, ținând cont de obiective per fiecare din cei 1400 de angajați. Oricine lucrează astăzi la Orange Moldova, știe cu siguranță care este impactul acțiunilor sale sau a jobului său asupra societății și a mediului.


-Să începem cu mediul. Care sunt realizările specifice ale Orange Moldova?

-La capitolul mediu, principalele noastre preocupări țin de acțiunea asupra climei și consumul responsabil de resurse naturale. Noi reducem propriul consum de energie și amprenta de carbon prin implementarea de practici durabile și optimizarea utilizării energiei în operațiuni. Printre acțiunile întreprinse se numără solarizarea treptată a stațiilor de telefonie mobile, electrificarea parcului auto (8% din parcul nostru auto este astăzi electrificat, iar până în 2030 tindem să ajungem la 20%), deconectarea echipamentelor de amplificare a semnalului radio atunci când acesta lipsește sau e redus. Cum spunem noi în echipă – doarme clientul, „doarme” și rețeaua. Optimizăm consumul de energie cu ajutorul soluției Free Cooling. Asta înseamnă că încăperile în care este montat echipamentul sunt răcite cu aerul rece de afară, în loc să consume energia electrică.

Un alt principiu pe care îl implementăm ține de economia circulară. Colectăm separat deșeurile în toate perimetrele noastre de acțiune, fie că e depozit, magazine sau oficii. Am invitat, în ultimii ani, în acest parcurs spre economia circular, și pe clienții noștri. Astfel, oricine poate aduce în cele 38 de magazine Orange baterii, telefoane uzate, tablete sau alte deșeuri de echipamente electrice și electronice de mici dimensiuni. De asemenea, comercializăm telefoane recondiționate, care au aceeași performanță și garanție ca dispozitivele noi, dar un preț și o amprentă de carbon cu mult mai mică.  Mai mult, cu programul RE, clienții pot schimba telefonul vechi pe unul nou, beneficiind de o reducere. Și, nu în ultimul rând, încurajăm clienții să repare telefonul ori de câte ori e posibil, în loc să procure altul nou.

Mai mult, în perioada 10 octombrie – 15 noiembrie, toți clienții Orange sunt încurajați să își achite facturile online, iar pentru fiecare factură achitată pe My Orange, noi, angajații Orange, vom sădi un copac. Iar momentul culminant din viitorul apropiat, pe care abia îl așteptăm, este inaugurarea fermei solare la Data Centrul de la Mileștii Mici, ceea ce va însemna +1,4GWh energie verde la Orange Moldova.

Digitalizarea este una dintre prioritățile-cheie ale Republicii Moldova. Ce face Orange Moldova în acest sens?

-Incluziunea și educația digitală a societății face parte din strategia Orange, iar unul din scopurile noastre este să reducem decalajul digital și să oferim tuturor acces la tehnologii digitale și educație. Or, incluziunea digitală înseamnă să ai o rețea de calitate și e indiscutabil că Orange deține rețeaua mobilă #1 din Moldova. Ai nevoie de dispozitive accesibile – Orange oferă dispozitive în rate. Ai nevoie de planuri tarifare adaptate nevoilor – avem oferta Senior 70, accesată deja de 62.000 de seniori. Dar, poți avea și dispozitiv, și conexiune, dar să utilizezi internetul ineficient. De aceea, unul din scopurile noastre de bază este să educăm societatea să utilizeze internetul și tehnologia în mod eficient și responsabil. Asta facem deja de câteva decenii, iar recent ne-am asumat un obiectiv și mai ambițios: să educăm la propriu fiecare persoană care ajunge la Orange sau în locațiile fundației Orange, prin traininguri și instruiri digitale tête-à-tête.  De exemplu, în anul 2023, prin intermediul proiectelor Orange și fundației Orange,  peste 8000 de persoane au învățat elemente de bază despre IT (Fundamentele IT, Quality Assurance, Front End Development), Antreprenoriat, manufactura digitală, Inteligența Artificială, Siguranța Online și altele.


-Ce presupun proiectele de parteneriat pentru Orange Moldova?

-La acest capitol pot spune că ne mândrim cu proiecte intrasectoriale și intersectoriale, prin care, împreună cu diverși parteneri, reușim să creăm un impact considerabil atât la capitolul educație, cât și la capitolul incluziune digitală. În acest an, grație parteneriatului UNICEF, am ajutat 607 tineri să participe la o tabără de vară unde au învățat despre democrație, educație civică, dar și tehnologii. Împreună cu UNFPA, am organizat a 8-a ediție #SuperCoders, pe durata căruia 1473 elevi au explorat Inteligența Artificială și 1379 părinți au învățat despre siguranța online a copiilor lor. În anul curent, 30 de școli din Moldova care găzduiesc elevi din Ucraina beneficiază de seturi de echipamente gratuite, donate de către Fundația Grupului Orange prin UNHCR. Și astea sunt doar câteva din proiectele prin care ajutăm la educarea societății. Despre acestea, dar și despre alte proiecte informăm constant pe fundatia.orange.md și digitalcenter.orange.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Tu ce faci duminică?”: Marș în Chișinău, organizat de PAS în ultima zi de agitație electorală (LIVE)

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) desfășoară un marș intitulat „Tu ce faci duminică?”. Participanții au pornit de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Ismail și se îndreaptă spre Parlament. Acțiunea are loc în ultima zi de agitație electorală pentru alegerile parlamentare. Printre participanți se află Igor Grosu și Dorin Recean. Corespondenta NewsMaker Ecaterina Dubasova se află la fața locului și transmite imagini live.

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare. În buletinul de vot vor figura în total 15 partide politice, 3 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Vasile Tarlev, Irina Vlah, Igor Dodon

Blocul „Patriotic” vrea reacții internaționale, după ce Vlah a fost exclusă din alegeri: „Cum se explică această tăcere?”

Blocul electoral „Patriotic” a calificat drept „o lovitură” asupra democrației excluderea Partidului Republican „Inima Moldovei”, care se regăsește în componența sa, din alegerile parlamentare. Formațiunea a cerut partenerilor internaționali ai Republicii Moldova să vină cu o reacție la această decizie.

Este o lovitură fără precedent adusă democrației și dreptului cetățenilor la un vot liber. A face acest pas în ultima zi a campaniei electorale înseamnă privarea deliberată a sute de mii de oameni de dreptul lor constituțional și subminarea gravă a încrederii în procesul electoral”, a declarat Blocul „Patriotic”.

Totodată, BEP a solicitat „explicații imediate” din partea autorităților țării și o reacție din partea partenerilor internaționali.

Unde sunt acum declarațiile despre „democrație” și „valori europene”? Cum se explică această tăcere atunci când, chiar în inima Europei, sunt încălcate flagrant principiile fundamentale ale alegerilor libere? (…) Decizia de astăzi nu este doar un atac asupra unui partid politic, ci un atac direct asupra democrației din țara noastră”, a adăugat formațiunea.

Amintim că Curtea de Apel Centru a admis, pe 25 septembrie, solicitarea Ministerului Justiției de a suspenda, temporar, activitatea Partidului Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah. Demersul a fost depus în urma unei sesizări a CEC, care a invocat neconformități financiare.

Pe 26 septembrie, Comisia Electorală Centrală a decis excluderea PRIM din cursa electorală. Partidul a declarat că decizia CEC este „abuzivă” și ar fi parte a unui „spectacol politic”.

PRIM candida la alegeri în cadrul Blocului electoral „Patriotic”, în care se mai regăsesc Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”. 25 de candidați de pe lista BEP erau din partea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

În urma excluderii candidaților PRIM, CEC a constatat că noua listă a Blocului „Patriotic” nu respectă cota de gen și l-a obligat blocul să „înlăture neconformitățile constatate în termen de 24 de ore”.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate la data de 28 septembrie.

Максим Андреев / NewsMaker

PAS – „lider” în utilizarea resurselor administrative în campania electorală: constatările Promo-LEX în prag de alegeri

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) este vizat cu cele mai multe cazuri de utilizare a resurselor administrative în campania pentru alegerile parlamentare, potrivit raportului Promo-LEX prezentat pe 26 septembrie, în ultima zi de campanie electorală. Raportul mai arată cheltuieli neraportate de aproape 700 de mii de lei în rândul mai multor concurenți electorali – bani folosiți în special pentru publicitate online, transport și plata agitatorilor. Perioada monitorizată cuprinde 11–24 septembrie.

Potrivit observatorilor, campania electorală a fost una foarte activă. În perioada raportată, concurenții electorali au desfășurat aproape 2.000 de evenimente — cu 50% mai multe decât la începutul campaniei. Cel mai des au distribuit materiale informative (68%) și s-au întâlnit cu alegătorii (22%). Cei mai activi au fost PAS și Blocul Electoral „Patriotic”.

Promo-LEX a documentat 84 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, dintre care 66 la PAS. Blocul „Patriotic” a înregistrat opt cazuri, Blocul „Alternativa” – cinci, Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – trei, iar „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și Partidul Național Moldovenesc (PNM) câte unul fiecare. Încălcările țin de atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bugetul de stat, folosirea spațiilor instituțiilor publice pentru activități electorale, implicarea primarilor și funcționarilor publici în campanie în timpul programului de lucru și organizarea întâlnirilor cu angajați din sectorul bugetar.

În perioada 8–21 septembrie, concurenții electorali au declarat venituri în valoare totală de 23,8 milioane de lei, provenite în principal din donații ale persoanelor fizice (67%), juridice (16%) și din donații materiale (10%). În aceeași perioadă, formațiunile politice au cheltuit 23 de milioane de lei, cel mai des pentru publicitate la televiziune și radio (44%), materiale promoționale (22%), publicitate online (10%) și reclame pe rețelele sociale (7%). Totodată, concurenții nu au raportat cheltuieli de cel puțin 693 de mii de lei, bani folosiți pentru publicitate pe rețelele sociale, transport, deplasări peste hotare și remunerații pentru agitatori. Cele mai mari neconcordanțe au fost depistate la PAS (43% din sumă).

Printre alte nereguli observate se numără: plasarea publicității în locuri interzise, implicarea unor terți (inclusiv rețele coordonate din Rusia și ONG-uri), precum și utilizarea limbajului instigator la ură, cu declarații homofobe, sexiste și xenofobe din partea unor politicieni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Foto: AUR Moldova

Partidul condus de Simion anunță retragerea AUR din alegerile din Moldova. Volosatîi răspunde: „Fraților…”

Pe 26 septembrie, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România, condus de George Simion, a anunțat „retragerea AUR din competiția electorală din Republica Moldova”. Totodată, partidul a urat succes tuturor celor rămași în cursa electorală din 28 septembrie. La scurt timp, Boris Volosatîi, care deschide lista AUR Moldova la alegerile parlamentare, a ținut să precizeze că partidul nu se retrage. „AUR din Republica Moldova este un partid independent. Nu suntem o filială a AUR România”, a comunicat partidul, condus de Boris Volosatîi.

Vineri, Partidul AUR din România a anunțat „retragerea AUR din competiția electorală din Republica Moldova”. „Am fost acuzați de vrute și nevrute, dar nu vrem să fragmentăm și mai mult votul pentru alegerile din data de 28 septembrie. Îndemnul este să se meargă masiv la vot și să se voteze contra partidelor care se identifică fie ca pro-ruse, fie așa zis pro-europene. AUR se retrage deci din această cursă. (…) Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile altui stat”, a declarat deputata AUR din România, Cristina Emanuela Dascălu.

„Sperăm că vom avea o guvernare pro-românească și pro-europeană. (…) Succes tuturor celor rămași în competiția electorală”, a spus un alt membru al partidului AUR din România.

Boris Volosatîi, care deschide lista AUR Moldova la alegerile parlamentare, a scris pe pagina sa de Facebook că partidul nu se retrage: „Fraților, nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România. Suntem un partid înregistrat legal și prezent în cursa electorală”.

„Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați. (…) AUR din Republica Moldova este un partid independent. Nu suntem o filială a AUR România, ci succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 31 decembrie 2013. (…) Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt”, se arată într-o declarație oficială a Partidului AUR din Republica Moldova.

Menționăm că Boris Volosatîi, ex-director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, a fost deputat în Parlamentul României pe listele AUR. În noiembrie 2022, Volosatîi a devenit noul președinte al AUR Moldova.

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare. În buletinul de vot vor figura în total 15 partide politice, 3 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Blocul „Alternativa”

„Alternativa” critică relocarea unor secții destinate alegătorilor din stânga Nistrului: „Oamenii vor să-și exprime liber votul”

Blocul „Alternativa”, condus de Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Mark Tkaciuk și Ion Chicu, condamnă relocarea unor secții de votare destinate cetățenilor din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare, în ajunul cursei electorale. Acesta a calificat decizia drept „o lovitură directă la adresa democrației” și a acuzat Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) că s+ar afla în spatele acesteia.

Blocul „Alternativa” a catalogat decizia privind reamplasarea unor secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului drept „o lovitură directă la adresa democrației”.

Asistăm la o nouă demonstrație a disperării guvernării PAS. (…) De ce recurge PAS la asemenea tactici? Pentru că oamenii din stânga Nistrului, ca și cei din restul țării, vor să-și exprime liber votul. Și pentru că PAS știe că a pierdut susținerea populară. În loc de respect pentru cetățeni, recurg la șantaj, obstacole și intimidări”, a menționat acesta.

Anterior, și Blocul electoral „Patriotic” a criticat reamplasarea secțiilor de votare vizate și a învinuit guvernarea că este responsabilă pentru această decizie. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a respins acuzația.

Amintim că CEC a decis, pe 25 septembrie, cu doar trei zile înainte de alegeri, reamplasarea a patru secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului, după ce Inspectoratul General al Poliției a avertizat asupra unor posibile alerte cu bombă și provocări în zona de securitate. Potrivit CEC, măsura are scopul de a preveni riscurile de securitate în ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Noile locații pentru secțiile de votare pot fi consultate AICI.

Conducerea Republicii Moldova, care are o orientare pro-europeană, acuză Kremlinul că pregătește o imixtiune „fără precedent” în alegerile parlamentare. Pe 30 iulie, după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, președinta Maia Sandu a declarat că Federația Rusă mizează pe mai multe instrumente, printre care atacuri cibernetice, sabotarea procesului de alegeri în diaspora, corupere electorală și provocări în zona de securitate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: