Externe

Cum motivează judecătorii din România decizia de a o scoate pe Șoșoacă din cursa prezidențială

Mihaela Conovali
| 8 octombrie, 2024
10:37

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei în cazul Dianei Șoșoacă. Ultima, scoasă din cursa prezidențială, a avut atitudini antisemite și antidemocratice – relatează presa română cu referire la explicația judecătorilor. Motivarea are 21 de pagini, printre acestea s-au menționat situații în care Șoșoacă și-a cerut scuze de la Ambasada Rusiei, a susținut că „în Rusia e mai multă democrație decât în România”, a incitat populația la revoltă în legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, inclusiv a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană. Între timp, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European pe 7 octombrie. Ea a spus că decizia este abuzivă și că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României.

Motivarea Curții Constituționale are 21 de pagini

Euronews România a scris că motivarea Curții Constituționale române în cazul Dianei Șoșoacă are 21 de pagini. Sursa a menționat, cu referire la judecători, că eurodeputata nu a respectat Constituția, a avut atitudini antisemite și antidemocratice.

„Este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse. Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că „România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!””, au relatat judecătorii.

Curtea Constituțională a României a mai declarat că „în noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași”.

„În legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, doamna Șoșoacă a incitat în mod public populația la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile la alegerile prezidențiale”, au adăugat judecătorii.

Curtea a mai motivat că „la finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană”.

Judecătorii au mai spus că „ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din 4 parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de la București”.

„Totodată, aceasta a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook”, a relatat Curtea.

Curtea și-a mai motivat decizia prin faptul că „în primul său discurs din Parlamentul European, doamna Șoșoacă a abordat din nou teme antioccidentale și proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional”.

Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților

Sursa a menționat că, după ce i-a fost respinsă candidatura, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European.

Pe 7 octombrie, în Parlamentul European, Șoșoacă a catalogat decizia Curții Constituționale a României ca fiind abuzivă și motivată politic, nu constituțional.

În fața europarlamentarilor, ea a subliniat că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României, programată pentru 24 noiembrie.

Conform declarațiilor sale, motivele invocate pentru excluderea sa din cursa electorală nu țin de constituționalitate, ci de pozițiile sale publice împotriva vaccinării obligatorii și a măsurilor restrictive din timpul pandemiei, precum și de sancțiuni legate de un incident de depășire a vitezei, care este în prezent subiectul unui proces.

Astfel, ea a cerut atenția comunității europene asupra situației din România.

***

Pe 5 octombrie, Curtea Constituțională a României a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale române. În reacție, Șoșoacă a spus că „România este în cea mai cumplită dictatură” și că „din acest moment, numai poporul mai poate salva România și întreaga Europă”. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cursă prezidențială, curtea constituțională, Diana Şoşoacă, parlament european, românia, scoasă, sondaje

Știri similare

Viață

Accident grav în România: trei cetățeni moldoveni au murit. Doi au suferit răni grave FOTO/VIDEO

Politică

Nicușor Dan a comentat discuțiile despre lipsa felicitării de Ziua Independenței Republicii Moldova

Alegeri 2025

Buzu, la o discuție despre alegeri cu cetățeni din Drochia: „Suntem popor sau suntem bâdle”. Reacții și explicația ministrului (VIDEO)

Ana-Maria Dolghii
| 7 septembrie, 2025
18:12

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în timpul unei întâlniri cu un grup de oameni în satul Pelenia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare vor arată dacă „suntem popor sau suntem „bâdle””. Un videoclip cu afirmația oficialului a fost publicat de Natalia Ixari, consiliera primarului capitalei, pe 7 septembrie. Exprimarea ministrului a atras un val de reacții critice din partea mai multor concurenți la scrutin: în timp ce unii au catalogat limbajul drept unul „stradal”, alții au menționat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală. Ulterior, Alexei Buzu, care face campanie electorală pentru Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), deși nu figurează în lista formațiunii pentru parlamentare, a venit cu o reacție în care a menționat că imaginile video ar fi „scoase din context” și ar avea drept scop „să semene confuzie”.

În imaginile video, Alexei Buzu discută cu câteva zeci de persoane, subiectul fiind alegerile din această lună.

Ministrul le-a spus oamenilor că „nu este suficient” doar să iasă ei înșiși la vot în ziua scrutinului, ci trebuie să convingă și alte persoane să o facă. „Trebuie să vorbiți cu cei din mahala, trebuie să vorbiți cu cei din colectivul de muncă, trebuie să vorbiți cu membrii de familie, cu prieteni. Trebuie să mobilizați”, a menționat el.

Oficialul le-a mai vorbit celor prezenți despre importanța scrutinului. Acesta a spus: „Asta-i despre țara noastră. Pe 28 (28 septembrie, ziua când vor avea loc alegerile parlamentare – n. r.) va fi un exercițiu în care vom pune o oglindă în fața noastră. Și acolo vom vedea ce-i acolo: suntem popor sau suntem „bâdle””.

Reacții

Exprimarea ministrului Muncii și Protecției Sociale a provocat un val de reacții negative din partea contracandidaților la alegerile parlamentare pe rețelele de socializare.

Tatiana Crețu, candidată independentă, a scris: „Domnule Buzu, nu trebuie să așteptați până pe 28 septembrie ca să aflați cine sunt bâdlele. Noi și astăzi putem să vă spunem”.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat declarațiile lui Buzu.

„În Uniunea Europeană nu întâlnim asemenea derapaje de limbaj, întrucât pluralismul de opinie și pluripartidismul sunt valori fundamentale respectate și promovate. Nu poate fi calificat drept „bâdlă” omul care nu mai crede în propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă. Nu poate fi insultat astfel cetățeanul care s-a întors din diaspora pentru a contribui la schimbare, dar a găsit uși închise doar pentru că nu este membru PAS”, a menționat PNM.

Ion Ceban, primar de Chișinău și lider al Blocului „Alternativa”, a declarat într-un spot electoral că a fost „șocat de afirmațiile ministrului. „Noi cu dvs. nu suntem bâdle și să demonstrăm asta pe data de 28 septembrie, la alegerile parlamentare. (…) Hadeți să facem dreptate pentru toți!”, a spus el.

La rândul său, Corina Cojocaru, soția liderului Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a menționat că video-ul cu discuția lui Buzu cu cetățenii a arătat „nivelul său de profesionalism”. „În loc să unească societatea prin valori europene precum respectul, dialogul și pluralismul, reprezentanții PAS aleg un limbaj stradal care dezbină și societate și vor rămâne în istoria țării drept “politicienii cu cele mai multe perle și erori de comunicare” văzute vreodată”, a mai menționat Cojocaru.

Iar Olesea Stamate, candidată independentă, a declarat că afirmația ministrului a lăsat-o „fără cuvinte”. Totodată, Stamate, care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în aprilie în urma unui scandal privind Legea amnistiei, a acuzat PAS că „a trădat” valorile cărora ea și oamenii în care crede au rămas „fideli”.

„Pe lângă latura morală, există și cea juridică însă. Ministrul Buzu fiind implicat în procesul electoral contrar principiilor Comisiei de la Veneția cu privire la folosirea resurselor administrative. Voi depune o sesizare în acest sens la Comisia Electorală Centrală, pentru a opri acest dezmăț politic”, a adăugat concurenta electorală.

Explicația lui Buzu

După reacțiile apărute în mediul online, Alexei Buzu a venit cu o reacție la controversatul videoclip, pe Facebook.

„Am fost și voi fi mereu alături de fiecare cetățean al acestei țări. Unii concurenți electorali aleg să recurgă la manipulări—imagini scoase din context menite să semene confuzie. Adevărul nu se schimbă prin înregistrări scoase din context. El rămâne acolo unde a fost mereu: în fapte, în muncă onestă și în respectul față de oameni. Continuăm cu fruntea sus!”, a declarat el.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie, iar campania electorală a demarat oficial pe 29 august.

Șapte miniștri din Guvernul Recean și-au suspendat activitatea pe durata campaniei electorale. Alexei Buzu nu face parte din listă.