Externe

Cum motivează judecătorii din România decizia de a o scoate pe Șoșoacă din cursa prezidențială

Mihaela Conovali
| 8 octombrie, 2024
10:37

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei în cazul Dianei Șoșoacă. Ultima, scoasă din cursa prezidențială, a avut atitudini antisemite și antidemocratice – relatează presa română cu referire la explicația judecătorilor. Motivarea are 21 de pagini, printre acestea s-au menționat situații în care Șoșoacă și-a cerut scuze de la Ambasada Rusiei, a susținut că „în Rusia e mai multă democrație decât în România”, a incitat populația la revoltă în legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, inclusiv a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană. Între timp, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European pe 7 octombrie. Ea a spus că decizia este abuzivă și că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României.

Motivarea Curții Constituționale are 21 de pagini

Euronews România a scris că motivarea Curții Constituționale române în cazul Dianei Șoșoacă are 21 de pagini. Sursa a menționat, cu referire la judecători, că eurodeputata nu a respectat Constituția, a avut atitudini antisemite și antidemocratice.

„Este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse. Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că „România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!””, au relatat judecătorii.

Curtea Constituțională a României a mai declarat că „în noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași”.

„În legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, doamna Șoșoacă a incitat în mod public populația la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile la alegerile prezidențiale”, au adăugat judecătorii.

Curtea a mai motivat că „la finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană”.

Judecătorii au mai spus că „ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din 4 parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de la București”.

„Totodată, aceasta a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook”, a relatat Curtea.

Curtea și-a mai motivat decizia prin faptul că „în primul său discurs din Parlamentul European, doamna Șoșoacă a abordat din nou teme antioccidentale și proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional”.

Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților

Sursa a menționat că, după ce i-a fost respinsă candidatura, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European.

Pe 7 octombrie, în Parlamentul European, Șoșoacă a catalogat decizia Curții Constituționale a României ca fiind abuzivă și motivată politic, nu constituțional.

În fața europarlamentarilor, ea a subliniat că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României, programată pentru 24 noiembrie.

Conform declarațiilor sale, motivele invocate pentru excluderea sa din cursa electorală nu țin de constituționalitate, ci de pozițiile sale publice împotriva vaccinării obligatorii și a măsurilor restrictive din timpul pandemiei, precum și de sancțiuni legate de un incident de depășire a vitezei, care este în prezent subiectul unui proces.

Astfel, ea a cerut atenția comunității europene asupra situației din România.

***

Pe 5 octombrie, Curtea Constituțională a României a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale române. În reacție, Șoșoacă a spus că „România este în cea mai cumplită dictatură” și că „din acest moment, numai poporul mai poate salva România și întreaga Europă”. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cursă prezidențială, curtea constituțională, Diana Şoşoacă, parlament european, românia, scoasă, sondaje

Știri similare

Politică

„Un joc diplomatic de doi ani”: SUA, Polonia și România mulțumesc R. Moldova pentru cooperare în schimbul de deținuți

Politică

Criza politică de la București: miniștrii social-democrați au demisionat. Ce urmează

Politică

Stoianoglo, după ce Balan a fost eliberat la cererea Rusiei: „În mare parte, poate distruge activitatea SIS-ului”

Ana-Maria Dolghii
| 30 aprilie, 2026
13:45

Deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a consideră că informațiile pe care le deține Alexandru Balan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a fost condamnat pentru tentativă de divulgare a secretului de stat și predat Belarusului, în schimbul a doi ofițeri SIS deținuți în Federația Rusă, nu are reprezenta un interes semnificativ pentru Republica Moldova. În același timp, parlamentarul susține că aflarea sa în libertate ar crea totuși riscuri, întrucât acesta cunoaște rețeaua de agenți sub acoperire ai țării, ceea ce, potrivit lui, ar putea afecta activitatea SIS. Afirmațiile au fost făcute miercuri, 30 aprilie, în cadrul unor de declarații de presă la Parlament.

„Nu cred că informația pe care o are domnul Balan reprezintă un interes mare. Dar în același timp, eu atrag atenția că domnul Balan era unul dintre conducătorii SIS-ului, care cunosc toți ofițerii, tot sistemul, inclusiv oamenii care lucrează sub acoperire, iar sub acoperire lucrează oameni în instituțiile internaționale, acolo unde sunt interesele Republicii Moldova. Și în opinia mea, acesta este cel mai mare pericol pentru Republica Moldova. (…) Asta, în mare parte, poate distruge activitatea SIS-ului în timpul actual”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că nu a interacționat niciodată cu Alexandru Balan, inclusiv în perioada în care a condus Procuratura Generală. „Noi am activat în perioade diferite. Eu am devenit procuror general la sfârșitul anului 2019, atunci când el nu activa deja în funcție (funcția de director adjunct al SIS – n. r.)”, a menționat politicianul.

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.