Fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc își va petrece sărbătorile de iarnă după gratii. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani au prelungit arestul preventiv pentru 30 de zile.
Judecătorii au examinat pe 22 decembrie solicitarea procurorilor privind prelungirea arestului preventiv pentru 30 zile în privința lui Vladimir Plahotniuc și au admis demersul.
Decizia judecătorească poate fi atacată la Curtea de Apel Centru în termen de 3 zile.
Vladimir Plahotniuc a fost prezent la ședința de judecată, fiind adus în cătușe de oamenii legii.
Ex-liderul PDM a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Vladimir Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut dintre ele fiind „furtul miliardului”. Potrivit procurorilor, el ar fi primit, prin intermediul companiilor controlate de fugarul Ilan Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din fondurile fraudate. Banii ar fi fost cheltuiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, organizarea unor evenimente și achitarea datoriilor. Pentru infracțiunile imputate, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între 8 și 15 ani.
SUA a purtat o nouă rundă de negocieri de pace separate cu reprezentanții Ucrainei și Federației Ruse în perioada 20-21 decembrie, în Florida. Emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff, a publicat două declarații aproape identice, numind întâlnirile „productive și constructive”, relatează Meduza.
După negocierile cu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, Witkoff a declarat că delegația ucraineană a avut „mai multe întâlniri productive și constructive cu parteneri americani și europeni”. El a menționat, de asemenea, o întâlnire separată în format SUA–Ucraina, dedicată discutării a patru documente. Potrivit lui Witkoff, este vorba despre un plan de pace din 20 de puncte, un sistem multilateral de garanții de securitate, un sistem american de garanții de securitate, precum și un plan de dezvoltare economică și prosperitate pentru Ucraina.
Rustem Umerov a publicat, la rândul său, o declarație identică în urma întâlnirii.
În aceleași zile, în Florida a sosit și reprezentantul special al președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul de pace. Witkoff a afirmat că Dmitriev „a avut întâlniri productive și constructive cu delegația americană pentru promovarea planului de pace al președintelui Trump”.
În ambele declarații ale lui Witkoff se subliniază că atât Ucraina, cât și Rusia „rămân pe deplin angajate în atingerea unei păci juste și durabile”.
Dmitriev însuși a comentat negocierile într-o postare pe rețeaua socială X, unde a publicat o fotografie pe fundalul apusului și a scris: „Mulțumesc, Miami. Data viitoare, la Moscova”.
Amintim că, pe 20 noiembrie, SUA a prezentat Ucrainei proiectul unui „planul de pace” din 28 de puncte, care ar fi fost elaborat de trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, și de reprezentantul președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev. Potrivit publicației Axios, documentul prevedea, printre altele, ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. În schimb, Kievul urma să primească „garanții de securitate fiabile”.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că SUA au transmis Moscovei proiectul „planului de pace”, însă nu a avut loc nicio discuție din cauza lipsei aprobării din partea Kievului. Totodată, Putin nu a exclus posibilitatea că planul american să devină o bază pentru încheierea invaziei ruse.
Pe 23 noiembrie, la Geneva, a avut loc o întâlnire între delegațiile Ucrainei și SUA, în urma căreia au fost introduse modificări semnificative în plan, acesta fiind redus la 19 puncte.
Pe 15 decembrie, la Berlin, au avut loc negocieri cu participarea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, și a trimișilor speciali ai președintelui SUA — Steven Witkoff și Jared Kushner. Potrivit Bloomberg, delegația americană a declarat că părțile au reușit să ajungă la un consens în privința a aproximativ 90% dintre problemele anterior nerezolvate.
În Ucraina a fost reluat traficul rutier pe șoseaua Odesa — Reni, care fusese blocată după loviturile cu drone rusești. Anunțul a fost făcut pe 21 decembrie de adjunctul șefului Departamentului Poliției de Patrulare, Alexei Biloșițkii.
„Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele direcții, pe drumul M-15 Odesa — Reni (spre orașul București), în perimetrul localității Maiaki, au fost ridicate”, a scris Biloșițkii pe Telegram.
Anterior, Ucraina a redirecționat prin Moldova o parte din fluxurile de transport, inclusiv cele umanitare, după ce circulația pe traseul Odesa–Reni a fost oprită din cauza unui atac cu drone.
Amintim că, pe 18 decembrie, o dronă a lovit podul de peste Nistru, în apropierea satului ucrainean Maiaki, aflat la granița cu Moldova. În urma bombardamentului, o femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți.
Două puncte de trecere a frontierei de la granița dintre Moldova și Ucraina — „Palanca–Maiaki–Udobnoe” și „Tudora–Starokazacie” — și-au suspendat temporar activitatea.
Pe 19 decembrie, podul a fost din nou lovit de o dronă.
O dronă prăbușită a fost depistată în zona comunei Lerești din județul Argeș, România, pe 21 decembrie. Informația a fost raportată de portalul News.ro, cu referire la datele poliției.
Poliția județeană Argeș a transmis într-un comunicat că, în jurul orei 10:40, un bărbat de 49 de ani din comuna Lerești a sesizat oamenii legii că a depistat un aparat zburător posibil de tip dronă, prăbușit printre copaci, în timp ce participa la vânătoare într-o zonă împădurită de pe muntele Strâmtu.
Portalul News.ro scrie, cu trimitere la surse judiciare, că este o dronă de mari dimensiuni cu lăţimea de doi metri. Aparatul are ataşată o paraşută şi este intact.
Un echipaj al poliţiei a mers de urgenţă în zona indicată şi a delimitat zona în care se află aparatul de zbor, măsura fiind luată pentru a preveni orice riscuri pentru persoane sau bunuri.
Poliţia a informat instituţiile abilitate, conform competenţelor legale, pentru efectuarea cercetărilor specifice şi stabilirea naturii obiectului, precum şi a împrejurărilor în care acesta a ajuns în zona respectivă.
Sindicatul Europol a transmis că, actualmente, nu se cunoaște dacă drona are legătură cu invazia rusă din Ucraina. „Cert este că nu a fost folosită de militarii din baza NATO din zonă”, a menționat sindicatul.
Directoare Serviciilor Naționale de Informații naționale ale SUA, Tulsi Gabbard, a respins informațiile apărute presă că Federația Rusă nu ar fi renunțat la ideea de a cuceri toată Ucraina și ar plănui să stabilească controlul asupra unor părți ale Europei care în trecut au făcut parte din URSS. Un mesaj în acest sens a fost publicat pe 21 decembrie pe platforma X.
Gabbard a declarat că presa ar răspândi falsuri despre faptul că serviciile de informații ale SUA ar susține evaluările UE și NATO, potrivit cărora obiectivul Rusiei ar fi cucerirea nu doar a întregii Ucraine, ci și a Europei.
„Adevărul este că „serviciile de informații ale SUA” consideră că Rusia nici măcar nu are capacitatea de a cuceri și ocupa Ucraina, ca să nu mai vorbim de „invadare și ocupare” a Europei”, a adăugat ea.
Amintim că, în ajun, agenția de presă Reuters a scris, cu trimitere la surse, că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, urmărește în continuare să stabilească controlul asupra întregului teritoriu al Ucrainei, în pofida declarațiilor publice privind dorința de a încheia un acord de pace. În plus, structurile de informații americane ar considera, potrivit relatărilor, că Putin intenționează să restabilească controlul Rusiei asupra Letoniei, Lituaniei și Estoniei — foste republici sovietice.
Ultimul raport al serviciilor de informații, la care au făcut referire interlocutorii agenției, datează de la sfârșitul lunii septembrie 2025.
