Максим Андреев / NewsMaker

CSP a luat act de solicitarea privind evaluarea activității lui Stoianoglo. Urmează aprobarea regulamentului comisiei speciale

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a amânat examinarea regulamentului privind evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Decizia a fost luată, în cadrul ședinței din 11 noiembrie, la inițiativa ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a propus publicarea proiectului regulamentului pe site-ul CSP, pentru ca societatea civilă să îl poată analiza.

În cadrul ședinței din 11 noiembrie au fost incluse două subiecte cu privire la evaluarea activității lui Stoianoglo – aprobarea regulamentului pentru comisia care va efectua evaluarea și crearea propriu-zisă a comisiei respective.

Membrul CSP Constantin Șușu a menționat că cele două subiecte nu pot fi soluționate în cadrul aceleiași ședințe și a propus ca, săptămâna viitoare, să fie examinat subiectul cu privire la componența comisiei. Președinta CSP Angela Motuzoc a menționat că ambele subiecte pot fi discutate pe parcurs, iar ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a fost de părere că acestea trebuie analizate în cadrul ședinței din 11 noiembrie.

În final, după patru ore, membrii CSP au ajuns și la acest subiect. Angela Motuzoc a menționat că a expediat scrisori tuturor reprezentanților puterii care trebuie să își delege reprezentanții în cadrul comisiei speciale și le-a cerut să propună candidați. Ulterior, CSP a examinat cu ușile închise cele două subiecte. Ambele urmează a fi discutate în cadrul ședinței CSP din 18 noiembrie.

Ulterior, președinta CSP a anunțat că a „luat act” de adresarea președintei țării cu privire la inițierea evaluării activității lui Stoianoglo. Potrivit acesteia, procedura a început deja prin faptul că Ministerul Justiției, CSP, Consiliul Superior al Magistraturii, șefa statului și însuși procurorul general suspendat au fost rugați să își delege reprezentanții care vor face parte din comisia specială.

Comisia va fi formată din 5 membri, care vor fi propuși de către președintele țării, Ministerul Justiției, CSP, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de către procurorul general. Membrii comisiei trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în domeniul justiției, fără să fie procurori sau funcționari. Totodată, ministrul Justiției va putea propune un reprezentant și va putea participa la dezbaterea candidaturilor propuse de CSM și CSP (conform funcției, ministrul Justiției intră în ambele Consilii).

Comisia va putea audia orice procuror și angajat al Procuraturii și va putea solicita din partea „oricărei persoane explicații sub formă scrisă”. De asemenea, comisia va putea implica experți independenți și va putea desfășura inclusiv auditul managementului instituției. De asemenea, este obligatorie audierea procurorului general. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

***

Amintim că membrii CSP s-au întrunit pe 5 octombrie în ședință extraordinară, pentru a examina sesizarea depusă de deputatul PAS Lilian Carp, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică față de activitatea lui Stoianoglo de pe timpul când a deținut funcția de deputat, dar și față de activitatea sa în calitate de procuror general. În urma deliberărilor, Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general.

În aceiași zi, șeful suspendat al Procuraturii Generale a fost reținut pentru 72 de ore. Procurorul  de caz Victor Furtună a precizat că au fost efectuate percheziții în biroul de serviciu al șefului suspendat al PG: „Au fost comasate patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și fals în declarații în fața unor organe competente”.

 Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Pe 3 noiembrie, termenul a fost prelungit cu 30 de zile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: