Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie?

În ciuda turbulențelor politice continue și a crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Republica Moldova a continuat să implementeze reforme în domeniul de reglementare a activității de întreprinzător și pe parcursul anului 2020. Acestea s-au axat pe trei elemente: extinderea aplicării Registrului de stat a controalelor; a Ghișeului unic pentru actele permisive și a Analizei Impactului de Reglementare (RIA).

Pe parcursul anul 2020, organele de control (18 la număr, comparativ cu anul 2018 când acestea erau 58) au efectuat 34,5 mii de controale, dintre care aproape 12 mii au fost controale planificate și 22,5 mii – controale inopinate. Dinamica controalelor efectuate în anul precedent arată că numărul acestora s-a redus cu 31,2% față de anul 2019. În anul 2020, cele mai multe controale au fost efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Ce este Registrul de Stat al Controalelor și cum a fost eficientizat în 2020?

Începând cu luna iulie 2014 a fost concepută implementarea Registrului de Stat al Controalelor, o platformă online comună, care a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate. Dar implementarea respectivă a decurs neuniform reieșind din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea resursei menționate, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită de a asimila noile abordări propuse de RSC.

Astfel, actele legislative care reglementează activitatea de control au fost puse în acord abia după aprobarea Legii nr.185 din anul 2017, care a determina competența organelor de control specializat pe toate componentele reformei controalelor de stat (instituțională, procedurală și digitalizarea Registrului de stat al controalelor).

Reforma este desfășurată cu sprijinul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului Ameliorarea Competitivității II (PAC II), care a acordat și în 2020 suport tehnic Cancelariei de Stat pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea continuă a sistemul informațional de gestionare a controalelor.

Pe parcursul anului au fost instituite noi funcționalități ale RSC, spre exemplu, au fost revizuite fluxurile aferente controlului în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și/sau licenței, amânarea controalelor, revizuite procesele de planificare a controalelor.

De asemenea, a fost finalizată interconexiunea Registrului de Stat al Controalelor cu Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat și a fost inițiată interconexiunea RSC cu Sistemul informaţional automatizat pentru gestionarea şi eliberarea actelor permisive (în continuare – SIA GEAP) în vederea eliminării dublării acțiunilor operate în aceste registre.

A fost inițiată implementarea utilizării semnăturii electronice aplicabile pe documentele aferente controlului.

Totodată, angajații instituțiilor publice au fost instruiți privind utilizarea RSC la efectuarea controalelor, precum și planificarea acestora pentru anul 2021.

De evidenţiat că Registrul de Stat al Controalelor a fost creat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale, parte componentă a Băncii Mondiale.

Analiza Impactului de Reglementare (AIR)

Procesul reformei mediului de afaceri a fost relansat prin implementarea Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător (“Ghilotina II”). În urma acestui proces s-a hotărât ca orice act normativ ce afectează activitatea de întreprinzător trebuie însoțit de o Analiză a Impactului de Reglementare.

AIR reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor și beneficiilor pentru societate și mediul de afaceri, a necesității intervenției statului prin reglementare, evaluarea impactului acesteia asupra activității de întreprinzător, cetățenilor și statului, precum și corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activității de întreprinzător.

Pe lângă aceasta, în cadrul procesului reformei mediului de afaceri a fost creată Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, al cărei Grup de lucru, examinează și aprobă AIR ce însoțesc proiectele de acte normative și legislative. Grupul de lucru este asistat de Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare (SEIR). Opiniile SEIR sunt consultative, deciziile aparținând membrilor Grupului de lucru, prezenți la ședință.

Începând cu luna noiembrie 2019, atât Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, cât și SEIR este în subordinea Cancelariei de stat. În acest context, rata de conformare AIR, indicator monitorizat de Banca Mondială a crescut considerabil pe parcursul ultimilor 4 ani, de la 42% la 77%, în luna decembrie 2020. Pentru actele aprobate sau promovate de Guvern, acest indicator se ridică la 97%.

Pe parcursul anului 2020, consultanții SEIR au analizat, întocmit şi au prezentat membrilor Grupului de Lucru opinii analitice asupra a 147 de AIR şi 87 de proiecte de acte normative.

De menționat că, începând cu anul 2019, au fost unificate două mecanisme de evaluare a impactului asupra mediului de afaceri: Analiza Impactului de Reglementare și Analiza ex-ante.

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive a fost lansat în luna iulie 2018 și are ca obiectiv reducerea costurilor administrative și interacțiunii reprezentanților mediului de afaceri cu autoritățiile administrației publice centrale și locale în procesul aplicării și emiterii actelor permisive (certificate, licențe, autorizații, etc.).

Agenții economici pot depune online, prin intermediul atât a platformei servicii.gov.md, precum și prin intermediul paginei web actpermisiv.gov.md, cererea de obținere a actului permisiv și pot urmări etapa la care se află cererea la documentul solicitat. Astfel, Ghișeul unic asigură transparența proceselor de eliberare a actelor permisive, reduce contactul agenților economici cu angajații entităților emitente, reduce timpul pentru colectarea diverselor documente ce urmează a fi prezentate pentru obținerea unui act permisiv și, respectiv, costurile de operare atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetul de stat.

De la lansarea platformei electronice, solicitarea actelor permisive prin ghișeul unic a sporit de 25 ori. Dacă în septembrie 2018 erau 2027 solicitări, la finele lunii decembrie 2020 erau deja peste 73,5 de mii de cereri procesate și circa 48 de mii de acte permisive eliberate.

Odată cu introducerea restricțiilor și limitarea contactelor fizice, inclusiv în instituțiile de stat, rata solicitarilor online a crescut și mai mult, până la 76%, fapt care demonstrează o absorbție notabilă a soluțiilor digitale de către sectorul privat. În anul 2021, din cele 11 630 de cereri procesate, au fost depuse online 8640 sau 56.6%.

La începutul lunii aprilie 2021, din 152 de acte permisive existente plus 1 (Notificare de Inițiere a Activității de Comerț), și din numărul total de autorități emitente de acte permisive (30 din APC și toate APL-urile) sunt disponibile pentru acces online 131 de acte permisive.

În condițiile crizei pandemice de COVID-19, implementarea și utilizarea platformei electronice on-line pentru digitalizarea proceselor de emitere a actelor permisive a devenit mult mai importantă.

Dar deși, multe autorități procesează actele permisive prin SIA GEAP, totuși, rata de utilizare a platformei este încă modestă, din 131 de procese configurate doar 74 acte permisive fiind solicitate prin sistem. Unele instituții publice: Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal sunt reticente să aplice Ghișeul unic în activitatea lor.

Astfel, pentru a crește gradul de depunere online a solicitărilor de acte permisive, a fost modificată Legea 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, fiind introdusă obligativitatea unui QR cod unic emis de sistemul informațional pentru fiecare act permisiv. Modificările au intrat în vigoare în luna februarie 2021.

Evidențiem că implementarea sistemului electronic de Ghișeu Unic pe platforma SIA GEAP a fost implementat cu sprijinul proiectului de Amelioarare a Competivităţiii finanţat de Banca Mondială. Acesta oferă antreprenorilor şi autorităților publice o serie de avantaje, printre care posibilitatea de a solicita actul permisiv din oficiu, la un click distanță, fără deplasare la autoritatea emitentă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Țigările se scumpesc în 2026. Cât va costa cel mai ieftin pachet în Moldova

Țigările comercializate pe teritoriul Republicii Moldova se scumpesc și în 2026. Dacă în 2025 cel mai ieftin pachet s-a scumpit cu 3,85 lei comparativ cu anul trecut, atunci în 2026 acesta va fi mai scump cu 4,24 lei comparativ cu 2025, ajungând la 46,59 lei. Informația pentru anul viitor a fost comunicată de Serviciul Fiscal de Stat, care a atenționat comercianții că vânzarea la preț mai mic decât cel de referință este interzisă.

Pe 5 decembrie, Serviciul Fiscal de Stat a anunțat contribuabilii care activează în domeniul comerțului cu țigarete și țigări de foi că, în anul 2026, prețul de referință pentru un pachet ce conține 20 de unități de produs menționat va fi de 46,59 lei. Spre comparație, în anul 2025, prețul de referință este de 42,35 lei.

„Atenționăm asupra faptului că se interzice vânzarea de către orice persoană a țigaretelor şi a ţigărilor de foi (cigarillos) la preţ mai mic decât cel de referinţă. Încălcarea acestei prevederi atrage după sine aplicarea sancțiunii conform art. 2621 alin.(3) din Codul fiscal, potrivit căruia înregistrarea preţului maxim de vânzare a ţigaretelor la o valoare mai mică decât preţul de referinţă, comercializarea ţigaretelor şi a ţigărilor de foi (cigarillos) la un preţ mai mic decât preţul de referinţă se sancționează cu amendă în mărime de la 30% la 50% din valoarea ţigaretelor și/sau a ţigărilor de foi (cigarillos) aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de referinţă”, a comunicat Serviciul Fiscal de Stat.

Potrivit instituției, „prețul de referință (per pachet) reprezintă valoarea rezultată prin aplicarea (înmulțirea) cotei accizei minime pentru anul de referință la volumul în expresie naturală (1 000 bucăți) cu coeficientul de 1,46 înmulțit la numărul de țigarete în pachet şi împărțit la 1 000”. „Pentru anul 2026 cota minimă a accizei pentru 1 000 de unități de țigări sau țigări de foi constituie 1 595,53 lei”, a declarat Serviciul Fiscal de Stat. Spre comparație, pentru anul 2025, cota minimă a accizei pentru 1 000 de unități de țigări sau țigări de foi constituie 1 450,48 lei.

Partidul „ȘOR”

Gata cu OrheiLandul lui Șor. Confirmat: parcul de distracții își sistează activitatea

Parcul de distracții „OrheiLand”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, își sistează activitatea. Anunțul a fost făcut de primara în demisie a orașului Orhei, Tatiana Cociu, pe 5 decembrie, după ce Șor a comunicat că își închide „proiectele sociale” din Republica Moldova.

Proiectele sociale, care au devenit mândria întregii țări, nu mai pot fi susținute de Ilan Mironovici în condițiile presiunilor și șantajului din partea administrației centrale. Cu mare regret, este vorba și despre încetarea finanțării iubitului nostru parc național OrheiLand. Mulți își aduc aminte cum, 7 ani în urmă, Ilan Șor a transformat un teren mlăștinos abandonat într-o perlă a Orheiului, cu alei, spații de joacă și atracții. (…) Înțelegem că închiderea parcului va fi o pierdere foarte mare pentru cetățenii de rând”, a declarat Tatiana Cociu.

Edila a mai menționat că parcul de distracții ar putea fi redeschis atunci când situația politică din țară se va schimba, iar actuala guvernare va pleca de la putere.

Parcul de distracții „OrheiLand” a fost fondat de Ilan Șor pe vremea când era primar al municipiului Orhei. Poliția a deschis un dosar penal pentru suspiciuni de evaziune fiscală în privința acestuia.

Vestea despre închiderea parcului de distracții vine după ce, pe 1 decembrie, oligarhul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că își închide așa-numitele „proiecte sociale” din Republica Moldova și propune crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare. Acesta susține că banii pe care îi tranfera în țară ar fi fost blocați, iar mai mulți angajați ai săi ar fi fost arestați. Totodată, Șor a spus că nu mai poate continua activitățile de „sprijin pentru populație”, dar promite să le reia după ce se schimbă guvernarea.

Iar o zi mai târziu, pe 2 decembrie, primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, care a beneficiat de sprijinul lui Șor în campania electorală, a anunțat că demisionează. Edila a spus că motivul pentru care pleacă din funcție este că se simte „amenințată” și că guvernarea ar pune impedimente în dezvoltarea orașului (ce cred locuitorii orașului despre demisia lui Cociu și retragerea lui Șor, aflați AICI). Formațiunea de guvernământ PAS nu a comentat acuzațiile.

În prezent, viceprimara Anastasia Țurcan asigură interimatul funcției de primar al orașului.

În septembrie 2025, Ilan Șor a rămas fără o parte importantă din afacerile sale, după ce Serviciul Fiscal de Stat a aplicat interdicții asupra mai multor companii și organizații afiliate acestuia, inclusiv asupra rețelei de magazine sociale „MeriȘOR”.

În același timp, parcul de distracții „Găgăuzia Land” din satul Congaz – promis de Șor în campania electorală pentru funcția de bașcan și construit după ce Evghenia Guțul a câștigat alegerile – continuă să activeze fără autorizație. Anul trecut, parcul a fost implicat în mai multe scandaluri: doi bărbați au fost electrocutați în timp ce efectuau lucrări la rețeaua electrică, la doar o lună după ce o fetiță de 10 ani a ajuns la spital cu o fractură dublă la picior, rănită pe unul dintre terenurile amplasate în parc. Și în acest caz, oamenii legii au inițiat urmărirea penală.

Guvernul, în discuții cu Banca Națională pentru reglementarea criptovalutelor

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Republica Moldova are nevoie de reglementări pentru criptovalute și că acest subiect este analizat împreună cu Banca Națională. Declarațiile au fost făcute la ediția din 4 decembrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

În timpul emisiunii, premierul a fost întrebat dacă Republica Moldova va avea reglementări pe criptovalută și dacă autoritățile se gândesc la acest aspect.

„Noi ne gândim împreună cu Banca Națională. E nevoie o reglementare. Știți că am fost suspuși la tot felul de atacuri hibride și, de fapt, cripto s-a folosit ca un instrument de plată și am fost nevoiți să intervenim ca guvern, dar și Banca Națională a făcut un lucru, după părerea mea – ca fost angajat al Băncii Naționale, foarte bun: să detecteze acele forme de convertire a cripto în numerar, în cash, și în tot felul de a manipula”, a comunicat oficialul.

Menționăm că, recent, în Republica Moldova au avut loc mai multe percheziții într-o cauză penală pentru spălare de bani, conversie de criptomonede și finanțare ilegală a activităților politice. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, perchezițiile au vizat membri incluși într-un partid politic prin intermediul grupării „Șor”. Aceștia, a precizat IGP, au acționat ca persoane interpuse pentru finanțarea partidului înscris în alegerile din această toamnă.

***

În iulie 2025, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, a anunțat că Moldova intenționează să legalizeze criptomonedele și să elaboreze până în 2026 un cadru juridic pentru utilizarea acestora.

În noiembrie, șeful Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, declara că se pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor și că un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare. Potrivit lui Munteanu, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede. Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. NewsMaker a scris la acest subiect AICI.

Telegram/RTE Chișinău

NM Espresso: Popșoi l-a numit pe Trump «președintele păcii», Munteanu a considerat istoria cu drona «comicǎ», iar troleibuzul cu Moș Crăciun a revenit la Chișinău

Drona în motocultor: continuare

Bărbatul din satul Pepeni, care a găsit o dronă pe câmp și a adus-o acasă pe un motocultorul, va fi chemat la audieri, a anunțat ministra Afacerilor Interne Daniela Misail-Nichitin, menționând că, în funcție de «gravitatea abaterii», ar putea fi sancționat. Ea i-a îndemnat pe cetățeni «să nu atingă astfel de dispozitive și să telefoneze imediat la serviciul 112».

Premierul Alexandru Munteanu a considerat istoria cu drona transportată pe motocultor drept «stranie» și «puțin comică». Totodată, șeful cabinetului de miniștri a subliniat că este «o chestiune foarte serioasă», legată de securitatea țării, iar Guvernul ia toate măsurile pentru protejarea cetățenilor.


Popșoi la CNN: Trump, drone

Ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, aflat într-o vizită de lucru în SUA, a acordat un interviu pentru CNN, în care Popșoi l-a numit pe Donald Trump «președintele păcii». Popșoi a subliniat că îi consideră sincere eforturile de a pune capăt războiului și și-a exprimat încrederea că Trump «este capabil să convingă Rusia să oprească invazia în Ucraina». De asemenea, Popșoi a declarat că Moscova rămâne «o amenințare serioasă» pentru Europa și a reamintit consecințele războiului pentru Moldova — de la drone căzute până la șocuri economice.


NATO și Moldova

Între timp, la sediul NATO din Bruxelles a avut loc reuniunea miniștrilor de Externe ai țărilor membre ale Alianței. Miniștrii au discutat despre sprijinul pentru Ucraina, perspectivele încheierii războiului și majorarea cheltuielilor de apărare ale statelor NATO până la 5% din PIB. Ce crede NATO despre negocierile de pace, dacă Rusia este pregătită pentru un război cu Europa și cum poate ajuta Alianța în fața amenințării cu drone a Europei și Moldovei, citiți în materialul NM de la Bruxelles «Planul „B“ nu există».


CEDO și libertatea de exprimare în Moldova

Consiliul Europei a încheiat monitorizarea de durată în dosarul «Manole și alții împotriva Moldovei», recunoscând că amendamentele la Codul serviciilor media audiovizuale asigură garanții de independență pentru «Teleradio-Moldova» (TRM) și alte instituții media din țară. Închiderea monitorizării înseamnă că Moldova și-a îndeplinit toate obligațiile față de CEDO, au precizat reprezentanții Consiliului.

CEDO a deschis dosarul în 2002 pe baza plângerii a nouă jurnaliști TRM privind «cenzura» și presiunile politice care ar fi durat zece ani.


Indexarea pensiilor și salariile funcționarilor publici

În acest an, pensiile în Moldova vor fi indexate cu aproximativ 6,8%, a anunțat ministra Muncii Natalia Plugaru. Ea a subliniat că după reforma din 2021 pensia medie a crescut cu 157%.

Premierul Munteanu a comunicat că unor funcționari publici li se vor reduce salariile, deoarece remunerațiile lor actuale sunt «prea mari». El a precizat că este vorba doar de anumite funcții din câteva agenții, nu de o diminuare generalizată a salariilor.


Protestul socialiștilor

Partidul Socialiștilor (PSRM) a organizat o acțiune de protest în fața Ministerului Muncii din cauza reducerii compensațiilor pentru resursele energetice. Protestatarii au scandat «PAS înseamnă sărăcie». Liderul PSRM, Igor Dodon, a îndemnat opoziția să se alăture protestelor și a declarat că socialiștii vor depune moțiuni de cenzură împotriva unor miniștri.

În replică, PAS a declarat că guvernul a alocat în trei ani circa 10 miliarde de lei pentru compensațiile la energie și a adăugat că, în ultimul an, veniturile populației au crescut, iar pensiile au fost indexate cu 10%.


RealPolitik cu Olesea Stamate

În noua ediție a RealPolitik «Încotro duce PAS Moldova?», NM a discutat cu fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, iar acum politician independent, Olesea Stamate, despre direcția în care se îndreaptă Moldova: către o justiție europeană, cenzură digitală sau o nouă competiție politică.


Despre «dinastia» rectorilor de la Universitatea Tehnică

Rectorul Universității de Stat, Igor Șarov, a criticat amendamentele propuse de ministrul Educației, Dan Perciun, la Codul Educației. Modificările, potrivit lui Șarov, îi vor permite rectorului Universității Tehnice (UTM), Viorel Bostan, să obțină al treilea mandat de rector. «Nu suntem Coreea de Nord», a declarat Șarov, amintind că, ținând cont de mandatul tatălui lui Viorel Bostan, familia sa conduce UTM de 34 de ani.

Perciun a replicat că «atacurile la adresa unuia dintre cei mai calificați rectori sunt descalificante».


Percheziții, iar percheziții

Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la Direcția Generală Locativ-Comunală a Chișinăului într-un dosar privind corupția în achizițiile publice și a publicat înregistrări ale convorbirilor telefonice.

«De fiecare dată când ridicăm probleme sociale importante, imediat încep perchezițiile», a comentat primarul Ion Ceban.

Poliția a efectuat peste 50 de percheziții într-un dosar privind pregătirea de dezordini în masă la alegerile parlamentare. Oamenii legii afirmăcă suspecții s-au antrenat în Serbia sub coordonarea unor instructori străini.


Condițiile din închisorile Moldovei

Moldova a înregistrat progrese în soluționarea unor probleme din penitenciare, însă printre deținuți continuă să existe ierarhii și violență. La aceste concluzii a ajuns Comitetul European pentru Prevenirea Torturii.


Podcastul științific NM

În noul episod al podcastului științific «Cum ți se pare», NM a relatat că genele câinilor pot ajuta la tratamentul depresiei, neandertalii vânau femei și copii din triburile străine, somnul insuficient poate provoca inflamații și alte noutăți din știință.


Troleibuzul cu Moș Crăciun

În Chișinău a fost relansat proiectul «Cunoaște orașul împreună cu Moș Crăciun», în cadrul căruia vor fi organizate excursii în troleibuzul turistic, dedicate istoriei și tradițiilor capitalei.

Tururile vor fi organizate în fiecare weekend până pe 6 ianuarie 2026.


Agenda zilei, 5 decembrie:

  • 09:30 — Conferința de presă a fracțiunii PAS în Consiliul Municipal;
  • 10:00 — Ședința Consiliului Municipal;
  • 12:00 — Conferința de presă a co-președinților comitetului parlamentar de asociere Moldova-UE;
  • 16:00 — Deschiderea Târgului de Crăciun la Chișinău.
Colaj NM

Premierul confirmă: vor fi impuse taxe pentru coletele de pe Temu, Shein sau AliExpress

Autoritățile Republicii Moldova au de gând să introducă taxe pentru coletele comandate de pe platforme online precum Temu, Shein sau AliExpress. Potrivit premierului Alexandru Munteanu, aceste taxe sunt necesare. Declarațiile au fost făcute la ediția din 4 decembrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

În timpul emisiunii, premierul a fost întrebat dacă vor fi introduse taxe pentru Temu, Shein, AliExpress și alte platforme internaționale similare. „Da, noi avem de gând… discutăm acum cu Ministerul Finanțelor să reglementăm această activitate și sunt multe întrebări, evident, legate și de siguranță: cam ce vin în acele colete. Este și partea economică, care trebuie reglementată. Deci, o să facem niște schimbări. (…) Aceste taxe, după toate discuțiile pe care le-am avut cu Ministerul Finanțelor, sunt necesare”, a declarat Munteanu.

Întrebat dacă se știe valoarea taxelor, premierul a răspuns: „Deocamdată n-am finalizat cadrul, dar imediat cum facem lucrul acesta, sigur, anunțăm toți consumatorii”.

***

În octombrie 2025, deputatul PAS Radu Marian a declarat că „produsele irealist de ieftine” din China, cumpărate de cetățeni prin platforme internaționale, afectează vânzările agenților economici din Moldova și capacitatea acestora de a menține locuri de muncă. El a precizat că autoritățile analizează soluții pentru „a găsi un compromis din ambele părți”. „Nu pot să vă spun acum ce o să facem și dacă o să facem”, a adăugat Marian, subliniind că subiectul „este o problemă din perspectiva companiilor și a economiei noastre locale”. 

Victoria Belous, pe atunci ministra Finanțelor, a declarat că printre soluțiile propuse se numără reducerea pragului de neimpozitare cu TVA a coletelor sau introducerea unor taxe. Belous a subliniat că orice modificare va fi aplicată doar după consultarea mediului de afaceri și a cetățenilor.

Pe 1 decembrie, ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a declarat că autoritățile analizează diferite scenarii. Întrebat dacă ar putea fi impusă o taxă, ministrul a răspuns: „Potențial, sigur că da. Sunt diferite scenarii pe masă, sunt diferite scenarii în discuții. Nu vă pot spune cu certitudine”.

În prezent, coletele cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de TVA la import.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: