Cum a evoluat reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pe timp de pandemie?

În ciuda turbulențelor politice continue și a crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Republica Moldova a continuat să implementeze reforme în domeniul de reglementare a activității de întreprinzător și pe parcursul anului 2020. Acestea s-au axat pe trei elemente: extinderea aplicării Registrului de stat a controalelor; a Ghișeului unic pentru actele permisive și a Analizei Impactului de Reglementare (RIA).

Pe parcursul anul 2020, organele de control (18 la număr, comparativ cu anul 2018 când acestea erau 58) au efectuat 34,5 mii de controale, dintre care aproape 12 mii au fost controale planificate și 22,5 mii – controale inopinate. Dinamica controalelor efectuate în anul precedent arată că numărul acestora s-a redus cu 31,2% față de anul 2019. În anul 2020, cele mai multe controale au fost efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Ce este Registrul de Stat al Controalelor și cum a fost eficientizat în 2020?

Începând cu luna iulie 2014 a fost concepută implementarea Registrului de Stat al Controalelor, o platformă online comună, care a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate. Dar implementarea respectivă a decurs neuniform reieșind din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea resursei menționate, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită de a asimila noile abordări propuse de RSC.

Astfel, actele legislative care reglementează activitatea de control au fost puse în acord abia după aprobarea Legii nr.185 din anul 2017, care a determina competența organelor de control specializat pe toate componentele reformei controalelor de stat (instituțională, procedurală și digitalizarea Registrului de stat al controalelor).

Reforma este desfășurată cu sprijinul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului Ameliorarea Competitivității II (PAC II), care a acordat și în 2020 suport tehnic Cancelariei de Stat pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea continuă a sistemul informațional de gestionare a controalelor.

Pe parcursul anului au fost instituite noi funcționalități ale RSC, spre exemplu, au fost revizuite fluxurile aferente controlului în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și/sau licenței, amânarea controalelor, revizuite procesele de planificare a controalelor.

De asemenea, a fost finalizată interconexiunea Registrului de Stat al Controalelor cu Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat și a fost inițiată interconexiunea RSC cu Sistemul informaţional automatizat pentru gestionarea şi eliberarea actelor permisive (în continuare – SIA GEAP) în vederea eliminării dublării acțiunilor operate în aceste registre.

A fost inițiată implementarea utilizării semnăturii electronice aplicabile pe documentele aferente controlului.

Totodată, angajații instituțiilor publice au fost instruiți privind utilizarea RSC la efectuarea controalelor, precum și planificarea acestora pentru anul 2021.

De evidenţiat că Registrul de Stat al Controalelor a fost creat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale, parte componentă a Băncii Mondiale.

Analiza Impactului de Reglementare (AIR)

Procesul reformei mediului de afaceri a fost relansat prin implementarea Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător (“Ghilotina II”). În urma acestui proces s-a hotărât ca orice act normativ ce afectează activitatea de întreprinzător trebuie însoțit de o Analiză a Impactului de Reglementare.

AIR reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor și beneficiilor pentru societate și mediul de afaceri, a necesității intervenției statului prin reglementare, evaluarea impactului acesteia asupra activității de întreprinzător, cetățenilor și statului, precum și corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activității de întreprinzător.

Pe lângă aceasta, în cadrul procesului reformei mediului de afaceri a fost creată Comisia de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, al cărei Grup de lucru, examinează și aprobă AIR ce însoțesc proiectele de acte normative și legislative. Grupul de lucru este asistat de Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare (SEIR). Opiniile SEIR sunt consultative, deciziile aparținând membrilor Grupului de lucru, prezenți la ședință.

Începând cu luna noiembrie 2019, atât Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, cât și SEIR este în subordinea Cancelariei de stat. În acest context, rata de conformare AIR, indicator monitorizat de Banca Mondială a crescut considerabil pe parcursul ultimilor 4 ani, de la 42% la 77%, în luna decembrie 2020. Pentru actele aprobate sau promovate de Guvern, acest indicator se ridică la 97%.

Pe parcursul anului 2020, consultanții SEIR au analizat, întocmit şi au prezentat membrilor Grupului de Lucru opinii analitice asupra a 147 de AIR şi 87 de proiecte de acte normative.

De menționat că, începând cu anul 2019, au fost unificate două mecanisme de evaluare a impactului asupra mediului de afaceri: Analiza Impactului de Reglementare și Analiza ex-ante.

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive

Ghișeul unic pentru eliberarea actelor permisive a fost lansat în luna iulie 2018 și are ca obiectiv reducerea costurilor administrative și interacțiunii reprezentanților mediului de afaceri cu autoritățiile administrației publice centrale și locale în procesul aplicării și emiterii actelor permisive (certificate, licențe, autorizații, etc.).

Agenții economici pot depune online, prin intermediul atât a platformei servicii.gov.md, precum și prin intermediul paginei web actpermisiv.gov.md, cererea de obținere a actului permisiv și pot urmări etapa la care se află cererea la documentul solicitat. Astfel, Ghișeul unic asigură transparența proceselor de eliberare a actelor permisive, reduce contactul agenților economici cu angajații entităților emitente, reduce timpul pentru colectarea diverselor documente ce urmează a fi prezentate pentru obținerea unui act permisiv și, respectiv, costurile de operare atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetul de stat.

De la lansarea platformei electronice, solicitarea actelor permisive prin ghișeul unic a sporit de 25 ori. Dacă în septembrie 2018 erau 2027 solicitări, la finele lunii decembrie 2020 erau deja peste 73,5 de mii de cereri procesate și circa 48 de mii de acte permisive eliberate.

Odată cu introducerea restricțiilor și limitarea contactelor fizice, inclusiv în instituțiile de stat, rata solicitarilor online a crescut și mai mult, până la 76%, fapt care demonstrează o absorbție notabilă a soluțiilor digitale de către sectorul privat. În anul 2021, din cele 11 630 de cereri procesate, au fost depuse online 8640 sau 56.6%.

La începutul lunii aprilie 2021, din 152 de acte permisive existente plus 1 (Notificare de Inițiere a Activității de Comerț), și din numărul total de autorități emitente de acte permisive (30 din APC și toate APL-urile) sunt disponibile pentru acces online 131 de acte permisive.

În condițiile crizei pandemice de COVID-19, implementarea și utilizarea platformei electronice on-line pentru digitalizarea proceselor de emitere a actelor permisive a devenit mult mai importantă.

Dar deși, multe autorități procesează actele permisive prin SIA GEAP, totuși, rata de utilizare a platformei este încă modestă, din 131 de procese configurate doar 74 acte permisive fiind solicitate prin sistem. Unele instituții publice: Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal sunt reticente să aplice Ghișeul unic în activitatea lor.

Astfel, pentru a crește gradul de depunere online a solicitărilor de acte permisive, a fost modificată Legea 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, fiind introdusă obligativitatea unui QR cod unic emis de sistemul informațional pentru fiecare act permisiv. Modificările au intrat în vigoare în luna februarie 2021.

Evidențiem că implementarea sistemului electronic de Ghișeu Unic pe platforma SIA GEAP a fost implementat cu sprijinul proiectului de Amelioarare a Competivităţiii finanţat de Banca Mondială. Acesta oferă antreprenorilor şi autorităților publice o serie de avantaje, printre care posibilitatea de a solicita actul permisiv din oficiu, la un click distanță, fără deplasare la autoritatea emitentă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rtvi.com

Reacția Rusiei după ce Trump a încurajat țările NATO să doboare avioanele rusești: „O isterie”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat, miercuri, drept „isterie” acuzaţiile privind pătrunderea unor avioane ruseşti în spaţiul aerian NATO, relatează AFP, potrivit Agerpres. Reacția vine după ce preşedintele american Donald Trump a încurajat țările Alianței să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, scrie Digi24.

„Există o asemenea isterie cu privire la piloţii noştri militari care ar încălca anumite reguli şi ar pătrunde neautorizat într-un spaţiu aerian”, a declarat Peskov.

Aceste afirmaţii sunt „nefondate”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă. „Aviaţia noastră militară respectă toate regulile şi reglementările privind spaţiul aerian”, a dat el asigurări.

Cu o zi înainte, preşedintele SUA a declarat că ţările NATO ar trebui să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, în urma a trei incursiuni efectuate de drone sau a avioane de vânătoare ruseşti pe teritoriul Alianţei în mai puţin de două săptămâni.

Rusia a negat de fiecare dată responsabilitatea, dar NATO a avertizat marţi Moscova că „escaladarea” trebuie să se oprească şi a dat asigurări că este gata să se apere prin toate mijloacele.

Luni, Danemarca a fost nevoită să închidă aeroportul din Copenhaga după ce mai multe drone de origine necunoscută au fost semnalate în apropiere.

La începutul acestei luni, Polonia, România şi Estonia au denunţat încălcări ale spaţiului lor aerian de către aparate de zbor ruseşti.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone au pătruns în spaţiul aerian al Poloniei, iar avioane de vânătoare olandeze au doborât trei dintre ele, o premieră în istoria Alianţei de la crearea sa în 1949.

Tudor Mardei/NewsMaker

Vremea se răcește simțitor în Moldova: Cât de mult vor scădea temperaturile

Vremea se răcește simțitor în Moldova! De joi, 25 septembrie, temperaturile vor coborî cu până la 9 grade ziua. Noaptea va fi și mai răcoare, iar vineri, sâmbătă și duminică temperaturile vor ajunge chiar și la plus 6 grade Celsius. Maxima nocturnă nu va depăși 10 grade.

Cerul va fi mai mult variabil, iar în unele zone ale țării ar putea să plouă. Mâine va ploua slab în mai multe raioane din nordul țării, inclusiv la Dondușeni, Edineț, Drochia și în orașul Bălți.

În centrul și sudul țării, cerul se va menține noros, însă nu va ploua, conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Doi morți într-un atac la biroul de imigrări din Dallas. Mesaj „anti-ICE” pe gloanțele suspectului

Un bărbat înarmat care a inscripționat mesajul „ANTI-ICE” pe un glonț nefolosit a ucis două persoane reținute și a rănit o alta, miercuri, la un birou local al Serviciului de Imigrări și Vamă din Dallas, iar ulterior s-a sinucis, au anunțat oficialii americani, potrivit Reuters.

Directorul FBI, Kash Patel, a postat pe X o fotografie cu ceea ce a spus că sunt gloanțele nefolosite ale suspectului, pe unul dintre ele fiind scris „ANTI-ICE” pe lateral.

„Deși ancheta este în derulare, o analiză inițială a probelor arată că în spatele acestui atac se află un motiv ideologic”, a afirmat Patel, în mesajul care însoțește fotografia, transmite hotnews.

Într-un comunicat, Departamentul Securității Interne (DHS) a afirmat că suspectul a tras „fără discriminare” asupra clădirii ICE, inclusiv asupra unei dubițe din holul securizat al clădirii, unde au fost împușcate victimele.

În cadrul unei conferințe de presă în Dallas, oficialii au dezvăluit existența gloanțelor, dar au subliniat că ancheta se află încă în fază incipientă. Autoritățile tratează atacul ca pe un „act de violență țintită”, le-a spus reporterilor Joseph Rothrock, agent special al biroului FBI din Dallas responsabil de caz.

Oficialii americani nu au oferit detalii despre identitatea suspectului.

Niciun ofițer al poliției nu a fost rănit în timpul atacului, au mai spus oficialii. Atacul a avut loc la un birou local al ICE (poliția anti-imigrație), nu la un centru de detenție, unde ofițerii ICE se ocupă de procesarea pe termen scurt a persoanelor arestate recent.

„Se pare că ar fi fost vorba de un lunetist sau de un fel de foc tras de o armă cu distanță lungă”, a declarat Tricia McLaughlin, purtătoare de cuvânt a Departamentului Securității Interne, pentru emisiunea „Fox & Friends” de la Fox News, miercuri dimineață.

Incidentul are loc la două săptămâni după uciderea activistului conservator Charlie Kirk de către un lunetist în timpul unui eveniment în Orem, Utah, asasinat care a alimentat temerile privind un nou val de violență politică în Statele Unite.

Președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și alți oficiali ai administrației de la Washington au acuzat, fără dovezi, organizațiile liberale că incită la tulburări și încurajează violența împotriva dreptei. Luni, Trump a semnat un decret prezidențial prin care declara mișcarea antifascistă Antifa drept „organizație teroristă” internă, în ciuda faptului că nu au fost făcute publice dovezi care să lege Antifa de moartea lui Kirk.

Utilizarea agresivă de către administrația Trump a agenților ICE în cadrul represiunii împotriva imigranților fără documente a stârnit proteste din partea democraților și a activiștilor liberali. Centrele de detenție ICE au devenit din ce în ce mai mult locuri de conflict, agenții înarmați până în dinți folosind arme cu bile de piper, gaze lacrimogene și alți agenți chimici în confruntările cu protestatarii.

Un centru ICE dintr-o suburbie a orașului Chicago, în fața căruia protestatarii se adună zilnic de la începutul lunii, când administrația Trump a intensificat măsurile împotriva imigranților, a ridicat luni un gard de protecție, după ce mai mulți demonstranți, printre care și primarul orașului Evanston, Illinois, au fost răniți săptămâna trecută într-o ciocnire cu agenții.

Atacul de miercuri a fost al treilea incident armat din acest an în Texas la un centru al Departamentului Securității Interne. Un polițist a fost împușcat în iulie într-un incident la un centru de detenție ICE din Prairieland, iar un bărbat de 27 de ani din Michigan a fost împușcat mortal de agenți după ce a deschis focul asupra unui post din McAllen al Patrulei de Frontieră a SUA, în iulie.

Nicușor Dan

Nicușor Dan îi îndeamnă pe cetățenii moldoveni din România să iasă la vot: „Duminică e un moment decisiv”

Nicuşor Dan îi îndeamnă pe cetăţenii moldoveni care se află în România să meargă, duminică, la vot pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova. Șeful statului român precizează că acest scrutin reprezintă un moment crucial pentru viitorul lor şi al Basarabiei, scrie rfi.

Potrivit președintelui României, alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc, duminică, 28 septembrie, reprezintă un moment crucial pentru viitorul cetăţenilor săi. Nicuşor Dan transmite, pe Facebook, că legătura dintre România şi Republica Moldova nu este doar una istorică, ci este ”o legătură vie, construită în fiecare zi prin oameni, familii şi valori comune”.

„Dragi basarabeni care trăiţi, munciţi, învăţaţi în România, veţi fi tot timpul bine primiţi aici şi respectaţi. Ştiu însă că rădăcinile voastre au rămas dincolo de Prut şi duminică e un moment decisiv, esenţial, pentru Moldova, sunt alegerile parlamentare. Vă invit pe toţi să mergeţi la vot. De votul vostru depinde viitorul vostru, al familiilor voastre, al Basarabiei”, le-a transmis pe Facebook preşedintele Nicuşor Dan cetăţenilor moldoveni care se află în România.

Șeful statului român aminteşte că pe teritoriul României vor fi organizate 23 de secţii de votare, în 14 oraşe, lista completă a secţiilor de votare fiind disponibilă pe pagina ambasadei R. Moldova la Bucureşti.

facebook.com/adriandulgher

CUB l-ar putea propune pe Adriano Dulgher la șefia unui minister: „Văzând ce minte ageră are, de ce nu?”

Dacă obține un scor bun la alegerile parlamentare, Partidul CUB are o opțiune pentru fotoliul de ministru al Energiei. Vicepreședinta CUB, Rodica Grama consideră că funcția i s-ar potrivit omului de afaceri Adriano Dulgher, numele căruia este legat de celebrul caz al celor 1,6 milioane de euro descoperiți nedeclarați în 2020 la vama Leușeni, și care se regăsește pe lista CUB la parlamentare sub numărul 2. Grama crede că Dulgher s-ar putea regăsi și la Infrastructură.

„Cunoscându-i capacitățile și văzând în aceste luni ce minte ageră are, de ce nu? Dacă ar fi prin vot și prin decizie comună, noi o să înaintăm, urmează după aia să fie votat și să fie ales. Ceea ce pot să vă zic astăzi e că Adrian foarte bine se pricepe în energetică și infrastructură, cred că ar putea fi un ministru pe energie”, a declarat Rodica Grama în cadrul dezbaterilor de la TV8.

Rodica Grama a explicat și care au fost motivele pentru care Adriano Dulgher s-a bucurat de încrederea CUB și a ajuns pe locul doi în lista pentru parlamentare. Vicepreședinta partidului susține că Dulgher a venit la CUB cu un proiect bun privind ieftinirea energiei electrice.

„El a fost cu acest proiect și la guvernanți care nu au fost interesați. El înțelege cum poate fi redus costul energiei folosind energia verde. El a găsit și investitori care erau gata să vină să o facă și prezentându-ne acel proiect noi am înțeles că avem în față un om cu mintea lucidă și o viziune clară”, a spus Grama.

Amintim că în dimineața zile de 18 aprilie 2020, chiar de Paște, oamenii legii au găsit peste 1,5 milioane de euro într-un camion ce încerca să treacă vama Leușeni. Banii au fost depistați la intrarea în țară, în habitaclul unui autocamion de model Mercedes Actros, înmatriculat în Republica Moldova, ce se deplasa fără încărcătură. În cadrul controlului de specialitate, funcționarii vamali au remarcat prezența mai multor pachete suspecte în cabina camionului, motiv pentru care a fost dispusă verificarea acestora.

Ca urmare a numărării bancnotelor, s-a stabilit că suma de bani ascunsă în pachete se ridică la 1 570 660 de euro. Pe 1 mai, Procuratura Generală a anunțat că oamenii legii au depistat încă 50 de mii de euro ascunși în torpedoul camionului.

Pe 11 mai, Adriano Dulgher s-a adresat PCCOCS printr-o cerere, expediată prin poșta electronică, din care ar rezulta că banii i-ar aparține. Procurorii au stabilit însă că Dulgher nu avea legătură cu banii, astfel că acesta a fost scos de sub urmărire penală. Întreaga sumă de bani și camionul folosit pentru transport au fost confiscate definitiv și trecute în bugetul statului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: