dcnews.ro

Cum motivează judecătorii din România decizia de a o scoate pe Șoșoacă din cursa prezidențială

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei în cazul Dianei Șoșoacă. Ultima, scoasă din cursa prezidențială, a avut atitudini antisemite și antidemocratice – relatează presa română cu referire la explicația judecătorilor. Motivarea are 21 de pagini, printre acestea s-au menționat situații în care Șoșoacă și-a cerut scuze de la Ambasada Rusiei, a susținut că „în Rusia e mai multă democrație decât în România”, a incitat populația la revoltă în legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, inclusiv a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană. Între timp, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European pe 7 octombrie. Ea a spus că decizia este abuzivă și că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României. 

Motivarea Curții Constituționale are 21 de pagini

Euronews România a scris că motivarea Curții Constituționale române în cazul Dianei Șoșoacă are 21 de pagini. Sursa a menționat, cu referire la judecători, că eurodeputata nu a respectat Constituția, a avut atitudini antisemite și antidemocratice.

„Este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse. Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că „România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!””, au relatat judecătorii.

Curtea Constituțională a României a mai declarat că „în noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași”.

„În legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, doamna Șoșoacă a incitat în mod public populația la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile la alegerile prezidențiale”, au adăugat judecătorii.

Curtea a mai motivat că „la finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană”.

Judecătorii au mai spus că „ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din 4 parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de la București”.

„Totodată, aceasta a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook”, a relatat Curtea.

Curtea și-a mai motivat decizia prin faptul că „în primul său discurs din Parlamentul European, doamna Șoșoacă a abordat din nou teme antioccidentale și proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional”.

Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților

Sursa a menționat că, după ce i-a fost respinsă candidatura, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European.

Pe 7 octombrie, în Parlamentul European, Șoșoacă a catalogat decizia Curții Constituționale a României ca fiind abuzivă și motivată politic, nu constituțional.

În fața europarlamentarilor, ea a subliniat că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României, programată pentru 24 noiembrie.

Conform declarațiilor sale, motivele invocate pentru excluderea sa din cursa electorală nu țin de constituționalitate, ci de pozițiile sale publice împotriva vaccinării obligatorii și a măsurilor restrictive din timpul pandemiei, precum și de sancțiuni legate de un incident de depășire a vitezei, care este în prezent subiectul unui proces.

Astfel, ea a cerut atenția comunității europene asupra situației din România.

***

Pe 5 octombrie, Curtea Constituțională a României a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale române. În reacție, Șoșoacă a spus că „România este în cea mai cumplită dictatură” și că „din acest moment, numai poporul mai poate salva România și întreaga Europă”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/Marina Tauber

NM Espresso: Economia Moldovei patru ani pe zero, Tauber a primit șapte ani de închisoare, podurile peste Nistru nu se mai repară?

Alegeri: ce urmează

CEC va confirma rezultatele alegerilor parlamentare până la 4 octombrie, după care Curtea Constituțională va avea la dispoziție 10 zile pentru a aproba sau anula raportul comisiei.

Ulterior, în termen de 30 de zile, Președintele trebuie să convoace prima ședință a noului Parlament, în cadrul căreia deputații vor forma fracțiunile, vor alege președintele Parlamentului și adjuncții acestuia. Apoi Președintele va desemna un candidat la funcția de prim-ministru, care va prezenta componența Guvernului și programul de activitate. Guvernul trebuie să fie votat de Parlament.


Proteste ale opoziției și poliția

Poliția a reținut 31 de participanți la protestul opoziției. Majoritatea dintre ei, potrivit poliției, au venit din Transnistria. Oamenii legii au întocmit 24 de procese-verbale pentru încălcarea regulilor întrunirilor, huliganism și implicare a minorilor.

De asemenea, poliția a publicat înregistrări video și audio despre mobilizarea protestatarilor: un bărbat a recunoscut că a adus la Chișinău patru persoane pentru 250 de euro, altul — că i s-au promis 500 de dolari pentru atragerea oamenilor la acțiunea de protest.


Podurile peste Nistru au fost deblocate după alegeri?

Administrația Națională a Drumurilor a declarat că reparația podurilor peste Nistru, care au fost închise în ajunul alegerilor, a fost întreruptă din cauza ploilor, dar va fi reluată atunci când vremea se va îmbunătăți.

Declarația a fost făcută după ce autoritățile transnistrene au comunicat că podurile au fost deblocate a doua zi după alegeri. La Tiraspol se consideră că reparația a fost folosită drept pretext pentru a împiedica locuitorii din Transnistria să voteze.


«Fețe noi» în Parlament: Vasile Costiuc și Renato Usatîi

NM începe o serie de materiale despre «fețele noi» ale Parlamentului moldovenesc. Prima istorie — despre Vasile Costiuc și Partidul «Democrația Acasă». Succesul acestuia a devenit, probabil, cea mai mare surpriză a actualelor alegeri parlamentare: sondajele dădeau partidului 2–3%, însă în final «Democrația Acasă» a obținut șase mandate de deputat. Cum s-a întâmplat acest lucru, citiți în materialul «Cine este Vasile Costiuc?».

Pentru prima dată a trecut în Parlament și «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi, care a obținut, de asemenea, șase mandate. Despre cariera politică și veniturile lui Renato Usatîi și ale membrilor echipei sale, care vor ocupa fotoliile de deputați, vedeți în materialul «Renato Usatîi și echipa sa».


Noi percheziții și rețineri

În Moldova au avut loc noi percheziții în dosarul privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a partidelor.

În urma perchezițiilor a fost reținut jurnalistul Gabriel Călin, care a candidat la parlamentare din partea Partidului «Uniunea Creștin-Socială din Moldova». Potrivit anchetei, el primea bani în criptovalută de pe o bursă rusească interzisă în Uniunea Europeană.


Sentința pentru Tauber

Instanța a recunoscut-o pe fosta deputată Marina Tauber vinovatăde complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid «Șor» și a condamnat-o la șapte ani și jumătate de închisoare. Deoarece în ianuarie curent Tauber a părăsit Moldova, ea a fost dată în căutare.


Dosarul Andronachi: continuare

Iar fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, vizat în dosarul de spălare de bani în proporții deosebit de mari, i-a fost prelungit arestul preventivcu 30 de zile.


PIB Moldova: analiza NM

Economia Moldovei nu crește deja de patru ani. Despre ce se întâmplă cu economia țării și de ce Biroul Național de Statistică a amânat publicarea noului raport privind PIB-ul, găsiți în materialul «0% în patru ani. Ce se întâmplă cu PIB-ul Moldovei în 2025?».


«Avem întrebări» pentru Natalia Bejan

În septembrie, în Moldova a avut loc o serie de forumuri de afaceri Moldova Business Week. În noul episod al podcastului «Avem întrebări» cu Nicolae Paholinițchi, șefa Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a vorbit despre problemele cu care se confruntă investitorii în Moldova, cum poate fi promovată imaginea țării în rândul investitorilor și în ce domenii merită de investit.


Noile permise de conducere

În Moldova se pregătesc permise de conducere de tip nou. Un astfel de proiect al MAI și al Agenției Servicii Publice a fost supus consultărilor publice.

Noul document va avea cod QR pentru verificarea autenticității, rubrică extinsă «Restricții», protecție sporită împotriva falsificării și un design european actualizat.


Campionii noștri

Sportiva moldoveană Irina Rîngaci a obținut medalia de aur la cea de-a patra etapă a Seriei Mondiale la lupte feminine pe plajă, desfășurată în Katerini, Grecia. La categoria de până la 70 kg, Irina și-a învins adversarele din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Ucraina, iar în finală a învins-o pe ucraineanca Romana Vovciak cu scorul de 3:2.


Înghețuri în Moldova

Începutul lunii octombrie va fi rece: meteorologii au emis cod galben de pericol meteorologic din cauza înghețurilor așteptate în noaptea și dimineața zilelor de 2–3 octombrie.


Ziua Vinului în Moldova: program

În centrul Chișinăului, pe 4 și 5 octombrie, va avea loc sărbătoarea anuală — Ziua Națională a Vinului. Piața Marii Adunări Naționale va fi închisă timp de două zile: vizitatorii vor avea parte de un program variat.


Agenda zilei, 1 octombrie:

  • 09:00 — Ședința Guvernului;
  • 10:00 — Conferință de presă după ședința Guvernului;
  • 15:00 — Ședința CEC.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: