Максим Андреев / NewsMaker

CSP a luat act de solicitarea privind evaluarea activității lui Stoianoglo. Urmează aprobarea regulamentului comisiei speciale

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a amânat examinarea regulamentului privind evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Decizia a fost luată, în cadrul ședinței din 11 noiembrie, la inițiativa ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a propus publicarea proiectului regulamentului pe site-ul CSP, pentru ca societatea civilă să îl poată analiza.

În cadrul ședinței din 11 noiembrie au fost incluse două subiecte cu privire la evaluarea activității lui Stoianoglo – aprobarea regulamentului pentru comisia care va efectua evaluarea și crearea propriu-zisă a comisiei respective.

Membrul CSP Constantin Șușu a menționat că cele două subiecte nu pot fi soluționate în cadrul aceleiași ședințe și a propus ca, săptămâna viitoare, să fie examinat subiectul cu privire la componența comisiei. Președinta CSP Angela Motuzoc a menționat că ambele subiecte pot fi discutate pe parcurs, iar ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a fost de părere că acestea trebuie analizate în cadrul ședinței din 11 noiembrie.

În final, după patru ore, membrii CSP au ajuns și la acest subiect. Angela Motuzoc a menționat că a expediat scrisori tuturor reprezentanților puterii care trebuie să își delege reprezentanții în cadrul comisiei speciale și le-a cerut să propună candidați. Ulterior, CSP a examinat cu ușile închise cele două subiecte. Ambele urmează a fi discutate în cadrul ședinței CSP din 18 noiembrie.

Ulterior, președinta CSP a anunțat că a „luat act” de adresarea președintei țării cu privire la inițierea evaluării activității lui Stoianoglo. Potrivit acesteia, procedura a început deja prin faptul că Ministerul Justiției, CSP, Consiliul Superior al Magistraturii, șefa statului și însuși procurorul general suspendat au fost rugați să își delege reprezentanții care vor face parte din comisia specială.

Comisia va fi formată din 5 membri, care vor fi propuși de către președintele țării, Ministerul Justiției, CSP, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de către procurorul general. Membrii comisiei trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în domeniul justiției, fără să fie procurori sau funcționari. Totodată, ministrul Justiției va putea propune un reprezentant și va putea participa la dezbaterea candidaturilor propuse de CSM și CSP (conform funcției, ministrul Justiției intră în ambele Consilii).

Comisia va putea audia orice procuror și angajat al Procuraturii și va putea solicita din partea „oricărei persoane explicații sub formă scrisă”. De asemenea, comisia va putea implica experți independenți și va putea desfășura inclusiv auditul managementului instituției. De asemenea, este obligatorie audierea procurorului general. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

***

Amintim că membrii CSP s-au întrunit pe 5 octombrie în ședință extraordinară, pentru a examina sesizarea depusă de deputatul PAS Lilian Carp, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică față de activitatea lui Stoianoglo de pe timpul când a deținut funcția de deputat, dar și față de activitatea sa în calitate de procuror general. În urma deliberărilor, Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general.

În aceiași zi, șeful suspendat al Procuraturii Generale a fost reținut pentru 72 de ore. Procurorul  de caz Victor Furtună a precizat că au fost efectuate percheziții în biroul de serviciu al șefului suspendat al PG: „Au fost comasate patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și fals în declarații în fața unor organe competente”.

 Pe 8 octombrie, la expirarea termenului de 72 de ore de la reținerea sa, judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. Pe 3 noiembrie, termenul a fost prelungit cu 30 de zile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

ANALIZĂ: Alegătorii indeciși din Moldova – de ce sunt atât de mulți și cum pot influența rezultatele scrutinului parlamentar

Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare, care urmează să aibă loc peste puțin mai mult de două săptămâni. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.

Ce arată sondajele?

Pe 8 septembrie, compania iData a prezentat rezultatele unui nou sondaj preelectoral. Potrivit acestora, 42,6% dintre respondenți nu știu pentru cine vor vota, în timp ce 56% s-au decis deja. Totodată, 87,7% au declarat că vor merge sigur la urne, iar doar 10,9% au spus că se vor abține.

Este de menționat că acest sondaj a fost realizat după o metodologie diferită — datele au fost recalculate ținând cont de structura demografică reală a alegătorilor. În trecut, cercetările se bazau pe un eșantion sociologic clasic, însă și acestea indicau un procent ridicat de indeciși. De exemplu, în sondajul din 20 august, 28,3% dintre participanți nu au putut sau nu au dorit să numească partidul pe care l-ar vota.

Dacă analizăm dinamica din ultimele luni, observăm că ponderea indecișilor este în creștere de la începutul anului și atinge nivelul maxim chiar înainte de alegeri. În februarie aceasta era de 26,4%, în mai a urcat la 29,8%, iar la sfârșitul lunii iunie a ajuns la 33,9%.

Datele Barometrului Opiniei Publice din ultimii cinci ani confirmă tendința: un nivel ridicat al indeciziei este normă pentru alegătorii moldoveni. De exemplu, în ianuarie 2019, când țara se pregătea de alegerile parlamentare desfășurate după sistemul mixt, sociologii consemnau un record de 53,5% nehotărâți. Până la sfârșitul aceluiași an, însă, indicatorul scăzuse la 25,5%.

De ce se întâmplă asta?

Sociologul Alexandr Macuhin menționează: aceasta nu este o particularitate a Moldovei, ci o tendință caracteristică pentru multe țări, inclusiv europene. În opinia sa, procentul ridicat al indecișilor reflectă însăși criza procesului politic.

„Mulți alegători nu văd „candidatul lor” printre cei existenți. De exemplu, la noi nu există partide consecvent liberale (cu poziții economice) sau, să zicem, socialiste — deși „Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților” în Parlamentul European este a doua fracțiune ca număr. Denumiri de partide există, dar în spatele lor deseori stă orice altceva, în afară de ceea ce presupune însăși ideologia. De aceea, în Europa crește popularitatea partidelor carismatice, numite după numele conducătorului lor sau încă cumva abstract. Ele joacă în „catch-all” — încearcă să placă tuturor. Dar anume aceasta și îi respinge pe o parte dintre alegători”, a explicat Macuhin.

Doctor în științe politice, Angela Colațchi adaugă că fiecare partid are propriul său electorat stabil — oameni care vor vota pentru „ai lor” în orice condiții. Ceilalți aleg în funcție de situația de aici și acum, „plutesc” pe câmpul politic și își caută candidatul.

„De obicei aceasta este aproximativ o treime din alegători. Este un proces normal și firesc”, spune expertul.

Cum indecișii pot influența alegerile?

Potrivit Angelei Colațchi, alegătorii indeciși pot urma două scenarii de comportament.

Primul — votul de protest. Printre cei care ezită se regăsesc persoane nemulțumite de actuala guvernare, dar care nu exprimă deschis acest lucru. La urne, aceștia sunt predispuși să voteze pentru opoziție.

Al doilea scenariu — votul pentru liderul din sondaje. Dacă dezamăgirea față de putere nu este foarte puternică sau dacă alegătorul se interesează puțin de politică, în ultimul moment el tinde să aleagă partidul cu cel mai înalt rating.

Colațchi consideră că pentru Moldova este mai probabil anume al doilea scenariu. Conform ultimului sondaj iData din 8 septembrie, conduce „Blocul patriotic al socialiștilor, comuniștilor, inimii și viitorului Moldovei” — 36% printre cei care s-au decis. PAS — pe locul al doilea cu 34,7%. În sondajele precedente, dimpotrivă, înainte era PAS.

iData

Istoria indecișilor aduce aminte și de referendumul din 2024, privind includerea integrării europene în Constituție. Atunci, diferența dintre rezultatele sondajelor sociologice și votul final a fost semnificativă. Directorul iData, Mihai Bologan, explica situația prin trei factori, dintre care unul era tendința indecișilor de a vota „împotrivă”. Înainte de scrutin, aceștia reprezentau peste 20% din electorat. Mulți dintre ei evaluau negativ situația din țară. În rezultat, majoritatea au ales să voteze „împotrivă”.

Macuhin aduce exemplu și din Franța: „Acolo procentul enorm al indecișilor la început a întărit susținerea extremei drepte — nu doar „Adunării Naționale”, dar și a rasist-populiștilor deschiși din partidul „Reconquista”. Însă în rezultat „Reconquista” a obținut mai puțin de 1% și nu a trecut pragul. Acesta este exemplul deciziilor de moment: astăzi alegătorii votează pentru populiști strălucitori, iar peste câteva săptămâni îi uită”.

În Portugalia, de exemplu, ultradreapta s-a dovedit mai de succes. Partidul Chega („Destul!”) după alegerile din 2024 a cerut alegeri anticipate, le-a obținut și a devenit a doua forță politică a țării.

„Astăzi alegerile tot mai mult seamănă cu surfingul: ai prins valul — te-ai ridicat, nu l-ai prins — te-ai înecat”, rezumă expertul.

Cum pot fi convinși alegătorii indeciși

Pentru candidați, principala sarcină la alegeri este să mobilizeze propriul electorat stabil și să atragă alții noi. Și una dintre metode este să-i scoată din rândul celor care ezită.

„Alegătorul indecis iubește răspunsurile simple la întrebări complicate. De aceea, înainte de alegeri începe jocul „cine este cel mai mare populist”. Fără o doză de populism, a câștiga alegerile este imposibil”, spune Angela Colațchi.

Alexandr Macuhin menționează că cel mai ușor este să lucreze cu indecișii opoziția: „Din păcate — și întotdeauna spre păcatul alegătorilor înșiși — cu cât mai strălucitor este populismul, cu atât mai departe el este de economia reală și cu atât mai dureroase sunt apoi consecințele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: