Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie?

În ciuda turbulențelor politice continue și a crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Republica Moldova a continuat să implementeze reforme în domeniul de reglementare a activității de întreprinzător și pe parcursul anului 2020. Acestea s-au axat pe trei elemente: extinderea aplicării Registrului de stat a controalelor; a Ghișeului unic pentru actele permisive și a Analizei Impactului de Reglementare (RIA).

Pe parcursul anul 2020, organele de control (18 la număr, comparativ cu anul 2018 când acestea erau 58) au efectuat 34,5 mii de controale, dintre care aproape 12 mii au fost controale planificate și 22,5 mii – controale inopinate. Dinamica controalelor efectuate în anul precedent arată că numărul acestora s-a redus cu 31,2% față de anul 2019. În anul 2020, cele mai multe controale au fost efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Ce este Registrul de Stat al Controalelor și cum a fost eficientizat în 2020?

Începând cu luna iulie 2014 a fost concepută implementarea Registrului de Stat al Controalelor, o platformă online comună, care a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate. Dar implementarea respectivă a decurs neuniform reieșind din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea resursei menționate, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită de a asimila noile abordări propuse de RSC.

Astfel, actele legislative care reglementează activitatea de control au fost puse în acord abia după aprobarea Legii nr.185 din anul 2017, care a determina competența organelor de control specializat pe toate componentele reformei controalelor de stat (instituțională, procedurală și digitalizarea Registrului de stat al controalelor).

Reforma este desfășurată cu sprijinul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului Ameliorarea Competitivității II (PAC II), care a acordat și în 2020 suport tehnic Cancelariei de Stat pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea continuă a sistemul informațional de gestionare a controalelor.

Pe parcursul anului au fost instituite noi funcționalități ale RSC, spre exemplu, au fost revizuite fluxurile aferente controlului în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și/sau licenței, amânarea controalelor, revizuite procesele de planificare a controalelor.

De asemenea, a fost finalizată interconexiunea Registrului de Stat al Controalelor cu Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat și a fost inițiată interconexiunea RSC cu Sistemul informaţional automatizat pentru gestionarea şi eliberarea actelor permisive (în continuare – SIA GEAP) în vederea eliminării dublării acțiunilor operate în aceste registre.

A fost inițiată implementarea utilizării semnăturii electronice aplicabile pe documentele aferente controlului.

Totodată, angajații instituțiilor publice au fost instruiți privind utilizarea RSC la efectuarea controalelor, precum și planificarea acestora pentru anul 2021.

De evidenţiat că Registrul de Stat al Controalelor a fost creat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale, parte componentă a Băncii Mondiale.

Analiza Impactului de Reglementare (AIR)

Procesul reformei mediului de afaceri a fost relansat prin implementarea Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător (“Ghilotina II”). În urma acestui proces s-a hotărât ca orice act normativ ce afectează activitatea de întreprinzător trebuie însoțit de o Analiză a Impactului de Reglementare.

AIR reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor și beneficiilor pentru societate și mediul de afaceri, a necesității intervenției statului prin reglementare, evaluarea impactului acesteia asupra activității de întreprinzător, cetățenilor și statului, precum și corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activității de întreprinzător.

Pe lângă aceasta, în cadrul procesului reformei mediului de afaceri a fost creată Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, al cărei Grup de lucru, examinează și aprobă AIR ce însoțesc proiectele de acte normative și legislative. Grupul de lucru este asistat de Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare (SEIR). Opiniile SEIR sunt consultative, deciziile aparținând membrilor Grupului de lucru, prezenți la ședință.

Începând cu luna noiembrie 2019, atât Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, cât și SEIR este în subordinea Cancelariei de stat. În acest context, rata de conformare AIR, indicator monitorizat de Banca Mondială a crescut considerabil pe parcursul ultimilor 4 ani, de la 42% la 77%, în luna decembrie 2020. Pentru actele aprobate sau promovate de Guvern, acest indicator se ridică la 97%.

Pe parcursul anului 2020, consultanții SEIR au analizat, întocmit şi au prezentat membrilor Grupului de Lucru opinii analitice asupra a 147 de AIR şi 87 de proiecte de acte normative.

De menționat că, începând cu anul 2019, au fost unificate două mecanisme de evaluare a impactului asupra mediului de afaceri: Analiza Impactului de Reglementare și Analiza ex-ante.

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive a fost lansat în luna iulie 2018 și are ca obiectiv reducerea costurilor administrative și interacțiunii reprezentanților mediului de afaceri cu autoritățiile administrației publice centrale și locale în procesul aplicării și emiterii actelor permisive (certificate, licențe, autorizații, etc.).

Agenții economici pot depune online, prin intermediul atât a platformei servicii.gov.md, precum și prin intermediul paginei web actpermisiv.gov.md, cererea de obținere a actului permisiv și pot urmări etapa la care se află cererea la documentul solicitat. Astfel, Ghișeul unic asigură transparența proceselor de eliberare a actelor permisive, reduce contactul agenților economici cu angajații entităților emitente, reduce timpul pentru colectarea diverselor documente ce urmează a fi prezentate pentru obținerea unui act permisiv și, respectiv, costurile de operare atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetul de stat.

De la lansarea platformei electronice, solicitarea actelor permisive prin ghișeul unic a sporit de 25 ori. Dacă în septembrie 2018 erau 2027 solicitări, la finele lunii decembrie 2020 erau deja peste 73,5 de mii de cereri procesate și circa 48 de mii de acte permisive eliberate.

Odată cu introducerea restricțiilor și limitarea contactelor fizice, inclusiv în instituțiile de stat, rata solicitarilor online a crescut și mai mult, până la 76%, fapt care demonstrează o absorbție notabilă a soluțiilor digitale de către sectorul privat. În anul 2021, din cele 11 630 de cereri procesate, au fost depuse online 8640 sau 56.6%.

La începutul lunii aprilie 2021, din 152 de acte permisive existente plus 1 (Notificare de Inițiere a Activității de Comerț), și din numărul total de autorități emitente de acte permisive (30 din APC și toate APL-urile) sunt disponibile pentru acces online 131 de acte permisive.

În condițiile crizei pandemice de COVID-19, implementarea și utilizarea platformei electronice on-line pentru digitalizarea proceselor de emitere a actelor permisive a devenit mult mai importantă.

Dar deși, multe autorități procesează actele permisive prin SIA GEAP, totuși, rata de utilizare a platformei este încă modestă, din 131 de procese configurate doar 74 acte permisive fiind solicitate prin sistem. Unele instituții publice: Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal sunt reticente să aplice Ghișeul unic în activitatea lor.

Astfel, pentru a crește gradul de depunere online a solicitărilor de acte permisive, a fost modificată Legea 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, fiind introdusă obligativitatea unui QR cod unic emis de sistemul informațional pentru fiecare act permisiv. Modificările au intrat în vigoare în luna februarie 2021.

Evidențiem că implementarea sistemului electronic de Ghișeu Unic pe platforma SIA GEAP a fost implementat cu sprijinul proiectului de Amelioarare a Competivităţiii finanţat de Banca Mondială. Acesta oferă antreprenorilor şi autorităților publice o serie de avantaje, printre care posibilitatea de a solicita actul permisiv din oficiu, la un click distanță, fără deplasare la autoritatea emitentă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PSRM

PSRM acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Găgăuz din alegeri. Reacția partidului de guvernare

Partidul Socialiștilor (PSRM) acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Fiodor Găgăuz din cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Socialiștii susțin că mai multe conturi anonime de TikTok ar fi folosite pentru a crea impresia că echipa candidatului desfășoară agitație electorală ilegală. Solicitată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat acuzațiile drept „aberații”.

Potrivit liderului PSRM, Igor Dodon, rețeaua de conturi ar crea artificial aparența unor încălcări comise de echipa electorală a lui Găgăuz. În paralel, susțin socialiștii, ar fi răspândite informații false pentru a-l discredita pe candidat.

Formațiunea califică situația drept o provocare premeditată și afirmă că PAS s-ar teme de echipa socialiștilor din Găgăuzia.

PSRM anunță că a sesizat Comisia Electorală Centrală și neagă orice legătură cu respectivele conturi, inclusiv finanțarea activității lor. Totodată, potrivit partidului, Fiodor Găgăuz a depus o plângere la poliție.

Socialiștii le cer observatorilor internaționali, inclusiv reprezentanților OSCE, să urmărească situația și să prevină eventuale presiuni asupra candidatului.

Acuzațiile vin după ce comunitatea de experți WatchDog a semnalat că peste 20 de conturi de TikTok care distribuie același conținut cu Fiodor Găgăuz. Potrivit experților, unele conturi au fost create chiar pe 16 octombrie, în ziua lansării acestuia în campania electorală.

Găgăuz a respins anterior orice legătură cu aceste pagini și cu persoanele care le administrează. Candidatul a numit situația „o provocare bine pusă la punct”, menită să îl discrediteze, și a cerut organelor de drept să investigheze cine se află în spatele conturilor. Ulterior, el a anunțat că a depus și o plângere oficială la Poliție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

VIDEO Transnistria, sub influența SIS?/ PAS se teme de socialiștii găgăuzi?/ Moldova achită flagul LGBT

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

— Atacurile cibernetice, investigate de Procuratură
— Moldova va cumpăra camioane militare italiene împreună cu România
— Salariul președintei Maia Sandu va crește de la 22.000 la 55.000 de lei
— Peste 5.700 de euro despăgubiri, după ce un preot a rupt drapelul LGBT
— Cu 50% mai multe camioane la vamă. Numărul angajaților, suplimentat
— Rezervele de apă din Nistru rămân scăzute, în pofida ploilor
— 2027, declarat Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici
— Un jurnalist român, interzis în Transnistria
— Tiraspolul acuză din nou SIS de atacuri informaționale
— Chișinăul, între trecut și modernizare: ce ar salva locuitorii?
— PSRM acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Gagauz din cursa electorală
— Avertismente pentru Koksal și Dudnic din partea CEC-ului din Găgăuzia
— Stratcom avertizează: sondaj neautorizat în Găgăuzia, înaintea alegerilor
— „Fulger”, antrenament pentru intervenții cu risc sporit
— Putin, gata să discute la telefon cu Zelenski? Răspunsul Kremlinului
— Cerul s-a făcut roșu în India. Imaginile spectaculoase au devenit virale

Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Agrobiznes.md

„Nu cerem o favoare”: Producătorii de sfeclă de zahăr cer o întâlnire urgentă cu premierul sau se alătură protestelor fermierilor

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova cere o întâlnire urgentă cu autoritățile pentru a discuta despre viitorul sectorului și achitarea subvențiilor promise. Fermierii au avertizat, pe 29 octombrie, că, dacă întrevederea nu va avea loc până pe 6 noiembrie, vor merge să ceară răspunsuri la sediile instituțiilor și se vor alătura protestelor agricultorilor.

Scrisoarea este adresată premierului Vasile Tofan, ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, și președinților comisiilor parlamentare pentru agricultură și economie. Documentul a fost transmis și Asociației „Forța Fermierilor” și Asociației Naționale a Producătorilor de Culturi Oleaginoase.

Producătorii susțin că solicitările lor anterioare au rămas fără răspuns. Pe 29 septembrie, aceștia au cerut lansarea apelului pentru acordarea sprijinului financiar destinat cultivatorilor de sfeclă de zahăr. Nici acest demers, nici apelul comun al asociațiilor agricole din 21 octombrie nu ar fi primit un răspuns din partea autorităților.

„Nu cerem o favoare, ci respectarea unui act normativ în vigoare. Fermierii au semănat sfeclă în 2025-2026 bazându-se pe acest angajament al statului”, se arată în scrisoare.

Potrivit asociației, pentru plățile solicitate ar fi necesare 30–40 de milioane de lei, sumă care ar reprezenta mai puțin de o zecime din veniturile aduse anual de sector la bugetul public. Producătorii spun că ramura asigură circa 3.500 de locuri de muncă, mai ales în satele din nordul țării, și valorifică investiții de aproximativ 130 de milioane de euro.

„Avertizăm în mod clar: dacă plățile promise nu vor fi acordate, în anul 2027 Republica Moldova riscă să rămână fără zahăr produs autohton”, avertizează asociația.

La întâlnirea solicitată, producătorii vor un calendar pentru lansarea apelului și achitarea sprijinului aferent anului 2026, până la 31 decembrie. De asemenea, cer măsuri pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor.

Asociația susține că își dorește dialog și că a încercat să evite protestele de stradă. Dacă întâlnirea nu va fi convocată, fermierii anunță că se vor prezenta organizat, însoțiți de presă, la Guvern, Ministerul Agriculturii și Parlament.

„Totodată, membrii APSZM vor fi nevoiți să se alăture protestelor producătorilor agricoli. Este o decizie pe care nu ne-o dorim și la care am fi împinși de lipsa de reacție a autorităților”, se menționează în demers.

NM a solicitat o reacție de la Guvern, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat, pe 2 octombrie, că fondurile rămase neutilizate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru achitarea cererilor de plăți complementare depuse în 2025. Potrivit instituției, decizia viza peste 3.700 de fermieri.

Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a criticat atunci decizia. Potrivit lui, redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030. Tot atunci, cultivatorii de sfeclă de zahăr au cerut să le fie acordate subvențiile pentru acest an. În caz contrar, avertizau ei, s-ar putea alătura protestelor agricultorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Generații în dialog – MEMORIE: „Rănile deportărilor nu le poate coase nimeni”. Povestea Valentinei Leșan, născută în Siberia / VIDEO

NewsMaker aduce în atenția cititorilor săi materiale realizate de partenerii din presa regională, pentru ca poveștile și vocile comunităților Moldovei să ajungă la un public mai larg. De această dată, vă propunem un material al colegilor de la „Observatorul de Nord”, din Soroca.

Valentina Leșan este o soroceancă născută la mii de kilometri depărtare de pământurile străbunilor. Este fiica unei familii de deportați. A crescut și s-a maturizat sub semnul secerei și a ciocanului, fără să cunoască prea bine la început cum s-a instalat comunismul prin părțile noastre.

Buneii din partea tatălui erau muncitori și lucrau pământul de cu zori și până în seară, iar cei din partea mamei, au făcut parte din administrația românească a Basarabiei. Ambele familii, erau cum se spunea pe timpul comunismului, dușmani ai poporului.

În Siberia au început totul de la zero, pe pământ străin și cu reguli străine firii omenești. Este absurd, dar în martie 1953, când a murit tătuca Stalin, conducătorul Uniunii Sovietice, au plâns și victimele deportate în Siberia de acest tiran. Dar desigur că nu toți.

Limba de acasă, tradițiile și mai ales cântecele noastre, i-au făcut pe cei represați să reziste gerului Siberian. Și acolo, în taigaua friguroasă, ca și aici, pe malul Nistrului, cântecele de acasă adunau neamurile la masă și-i făceau să uite de chinurile la care sunt supuși.

Calvarul a continuat și după revenirea acasă. De fapt acasă este prea mult spus. Nu au avut inițal dreptul să se întoarcă la Bujorăuca, așa că s-au oprit mai întâi în satul Țekinovka, aflat în Ucraina, vizavi de Soroca. După mai multe insistențe, li s-a permis să revină, dar fără să încerce să-și redobândească acea casă construită de ei, furată de stat și dată altcuiva. Așa că s-au mulțumit cu un teren de la marginea Bujorăucii, care era sat separat de oraș pe atunci, și au ridicat o altă casă.

Anii treceau, dar mulți din cei deportați așa și nu au mai scăpat de frica insuflată de regimul comunist.

Valentina a aflat mai târziu de ce s-a născut tocmai în preajma Tomscului, iar când trebuia să se ducă în clasa întâi, a mers pe urmele fraților și a învățat la o școală cu predare în limba rusă. Atunci acestea erau în vogă în Moldova sovietică.

Se simțea nedreptățită când despre perioada tragică a deportărilor sovietice nu se vorbea la școală, fiind omisă intenționat de parcă nici nu a existat. Probabil tocmai de asta unii dintre conaționalii ei consideră și astăzi acele represalii, ca ceva minor și neimportant.

Cu o experiență bogată de viață, femeia crede că soluția pentru noi, ar fi corectarea greșelilor istorice, iar un prim pas spre aceasta ar fi reunirea cu România, căci suntem același neam, avem aceeași credință.

Cel mai mare regret al femeii este că deși autoritățile au promis ani la rând că vor edifica la Soroca un monument în memoria celor deportați, totul a rămas doar în vorbe. Să fi pus măcar câte o piatră în loc de fiecare promisiune, acest complex comemorativ ar fi fost deja înălțat. Dar, în pofida zecilor de scrisori, protestelor și adevărului istoric, nici azi la Soroca nu avem măcar o piatră comemorativă unde ne-am putea reculege.

Cu toate că proporțiile și motivele sunt cu totul altele, femeia crede că în ultimele decenii o formă de deportare, ce-i drept, voluntară, este plecarea conaționalilor noștri la muncă peste hotare. Iar în loc să revină acasă cu bani, își iau și familiile acolo.

Este meșteriță cu experiență și poate coase cam orice. Dar iată rănile provocate de deportări și batjocura față de oameni, pentru simplu motiv că erau mai gospodari sau gândeau altfel, crede că nu le poate coase nimeni. Iar acestea rămân deschise toată viața, până cei care le poartă sunt răpuși de chinuri sau povara anilor.

Și poate dacă nu putem face nimic pentru a ne întoarce în timp și a preveni aceste tragedii, acum avem cel puțin posibilitatea și chiar datoria să nu uităm aceste file din istoria noastră, să-i cinstim pe înaintașii noștri umiliți de puterea sovietică și să ridicăm acel monument în memoria represaților, care să ne amintească mereu că putem trece prin același calvar dacă nu vom învăța nimic din istorie.

Vezi AICI și alte istorii din ciclul Generații în dialog – MEMORIE.

trm.md

Candidații la alegerile din Găgăuzia, criticați la postul public de televiziune, fără ca prezentatorul să intervină? CA a împărțit avertizări

Postul public de televiziune „Moldova 1” și „Pro TV Chișinău” au primit câte o avertizare publică. Anunțul a fost făcut de Consiliul Audiovizualului (CA) pe 30 octombrie, după monitorizarea modului în care șase posturi TV au reflectat alegerile din UTA Găgăuzia.

Potrivit Consiliului Audiovizualului, modul în care șase posturi TV – „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TV8”, „unu1TV”, „Cinema 1” și „PRO TV Chișinău” – au mediatizat alegerile este reflectat într-un raport analizat de membrii instituției într-o ședință publică pe 30 octombrie. Este vorba despre un prim raport la acest subiect, iar perioada de control a fost 16-22 octombrie 2026. Controlorii Consiliului Audiovizualului au verificat trei categorii de programe audiovizuale: programele de știri și actualități, emisiunile de informare electorală și dezbaterile electorale. Potrivit Consiliului, în urma deliberărilor, postului public național de televiziune „Moldova 1” i-a fost aplicată o avertizare publică. De asemenea, „PRO TV Chișinău” a primit o avertizare publică.

În ceea ce privește „Moldova 1”, Consiliul a menționat că, în perioada de control, postul a difuzat un singur program în care o parte a conținutului a avut relevanță electorală și în care s-a vorbit atât despre concurenții electorali înregistrați pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, cât și despre concurenții electorali pentru funcția de deputat în Adunarea Populară.

„Conform Declarației privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor, „Moldova 1” s-a angajat să reflecte campania electorală la alegerile pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, însă rezultatele controlului au atestat, atât în cadrul programelor de știri și actualități, cât și în cadrul programului audiovizual indicat, partea cu relevanță electorală, și reflectarea concurenților electorali înscriși pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. (…) Totodată, în cadrul rubricii de informare electorală au fost aduse critici și acuzații în adresa anumitor concurenți electorali fără vreo intervenție din partea moderatorului de a încerca să echilibreze discuția prin solicitarea unor clarificări, prezentarea unor puncte de vedere alternative sau punerea în discuție a afirmațiilor invocate. În aceste condiții, CA a constatat că lipsa intervențiilor moderatorului nu a contribuit la asigurarea unei abordări echitabile și imparțiale a subiectelor referitoare la alegeri și la concurenții electorali”, a menționat Consiliul.

În ceea ce privește „PRO TV Chișinău”, Consiliul a declarat că „raportul de gen a evidențiat predominarea bărbaților atât în programele de știri, unde au fost prezente 22 de persoane de sex masculin și 6 de sex feminin, cât și în emisiunea „În profunzime”, ai cărei invitați au fost exclusiv bărbați”. „În cadrul buletinelor de știri, nu au fost respectate cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz”, a declarat Consiliul.

În continuare, Consiliul a prezentat concluziile generale privind modul de reflectare a alegerilor de către cele șase posturi TV. Potrivit instituției, „TV-Găgăuzia” a înregistrat cel mai mare număr de subiecte și cea mai mare pondere a conținutului electoral în programele de știri, urmat de „Cinema 1”, „Moldova 1” și „PRO TV Chișinău”. „TV8” a avut o reflectare foarte redusă, iar „unu1 TV” nu a difuzat știri electorale. „Moldova 1”, „PRO TV Chișinău” și „Cinema 1” au asigurat vizibilitate pentru toți cei opt candidați la funcția de bașcan, în timp ce „TV8” a menționat un singur candidat, iar „TV-Găgăuzia” și „unu1 TV” nu au reflectat candidații în programele de știri monitorizate.

În ceea ce privește emisiunile de informare electorală, Consiliul a menționat că, în cazul „TV8” și „unu1 TV”, o parte importantă a programelor încadrate în această categorie nu a avut relevanță electorală directă, iar „Cinema 1” nu a difuzat emisiunile prevăzute în declarația editorială. „Moldova 1” a difuzat emisiunea „În context”, în cadrul căreia au fost constatate deficiențe privind imparțialitatea și utilizarea incorectă a denumirii rubricii din cadrul programului informativ.

Totodată, potrivit Consiliului, în materialele „PRO TV Chișinău”, „TV8” și „Cinema 1” și „Moldova 1” a predominat reprezentarea masculină, iar invitații emisiunii „În profunzime” au fost exclusiv bărbați. „TV-Găgăuzia” a înregistrat o predominare a femeilor în materialele monitorizate. În ceea ce privește accesibilitatea și echilibrul editorial, potrivit Consiliului, „Cinema 1” „Moldova 1” și „TV8” au asigurat măsuri de accesibilitate, în timp ce „PRO TV Chișinău” nu a respectat cerința de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz. La „TV-Găgăuzia” a fost identificat un subiect conflictual dezechilibrat, în contrast cu materialele conflictuale de la „Cinema 1”, considerate echilibrate.

***

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: