Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie?

În ciuda turbulențelor politice continue și a crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Republica Moldova a continuat să implementeze reforme în domeniul de reglementare a activității de întreprinzător și pe parcursul anului 2020. Acestea s-au axat pe trei elemente: extinderea aplicării Registrului de stat a controalelor; a Ghișeului unic pentru actele permisive și a Analizei Impactului de Reglementare (RIA).

Pe parcursul anul 2020, organele de control (18 la număr, comparativ cu anul 2018 când acestea erau 58) au efectuat 34,5 mii de controale, dintre care aproape 12 mii au fost controale planificate și 22,5 mii – controale inopinate. Dinamica controalelor efectuate în anul precedent arată că numărul acestora s-a redus cu 31,2% față de anul 2019. În anul 2020, cele mai multe controale au fost efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Ce este Registrul de Stat al Controalelor și cum a fost eficientizat în 2020?

Începând cu luna iulie 2014 a fost concepută implementarea Registrului de Stat al Controalelor, o platformă online comună, care a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate. Dar implementarea respectivă a decurs neuniform reieșind din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea resursei menționate, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită de a asimila noile abordări propuse de RSC.

Astfel, actele legislative care reglementează activitatea de control au fost puse în acord abia după aprobarea Legii nr.185 din anul 2017, care a determina competența organelor de control specializat pe toate componentele reformei controalelor de stat (instituțională, procedurală și digitalizarea Registrului de stat al controalelor).

Reforma este desfășurată cu sprijinul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului Ameliorarea Competitivității II (PAC II), care a acordat și în 2020 suport tehnic Cancelariei de Stat pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea continuă a sistemul informațional de gestionare a controalelor.

Pe parcursul anului au fost instituite noi funcționalități ale RSC, spre exemplu, au fost revizuite fluxurile aferente controlului în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și/sau licenței, amânarea controalelor, revizuite procesele de planificare a controalelor.

De asemenea, a fost finalizată interconexiunea Registrului de Stat al Controalelor cu Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat și a fost inițiată interconexiunea RSC cu Sistemul informaţional automatizat pentru gestionarea şi eliberarea actelor permisive (în continuare – SIA GEAP) în vederea eliminării dublării acțiunilor operate în aceste registre.

A fost inițiată implementarea utilizării semnăturii electronice aplicabile pe documentele aferente controlului.

Totodată, angajații instituțiilor publice au fost instruiți privind utilizarea RSC la efectuarea controalelor, precum și planificarea acestora pentru anul 2021.

De evidenţiat că Registrul de Stat al Controalelor a fost creat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale, parte componentă a Băncii Mondiale.

Analiza Impactului de Reglementare (AIR)

Procesul reformei mediului de afaceri a fost relansat prin implementarea Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător (“Ghilotina II”). În urma acestui proces s-a hotărât ca orice act normativ ce afectează activitatea de întreprinzător trebuie însoțit de o Analiză a Impactului de Reglementare.

AIR reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor și beneficiilor pentru societate și mediul de afaceri, a necesității intervenției statului prin reglementare, evaluarea impactului acesteia asupra activității de întreprinzător, cetățenilor și statului, precum și corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activității de întreprinzător.

Pe lângă aceasta, în cadrul procesului reformei mediului de afaceri a fost creată Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, al cărei Grup de lucru, examinează și aprobă AIR ce însoțesc proiectele de acte normative și legislative. Grupul de lucru este asistat de Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare (SEIR). Opiniile SEIR sunt consultative, deciziile aparținând membrilor Grupului de lucru, prezenți la ședință.

Începând cu luna noiembrie 2019, atât Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, cât și SEIR este în subordinea Cancelariei de stat. În acest context, rata de conformare AIR, indicator monitorizat de Banca Mondială a crescut considerabil pe parcursul ultimilor 4 ani, de la 42% la 77%, în luna decembrie 2020. Pentru actele aprobate sau promovate de Guvern, acest indicator se ridică la 97%.

Pe parcursul anului 2020, consultanții SEIR au analizat, întocmit şi au prezentat membrilor Grupului de Lucru opinii analitice asupra a 147 de AIR şi 87 de proiecte de acte normative.

De menționat că, începând cu anul 2019, au fost unificate două mecanisme de evaluare a impactului asupra mediului de afaceri: Analiza Impactului de Reglementare și Analiza ex-ante.

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive a fost lansat în luna iulie 2018 și are ca obiectiv reducerea costurilor administrative și interacțiunii reprezentanților mediului de afaceri cu autoritățiile administrației publice centrale și locale în procesul aplicării și emiterii actelor permisive (certificate, licențe, autorizații, etc.).

Agenții economici pot depune online, prin intermediul atât a platformei servicii.gov.md, precum și prin intermediul paginei web actpermisiv.gov.md, cererea de obținere a actului permisiv și pot urmări etapa la care se află cererea la documentul solicitat. Astfel, Ghișeul unic asigură transparența proceselor de eliberare a actelor permisive, reduce contactul agenților economici cu angajații entităților emitente, reduce timpul pentru colectarea diverselor documente ce urmează a fi prezentate pentru obținerea unui act permisiv și, respectiv, costurile de operare atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetul de stat.

De la lansarea platformei electronice, solicitarea actelor permisive prin ghișeul unic a sporit de 25 ori. Dacă în septembrie 2018 erau 2027 solicitări, la finele lunii decembrie 2020 erau deja peste 73,5 de mii de cereri procesate și circa 48 de mii de acte permisive eliberate.

Odată cu introducerea restricțiilor și limitarea contactelor fizice, inclusiv în instituțiile de stat, rata solicitarilor online a crescut și mai mult, până la 76%, fapt care demonstrează o absorbție notabilă a soluțiilor digitale de către sectorul privat. În anul 2021, din cele 11 630 de cereri procesate, au fost depuse online 8640 sau 56.6%.

La începutul lunii aprilie 2021, din 152 de acte permisive existente plus 1 (Notificare de Inițiere a Activității de Comerț), și din numărul total de autorități emitente de acte permisive (30 din APC și toate APL-urile) sunt disponibile pentru acces online 131 de acte permisive.

În condițiile crizei pandemice de COVID-19, implementarea și utilizarea platformei electronice on-line pentru digitalizarea proceselor de emitere a actelor permisive a devenit mult mai importantă.

Dar deși, multe autorități procesează actele permisive prin SIA GEAP, totuși, rata de utilizare a platformei este încă modestă, din 131 de procese configurate doar 74 acte permisive fiind solicitate prin sistem. Unele instituții publice: Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal sunt reticente să aplice Ghișeul unic în activitatea lor.

Astfel, pentru a crește gradul de depunere online a solicitărilor de acte permisive, a fost modificată Legea 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, fiind introdusă obligativitatea unui QR cod unic emis de sistemul informațional pentru fiecare act permisiv. Modificările au intrat în vigoare în luna februarie 2021.

Evidențiem că implementarea sistemului electronic de Ghișeu Unic pe platforma SIA GEAP a fost implementat cu sprijinul proiectului de Amelioarare a Competivităţiii finanţat de Banca Mondială. Acesta oferă antreprenorilor şi autorităților publice o serie de avantaje, printre care posibilitatea de a solicita actul permisiv din oficiu, la un click distanță, fără deplasare la autoritatea emitentă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

În locul lui Beliakov. Krasnoselski a numit un nou copreședinte al CUC din partea Tiraspolului

Constantin Kalinenok va deveni noul copreședinte al Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea regiunii transnistrene. Un decret în acest sens a fost semnat de liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Kalinenok îl va înlocui în această funcție pe Oleg Beliakov.

Vadim Krasnoselski a menționat pe rețelele de socializare că Beliakov demisionează din proprie inițiativă.

Luptător-apărător, reprezentant al forțelor de ordine, diplomat pacificator — astăzi el este eliberat din funcția de copreședinte al Comisiei Unificate de Control din partea Transnistriei, din proprie inițiativă, dar rămâne un exemplu de cetățean și patriot. Îți mulțumesc pentru serviciu”, a spus Krasnoselski.

Menționăm că noul copreședinte CUC din partea Tiraspolului, Constantin Kalinenok, a fost anterior șef de direcție în cadrul „ministerului de Interne” nerecunoscut al regiunii și a condus secretariatul așa-zisului „Consiliu de Securitate” local. Kalinenok participă la Operațiunea de Menținere a Păcii din 2006 și face parte din delegația CUC a regiunii transnistrene.

***

Comisia Unificată de Control este o forță tri-laterală de menținere a păcii și o structură de comandament militar comună formată din trimiși ai Republicii Moldova, regiunii transnistrene și Rusiei, care activează în Zona de Securitate de pe Nistru.

Principala sarcină a delegației Republicii Moldova în cadrul CUC este organizarea monitorizării situației din Zona de Securitate și adoptarea, pe baza consensului părților, a deciziilor preventive menite să asigure menținerea păcii și a ordinii publice în cadrul procesului de pacificare.

(VIDEO) Plahotniuc, gata să revină în Moldova/ Dodon, despre blocul electoral/ La protest pentru 300 de lei?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Cinci participanți la protestul opoziției, bănuiți că au fost plătiți
— Vlah îl amenință cu judecata pe Grosu
— Plahotniuc vrea să revină în Moldova. Precizările avocatului său
— Un alt pretendent la un fotoliul în Parlament
— PSRM își propune să participe la parlamentare în componența unui bloc
— Fostul șef al stisc s-a alăturat blocului „împreună”
— Plahotniuc nu vrea să fie adus în Moldova? Precizările Procuraturii
— PNM a decis să participe la alegerile parlamentare
— Alegătorii cu altă reședință, rugați să-și declare noul domiciliu
— Incendiu puternic de vegetație la Căușeni
— Mai mulți politicieni și activiști străini nu au fost lăsați să intre în Moldova
— Cod Galben de ploi și grindină în Moldova
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Temu, sub lupa Comisiei Europene: platforma riscă amendă pentru vânzarea de produse ilegale

Comisia Europeană a stabilit, preliminar, că platforma chineză de comerț online Temu permite vânzarea de produse ilegale în UE. Dacă aceste concluzii vor fi confirmate, compania riscă o amendă de până la 6% din veniturile sale anuale globale.

Platforma Temu este acuzată că nu a evaluat în mod corespunzător riscurile de vânzare a produselor ilegale pe piața sa. Astfel, CE a constatat, în urma unei analize preliminare, că Temu ar fi încălcat Legea privind serviciile digitale (DSA). Potrivit instituției, există dovezi că „platforma prezintă un risc major pentru consumatorii din UE, care s-ar putea confrunta cu produse ilegale”.

„Mai precis, analiza unui exercițiu de client misterios efectuată de Comisie a constatat că este foarte probabil ca consumatorii care cumpără de pe Temu să găsească produse neconforme printre oferte, cum ar fi jucăriile pentru copii și produsele electronice de mici dimensiuni”, se arată în comunicat.

Dacă aceste concluzii preliminare vor fi confirmate, Comisia va decide că Temu încalcă articolul 34 din Legea privind serviciile digitale, ceea ce ar atrage o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală, precum și obligația de a elimina încălcările constatate.

Menționăm că procedura împotriva Temu pentru vânzarea de produse ilegale în UE a fost inițiată încă din noiembrie 2024.

Plângerea sublinia că platforma nu dispune de sisteme suficient de sigure pentru a împiedica reapariția vânzătorilor necinstiți. De asemenea, Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de tacticile agresive de vânzare ale Temu, cu un „design care creează dependență”, inclusiv prin „recompense de tip joc”.

Cu Sens/Facebook

Vladimir Plahotniuc cere să fie extrădat în R. Moldova: Anunțul avocatului

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a anunțat că oligarhul, aflat în arest în Grecia, ar fi depus oficial o cerere prin care „acceptă necondiționat” să fie extrădat în Republica Moldova.

Cererea a fost adresată autorităților judiciare competente din Grecia și confirmă voința expresă a lui Vladimir Plahotniuc de a colabora în mod deschis cu procesul judiciar internațional, în vederea soluționării rapide și neîntârziate a procedurilor legale. Clientul nostru este gata să fie extrădat și este pregătit să facă uz de toate posibilitățile legale pe care le are la îndemână pentru a reveni în Republica Moldova”, a menționat avocatul într-o declarație publică.

Amintim că astăzi, Procuratura Generală nega informațiile potrivit cărora oligarhul Vladimir Plahotniuc ar fi acceptat să fie extrădat în R. Moldova.

Curtea de Apel din Atena, instanța competentă în examinarea procedurii de extrădare, a informat Procuratura Generală a țării noastre că numitul nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”, se menționa într-un comunicat al Procuraturii.

Amintim că IGP a anunțat, pe 22 iulie, că fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut în Grecia, potrivit informațiilor transmise oficial de Interpol Atena. Surse NewsMaker susțin că, odată cu el, ar fi fost reținut și fostul deputat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al oligarhului.

Contactat, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru NM că Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, Grecia, în momentul în care încerca să zboare în Dubai. Șeful poliției a precizat că autoritățile din Republica Moldova colaborează pentru a iniția procedurile de extrădare.

Procuratura Generală a nunțat, pe 24 iulie, că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

***

Reamintim că Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În februarie 2025, Interpol a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională, după ce a refuzat o cerere similară a Chișinăului, în 2020.

Pe de altă parte, Constantin Țuțu – considerat omul de încredere al lui Plahotniuc – este vizat într-o cauză penală pornită pe faptul îmbogăţirii ilicite, în perioada anilor 2014 – 2018. Ca și Plahotniuc, Țuțu se afla în lista persoanelor date în căutare internațională.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: