chisinau.md

Cu bicicleta prin Chișinău. Cât de adaptată este capitala Moldovei pentru transportul alternativ?

Pe 17 mai este marcată „Bike to work day” – „Ziua mersului la serviciu cu bicicleta”, un eveniment menit să promoveze utilizarea transportului ecologic. Membrii „Alianței Biciclete Chișinău” (ABC), o inițiativă care atrage atenția asupra formelor alternative de deplasare, au vorbit cu NM despre dificultățile întâmpinate de cicliști în trafic, despre banda dedicată pe str. 31 august 1989 și despre posibile soluții pentru prevenirea ambuteiajelor.

Pe lângă lipsa unei rețele interconectate de benzi pentru transport alternativ*, cea mai mare problemă pentru bicicliști identificată de Gheorghe A. Iordachi, membru ABC, este percepția autorităților față de cicliști.

„În ochii autorităților de reglementare a traficului, [n.r. suntem] niște „obiecte fragile”, care trebuie ferite de pericolul traficului rutier „cu care nu poți face nimic”. Soluțiile pe care le pun în practică se rezumă aproape exclusiv la limitarea mobilității utilizatorilor de transport alternativ: purtați cască, îmbrăcați vestă, nu mergeți pe aici, nu mergeți pe acolo. Mai degrabă duce la măsuri restrictive, decât la îmbunătățirea infrastructurii”, explică Iordachi.

Ciclistul susține că soluția constă în limitarea riscului prezentat de automobile prin reducerea vitezei, calmarea traficului și descurajarea utilizării mașinilor personale. Adițional, cu scopul de a încuraja utilizarea transportului ecologic, Iordachi a recomandat autorităților publice să creeze o infrastructură sigură și prietenoasă pentru bicicliști, anticipând creșterea numărului acestora, nu reacționând tardiv. În calitate de anti-exemplu, membrul ABC menționează Erevanul, unde lipsa măsurilor pentru cicliști și transport public a dus la ambuteiaje severe, subliniind importanța unei abordări proactive din partea autorităților pentru a evita probleme similare în Chișinău.

Membrul ABC apreciază inaugurarea pistei dedicate transportului alternativ de pe str. 31 august 1989. „A adăugat orașului mai mulți utilizatori zilnici ai bicicletei decât toate festivalurile de ciclism luate împreună”, a opinat activistul.

Corina Ovcearenco, membră ABC, a spus că numărul de utilizatori de biciclete, de pietoni și de șoferi este proporțional cu felul în care se investește în infrastructură. „Trebuie să investești în orașul pe care vrei să-l vezi. Dacă nu investești în condițiile decente pentru deplasarea transportului public și alternativ, oamenii o să se izoleze în mașini, iar asta duce la ambuteiaje tot mai mari și sufocante”.

Conform Ministerului Mediului, 90% din totalul poluanților atmosferici din capitală provine de la autoturisme. Problema ambuteiajelor și a aerului poluat este o problemă răspândită printre urbele Europei. Zeci de orașe majore din Europa descurajează utilizarea autoturismului personal în folosul transportului public și alternativ pentru a aborda aceste probleme.

Și primarul Ion Ceban reafirmă problema ambuteiajelor. „Orașul crește și nu cresc suficient capacitățile de a face față. Chișinăul a fost prevăzut pentru 90 mii de mașini. Astăzi în Chișinău zilnic avem peste 500 de mii de mașini, iar peste 300 avem înregistrate oficial”, spunea primarul în luna aprilie.

***

*Transportul alternativ reprezintă formele de deplasare care exclude călătoria cu transportul privat și public. Câteva exemple de tip de transport alternativ sunt: bicicleta, monociclul, trotineta și variațiile electrice ale acestora.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: