Cristina Mîndrescu: Orice angajat Orange Moldova știe care este contribuția sa pentru mediu și societate

Educația și incluziunea digitală a societății, prin asigurarea unui acces echitabil la lumea digitală, dar și la diverse programe gratuite de învățare – sunt câteva din preocupările pe care și le-a stabilit Orange Moldova de-a lungul ultimelor decenii. De asemenea, grija față de mediu este cea care ghidează întreaga activitate a companiei. Despre prioritățile Orange Moldova și cum aceasta reușește să obțină rezultate în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, ne vorbește Cristina Mîndrescu, Manager Responsabilitate Socială în cadrul Orange Moldova.

-Care sunt obiectivele de Dezvoltare Durabilă pe care și le-a stabilit Orange Moldova?

-Orange Moldova este parte a Grupului Orange, care activează în 26 de state și deservește 298 de milioane de clienți. Acest lucru ne motivează și ne obligă, într-un fel, să avem o responsabilitate crescută față de societate și mediu. La nivel de grup, din cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) au fost selectate 6, asupra cărora credem că, împreună, putem avea cel mai mare impact. Este vorba despre industrie, inovație și infrastructură; inegalități reduse; consum și producție responsabilă; acțiune climatică; pace, justiție și instituții puternice; parteneriate pentru obiective. Aceste obiective au fost aliniate și rezonează cu politica noastră de ESG, care este, de altfel, un pilon al planului nostru strategic Lead the Future.

Din diversitatea de priorități pe care le are astăzi omenirea, am ales să ne concentrăm pe domeniul în care suntem cei mai buni și anume acolo să acționam, așa cum se spune deseori „Be the best whatever you are”. Și asta este incluziunea și educația digitală.

-Pe ce se concentrează compania atunci când implementează strategia ESG? 

-În cei 25 de ani de activitate a Orange Moldova și în cei 16 ani de activitate socială a Fundației Orange Moldova, ne-am concentrat pe 3 domenii, care sunt, de fapt, pilonii strategiei noastre ESG. Este vorba despre mediu, societate și guvernanță. Atunci când vorbim de mediu, fiecare dintre noi, fie că e persoană juridică sau fizică, trebuie să avem grijă să nu dăunăm. De aceea, prima noastră grijă este să ne micșorăm propria amprentă de carbon. La capitolul social, noi suntem cei care punem tehnologia digitală în serviciul societății și o transformăm într-o sursă de progres pentru fiecare. Iar dacă e să vorbim de guvernanță, aplicăm politici de business sustenabile, responsabile și etice. Pentru a ne asigura că avem cele mai bune practici, am instituit și un consiliu CSR, cu experți din domeniile relevante care sunt preocupați să transpună grija față de mediu și societate în politici și apoi proiecte foarte clare, ținând cont de obiective per fiecare din cei 1400 de angajați. Oricine lucrează astăzi la Orange Moldova, știe cu siguranță care este impactul acțiunilor sale sau a jobului său asupra societății și a mediului.


-Să începem cu mediul. Care sunt realizările specifice ale Orange Moldova?

-La capitolul mediu, principalele noastre preocupări țin de acțiunea asupra climei și consumul responsabil de resurse naturale. Noi reducem propriul consum de energie și amprenta de carbon prin implementarea de practici durabile și optimizarea utilizării energiei în operațiuni. Printre acțiunile întreprinse se numără solarizarea treptată a stațiilor de telefonie mobile, electrificarea parcului auto (8% din parcul nostru auto este astăzi electrificat, iar până în 2030 tindem să ajungem la 20%), deconectarea echipamentelor de amplificare a semnalului radio atunci când acesta lipsește sau e redus. Cum spunem noi în echipă – doarme clientul, „doarme” și rețeaua. Optimizăm consumul de energie cu ajutorul soluției Free Cooling. Asta înseamnă că încăperile în care este montat echipamentul sunt răcite cu aerul rece de afară, în loc să consume energia electrică.

Un alt principiu pe care îl implementăm ține de economia circulară. Colectăm separat deșeurile în toate perimetrele noastre de acțiune, fie că e depozit, magazine sau oficii. Am invitat, în ultimii ani, în acest parcurs spre economia circular, și pe clienții noștri. Astfel, oricine poate aduce în cele 38 de magazine Orange baterii, telefoane uzate, tablete sau alte deșeuri de echipamente electrice și electronice de mici dimensiuni. De asemenea, comercializăm telefoane recondiționate, care au aceeași performanță și garanție ca dispozitivele noi, dar un preț și o amprentă de carbon cu mult mai mică.  Mai mult, cu programul RE, clienții pot schimba telefonul vechi pe unul nou, beneficiind de o reducere. Și, nu în ultimul rând, încurajăm clienții să repare telefonul ori de câte ori e posibil, în loc să procure altul nou.

Mai mult, în perioada 10 octombrie – 15 noiembrie, toți clienții Orange sunt încurajați să își achite facturile online, iar pentru fiecare factură achitată pe My Orange, noi, angajații Orange, vom sădi un copac. Iar momentul culminant din viitorul apropiat, pe care abia îl așteptăm, este inaugurarea fermei solare la Data Centrul de la Mileștii Mici, ceea ce va însemna +1,4GWh energie verde la Orange Moldova.

Digitalizarea este una dintre prioritățile-cheie ale Republicii Moldova. Ce face Orange Moldova în acest sens?

-Incluziunea și educația digitală a societății face parte din strategia Orange, iar unul din scopurile noastre este să reducem decalajul digital și să oferim tuturor acces la tehnologii digitale și educație. Or, incluziunea digitală înseamnă să ai o rețea de calitate și e indiscutabil că Orange deține rețeaua mobilă #1 din Moldova. Ai nevoie de dispozitive accesibile – Orange oferă dispozitive în rate. Ai nevoie de planuri tarifare adaptate nevoilor – avem oferta Senior 70, accesată deja de 62.000 de seniori. Dar, poți avea și dispozitiv, și conexiune, dar să utilizezi internetul ineficient. De aceea, unul din scopurile noastre de bază este să educăm societatea să utilizeze internetul și tehnologia în mod eficient și responsabil. Asta facem deja de câteva decenii, iar recent ne-am asumat un obiectiv și mai ambițios: să educăm la propriu fiecare persoană care ajunge la Orange sau în locațiile fundației Orange, prin traininguri și instruiri digitale tête-à-tête.  De exemplu, în anul 2023, prin intermediul proiectelor Orange și fundației Orange,  peste 8000 de persoane au învățat elemente de bază despre IT (Fundamentele IT, Quality Assurance, Front End Development), Antreprenoriat, manufactura digitală, Inteligența Artificială, Siguranța Online și altele.


-Ce presupun proiectele de parteneriat pentru Orange Moldova?

-La acest capitol pot spune că ne mândrim cu proiecte intrasectoriale și intersectoriale, prin care, împreună cu diverși parteneri, reușim să creăm un impact considerabil atât la capitolul educație, cât și la capitolul incluziune digitală. În acest an, grație parteneriatului UNICEF, am ajutat 607 tineri să participe la o tabără de vară unde au învățat despre democrație, educație civică, dar și tehnologii. Împreună cu UNFPA, am organizat a 8-a ediție #SuperCoders, pe durata căruia 1473 elevi au explorat Inteligența Artificială și 1379 părinți au învățat despre siguranța online a copiilor lor. În anul curent, 30 de școli din Moldova care găzduiesc elevi din Ucraina beneficiază de seturi de echipamente gratuite, donate de către Fundația Grupului Orange prin UNHCR. Și astea sunt doar câteva din proiectele prin care ajutăm la educarea societății. Despre acestea, dar și despre alte proiecte informăm constant pe fundatia.orange.md și digitalcenter.orange.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandru Munteanu

„Au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea”: mesaje la Chișinău, la 37 de ani de la sfârșitul războiului din Afganistan

Ziua de 15 februarie este declarată în Republica Moldova drept Ziua comemorării celor căzuți în războiul din Afganistan. Duminică, cei 301 de moldoveni căzuți în război au fost comemorați la Chișinău, dar și în alte localități din țară. Totodată, ministere, politicieni și partide au publicat mesaje în legătură cu victimele războiului din Afganistan.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că, pe 15 februarie, a adus un omagiu veteranilor și familiilor celor căzuți în războiul din Afganistan. „Mii de tineri din satele și orașele Moldovei au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea, pe pământ străin: 301 nu s-au întors acasă, iar sute au revenit purtând pentru tot restul vieții urmele războiului. Le păstrăm memoria cu respect și recunoștință. Ne înclinăm în fața veteranilor – un exemplu de demnitate și solidaritate civică – și în fața familiilor care au trăit pierderea și multă suferință. Experiența acelor ani ne-a lăsat o lecție clară: războiul nu aduce câștigători. El distruge destine, rupe familii și frânează dezvoltarea societăților”, a declarat premierul.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „se împlinesc 37 de ani de la retragerea trupelor militare sovietice din Afganistan – un moment care a încheiat un capitol dureros al istoriei și a lăsat urme adânci în destinul a mii de familii din Republica Moldova”. „Aproape 13 mii de moldoveni au participat la acel război. 301 de tineri ostași, abia ajunși la vârsta de 20 de ani, au murit departe de casă într-un conflict care nu le-a aparținut. Alți circa 700 de tineri moldoveni, care-și îndeplineau datoria de ostaș, au fost răniți, iar alți 12 mii s-au întors acasă cu sechele ale războiului, mulți dintre ei decedând între timp. Suntem cu gândul alături de veteranii care au supraviețuit, dar și alături de familiile și apropiații celor căzuți pe front”, a adăugat Grosu.

Ministerul Apărării a declarat că, pe 15 februarie, militarii Armatei Naționale au participat la acțiuni de comemorare în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și în alte localități ale țării. „La monumentele edificate în memoria celor căzuți la datorie au fost depuse flori și a fost păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu față de sacrificiul lor. (…) În perioada 1979–1989, peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul din Afganistan, iar 301 militari și-au pierdut viața”, a declarat Ministerul Apărării.

Ministerul Afacerilor Interne a declarat că „ziua de 15 februarie este, înainte de toate, despre oameni”. „Despre fii care nu s-au mai întors acasă, despre tați și soți rămași doar în amintire, despre golul și durerea pe care războiul le-a lăsat în sute de familii. (…) Astăzi, fiecare clipă de tăcere și fiecare gest de recunoștință au fost dedicate celor 301 moldoveni care și-au pierdut viața în războiul din Afganistan, oameni care au lăsat în urmă durere, dor și suferință adâncă în familiile lor”, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a declarat că „astăzi marcăm, cu profund respect și recunoștință, 37 de ani de la încheierea unei pagini dureroase din istorie: retragerea contingentului de militari moldoveni din Afganistan”. „Mesajul nostru este unul ferm și clar: ororile războiului nu trebuie repetate. Nimic nu este mai prețios și mai sfânt decât pacea”, a declarat Ceban.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat că, „astăzi, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a retragerii trupelor sovietice din Afganistan, deputați din Parlament, consilieri municipali, veterani și activiști ai PSRM au depus flori la complexul memorial „Fiilor Patriei – Memorie Veșnică” din Chișinău, au cinstit memoria participanților la războiul din Afganistan și a eroilor căzuți pe câmpul de luptă”. „Numele lor rămân pentru totdeauna înscrise în istoria țării, iar faptele lor sunt un simbol al curajului, al tăriei și al credinței datoriei militare”, se arată în mesajul partidului.

Deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că „plânge azi cerul în memoria tinerilor pierduți pe câmpurile și munții din Afganistan…”. „Memorie veșnică celor căzuți la datorie! Respect și închinăciune veteranilor acelui război străin!”, a adăugat parlamentarul.

Colaj NM/foto: Instagram/irina.lencautan

Intervenție la Bălți: un bărbat pe gheața unui lac, la circa 40 de metri de mal (VIDEO)

Un bărbat a fost salvat de pe gheața Lacului orășenesc din Bălți. Acesta se afla la o distanță de aproximativ 40 de metri de mal. Cazul a fost făcut public pe 15 februarie de jurnalista Irina Lencăuțan, care a menționat că a alertat Serviciul 112.

Jurnalista a spus că a observat un bărbat pe gheața Lacului orășenesc din Bălți și a sunat la Serviciul 112. Între timp, ea a declarat că la fața locului au ajuns poliția, ambulanța și o mașina de salvatori și pompieri.

Potrivit jurnalistei, bărbatul se afla la o distanță de aproximativ 40 de metri de mal. Potrivit imaginilor, un salvator a ajuns până la bărbat și, cu ajutorul unui colac de salvare, l-a adus la mal. Jurnalista a menționat că persoana a ajuns pe gheața lacului după ce consumase produse alcoolice.

NewsMaker a solicitat mai multe detalii cu privire la intervenție de la reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

nordnews.md

Cabina unui autocamion, în flăcări la o stație de alimentare cu gaz din Bălți: doi bărbați au suferit arsuri

Cabina unui autocamion a luat foc la o stație de alimentare cu gaz din municipiul Bălți. Incidentul s-a produs în timpul alimentării cu gaz, în seara zilei de 14 februarie. Șase echipaje de pompieri au intervenit la fața locului. Urmare a incendiului, șoferul și un coleg de-al său, care au dat autocamionul în depărtare cu forțele proprii, au suferit arsuri și se află la spital. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu.

Angajații IGSU au fost alertați că, pe teritoriul unei benzinării de pe strada Traian 35 din municipiul Bălți, drumul de ocolire R-14, arde o cisternă de gaz. Șase echipaje ale Inspectoratului au ajuns la locul incidentului.

„La fața locului s-a depistat că, pe teritoriul stației de alimentare cu gaz, în timpul alimentării cu gaz (CNG – metan), a ars cabina autocamionului de model GAZ-53, cu cisternă destinată transportării laptelui”, a comunicat reprezentanta IGSU.

În timpul incendiului, conducătorul auto și colegul său, cu forțele proprii, au dat autocamionul în depărtare și au suferit arsuri. Conducătorul auto, în vârstă de 67 de ani, a fost internat la Spitalul mun. Bălți și diagnosticat cu combustie termică de gr. II-III la membrul superior-stâng. Cealaltă persoană, în vârstă de 68 de ani, la fel a fost internată la spital, cu arsuri de gr. I și II în regiunea feței și la membrele superioare.

Moldova și-a încheiat evoluția la Jocurile Olimpice de Iarnă. Cine a obținut cel mai bun rezultat

Republica Moldova și-a încheiat oficial participarea la cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Țara noastră a fost reprezentată de o echipă formată din cinci sportivi. Cel mai bun rezultat a fost obținut de biatlonista Alina Stremous. Informațiile au fost comunicate pe 15 februarie de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit Ministerului Educației, ultima reprezentantă a țării noastre care a evoluat la această ediție a fost biatlonista Alina Stremous. Aceasta a concurat în proba de biathlon pe distanța de sprint 7.5 km, individual feminin. Stremous a trecut linia de finiș pe locul 73.

„Alina Stremous a obținut cel mai bun rezultat dintre sportivii noștri la această ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, atunci când s-a situat pe locul 14 în concursul probei de sprint pe distanța de 10 km, individual”, a precizat Ministerul.

Alți doi reprezentanți ai țării noastre, Pavel Magazeev și Maxim Macarov, care au participat în proba de biatlon pe distanța de 20 km, au ocupat locurile 84 și 89.

Iulian Luchin, care a fost portdrapelul delegației noastre, s-a clasat pe locul 96 în proba de schi fond, pe distanța de 10 kilometri, stil liber, iar coechipiera sa, Elizaveta Hlusovici, s-a situat pe locul 104, pe aceeași distanță.

Potrivit Ministerului Educației, aceasta a fost a opta participare a Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă.

Precizăm că, în total, Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina reunesc peste 3 000 de sportivi din 92 de țări, concurând în 116 probe. Ceremonia de închidere este programată pentru data de 22 februarie.

Getty Images

Ex-ministrul Energiei din Ucraina, Gherman Galușenko, a fost reținut în timp ce încerca să părăsească țara

Fostul ministru al Energiei din Ucraina Gherman Galușenko, care a părăsit funcția în noiembrie 2025, a fost reținut în noaptea de 14 spre 15 februarie, în timp ce încerca să părăsească țara. Inițial, informația a fost raportată de publicația „Ukrainskaea Pravda”, iar mai târziu a fost confirmată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei.

Presa ucraineană a scris că Galușenko a fost scos din tren. Autoritățile de frontieră aveau înregistrate solicitări din partea Biroului Național Anticorupție al Ucrainei și a Procuraturii Specializate Anticorupție în cazul în care fostul ministru ar încerca să părăsească țara. Ulterior, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a confirmat că, în timpul trecerii frontierei de stat, angajații săi l-au reținut pe fostul ministru al Energiei în cadrul anchetei „Midas”. „Acțiunile de investigare continuă conform cerințelor legii și deciziilor instanței”, a declarat instituția.

Galușenko a fost numit în funcția de ministru al Energiei al Ucrainei în aprilie 2021, iar în iulie 2025 a trecut la funcția de ministru al Justiției. După plecarea sa, Ministerul Energiei al Ucrainei a fost preluat de Svetlana Grinciuk. În noiembrie 2025, Rada Supremă a Ucrainei i-a demis pe amândoi în legătură cu un scandal de corupție care a izbucnit în jurul companiei „Energoatom” din Ucraina și al omului de afaceri Timur Mindici. În cadrul operațiunii „Midas” a organelor anticorupție ucrainene, s-a desfășurat o percheziție și la domiciliul lui Galușenko.

Principalul suspect, Mindici, pe care presa îl numea prieten al președintelui Vladimir Zelenski, a plecat în Israel și respinge acuzațiile care i se aduc.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: