chisinau.md

Cu bicicleta prin Chișinău. Cât de adaptată este capitala Moldovei pentru transportul alternativ?

Pe 17 mai este marcată „Bike to work day” – „Ziua mersului la serviciu cu bicicleta”, un eveniment menit să promoveze utilizarea transportului ecologic. Membrii „Alianței Biciclete Chișinău” (ABC), o inițiativă care atrage atenția asupra formelor alternative de deplasare, au vorbit cu NM despre dificultățile întâmpinate de cicliști în trafic, despre banda dedicată pe str. 31 august 1989 și despre posibile soluții pentru prevenirea ambuteiajelor.

Pe lângă lipsa unei rețele interconectate de benzi pentru transport alternativ*, cea mai mare problemă pentru bicicliști identificată de Gheorghe A. Iordachi, membru ABC, este percepția autorităților față de cicliști.

„În ochii autorităților de reglementare a traficului, [n.r. suntem] niște „obiecte fragile”, care trebuie ferite de pericolul traficului rutier „cu care nu poți face nimic”. Soluțiile pe care le pun în practică se rezumă aproape exclusiv la limitarea mobilității utilizatorilor de transport alternativ: purtați cască, îmbrăcați vestă, nu mergeți pe aici, nu mergeți pe acolo. Mai degrabă duce la măsuri restrictive, decât la îmbunătățirea infrastructurii”, explică Iordachi.

Ciclistul susține că soluția constă în limitarea riscului prezentat de automobile prin reducerea vitezei, calmarea traficului și descurajarea utilizării mașinilor personale. Adițional, cu scopul de a încuraja utilizarea transportului ecologic, Iordachi a recomandat autorităților publice să creeze o infrastructură sigură și prietenoasă pentru bicicliști, anticipând creșterea numărului acestora, nu reacționând tardiv. În calitate de anti-exemplu, membrul ABC menționează Erevanul, unde lipsa măsurilor pentru cicliști și transport public a dus la ambuteiaje severe, subliniind importanța unei abordări proactive din partea autorităților pentru a evita probleme similare în Chișinău.

Membrul ABC apreciază inaugurarea pistei dedicate transportului alternativ de pe str. 31 august 1989. „A adăugat orașului mai mulți utilizatori zilnici ai bicicletei decât toate festivalurile de ciclism luate împreună”, a opinat activistul.

Corina Ovcearenco, membră ABC, a spus că numărul de utilizatori de biciclete, de pietoni și de șoferi este proporțional cu felul în care se investește în infrastructură. „Trebuie să investești în orașul pe care vrei să-l vezi. Dacă nu investești în condițiile decente pentru deplasarea transportului public și alternativ, oamenii o să se izoleze în mașini, iar asta duce la ambuteiaje tot mai mari și sufocante”.

Conform Ministerului Mediului, 90% din totalul poluanților atmosferici din capitală provine de la autoturisme. Problema ambuteiajelor și a aerului poluat este o problemă răspândită printre urbele Europei. Zeci de orașe majore din Europa descurajează utilizarea autoturismului personal în folosul transportului public și alternativ pentru a aborda aceste probleme.

Și primarul Ion Ceban reafirmă problema ambuteiajelor. „Orașul crește și nu cresc suficient capacitățile de a face față. Chișinăul a fost prevăzut pentru 90 mii de mașini. Astăzi în Chișinău zilnic avem peste 500 de mii de mașini, iar peste 300 avem înregistrate oficial”, spunea primarul în luna aprilie.

***

*Transportul alternativ reprezintă formele de deplasare care exclude călătoria cu transportul privat și public. Câteva exemple de tip de transport alternativ sunt: bicicleta, monociclul, trotineta și variațiile electrice ale acestora.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

airport.md

12 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat

Pe 28 aprilie 2026 se împlinesc 12 ani de la abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul celor 12 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim.

Potrivit Ministerului de Externe, din 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Date comparative pe ani

Numărul beneficiarilor care au călătorit în Spațiul Schengen a crescut de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. Doar 0,3-0,4% dintre călători în acea perioadă au fost refuzați la intrare, iar 0,5-0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală. 

În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de 2,4 ori față de 2019 (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243). În 2021, au fost înregistrați 614 873 de beneficiari și 1 297 528 de călătorii. Potrivit Ministerului, circulația s-a redus din cauza restricțiilor de călătorie impuse de statele membre ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de Covid-19. Rata refuzurilor de intrare și a șederilor ilegale a ajuns în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%. În 2021, refuzurile au scăzut la 0,6%, iar șederile ilegale au crescut la 2,78%. 

Pe parcursul anilor 2022-2025, numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ 1 milion anual (2022 – 991 514, 2023 – 1 045 329, 2024 – 1 001 987, 2025 – 1 007 064), iar numărul călătoriilor – la circa 2,5 milioane pe an. Refuzurile de intrare au înregistrat o ușoară creștere (de la 0,2% în 2022 la 0,44% în 2025), în timp ce cazurile de ședere ilegală au scăzut (de la 1,63% în 2022 la 0,74% în 2025). 

Precizările Ministerului de Externe

Ministerul a precizat că libera circulație presupune respectarea regulilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, inclusiv a celor prevăzute în articolul 6 al Codului Frontierelor Schengen.

În același timp, Ministerul a amintit că, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) la frontierele externe. „Acesta nu schimbă regulile de intrare și ședere în Spațiul Schengen, dar poate prelungi timpul de verificare și colectare a datelor”, a precizat Ministerul.

Din Spațiul Schengen fac parte 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (cu excepția Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: