Дарья Слободчикова | NewsMaker

Cum s-a schimbat comerțul între Moldova și Rusia după doi ani de război în Ucraina. Ce va fi mai departe?

După doi ani de război în Ucraina, relațiile comerciale și economice dintre Moldova și Rusia s-au deteriorat semnificativ. NM a studiat dinamica relațiilor în acele domenii care în mod tradițional legau Republica Moldova și Rusia și explică de ce experții califică situația actuală drept una „la punctul de jos” și  la ce să ne așteptăm în continuare.

Comerțul

Pe parcursul a doi ani, exportul de mărfuri moldovenești în Rusia a scăzut în jumătate. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Moldova a exportat în 2023 în Rusia mărfuri în valoarea de 144 de milioane de dolari, în 2021 această cifră a fost de 276 de milioane dolari, iar la sfârșitul anului 2022 – 190 milioane de dolari.

Situația este similară și în ceea ce privește importul de mărfuri din Rusia în Moldova. Dacă în 2021 importurile s-au ridicat la 1,05 miliarde USD, în 2022 – 1,1 miliarde USD, atunci în 2023 au scăzut la 321,6 milioane USD.

Este de menționat faptul că după începutul războiului din Ucraina lanțurile logistice au devenit mai complicate, iar costurile de livrare au crescut. În plus, în august 2022, Rusia a introdus embargo pentru fructele moldovenești. Ulterior, la embargo s-a renunțat parțial, astăzi exporturile sunt permise doar din regiunea transnistreană și raionul Dubăsari, inclusiv partea controlată de Chișinău. În același timp, jucătorii de pe piață spun că scăderea exporturilor agricole către Rusia a fost influențată mai puternic nu de embargo, ci de întreruperea logisticii obișnuite și, ca urmare, de creșterea costurilor de livrare.

Doi ani mai târziu, potrivit operatorilor de pe piață, aceștia continuă să caute piețe alternative și există deja rezultate preliminare pozitive. Directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct Iurie Fală a menționat pentru NM că în 2023, ponderea Rusiei în structura exporturilor moldovenești de mere era de 45% „Alte 35%  reveneau Kazahstanului, Belarusului, Uzbekistanului. 80 % dintre mere erau exportate în fostele republici sovietice. Restul de 20% au fost redirecționați către piețele UE și în Orientul Mijlociu”, a menționat Fală.

Potrivit Ministerului Agriculturii, înainte de război, 98% din merele moldovenești erau exportate în Rusia. Situația este similară și cu alte fructe. „Așadar, în 2023, doar 18% din exporturile de prune au mers către țările post-sovietice, deși până în 2021 mai mult de 60% erau exportate anume în aceste țări. Această pondere scade în fiecare an, iar tendința va continua”, a spus Fală.

Există tendințe similare pe piața de export a cireșelor și strugurilor.

Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii Vasile Șarban, într-o conversație cu NM, a remarcat că orice piață este importantă pentru export și a amintit că anterior aproape 100% dintre merele moldovenești erau trimise în Rusia. „Asta este, din păcate. Pentru că depindeam de o singură piață. Acum exportăm fructe în 17 țări”, a explicat oficialul.

Întrebat de NM dacă fermierii moldoveni au devenit independenți de piața rusă, oficialul a răspuns: „Aș vrea să cred în asta. În orice caz, fermierii nu mai vorbesc despre această problemă.” Șarban a adăugat că recent atât fermierii, cât și autoritățile au căutat piețe alternative și există zone de liber schimb în care fermierii pot exporta produse agricole.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a spus că nivelul comerțului cu Rusia a scăzut atât în ​​Moldova de pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană. „Importurile au scăzut în două domenii principale: gaze plus alte resurse energetice și îngrășăminte. Aceasta este ceea ce am achiziționat anterior din Rusia. În plus, au apărut bariere administrative în ceea ce privește exporturile, iar din 2022 a devenit incomod din punct de vedere logistic să lucrezi cu Rusia, iar producătorii noștri caută alte piețe. De exemplu, România a devenit principalul importator de struguri moldovenești”, a spus expertul.

Gaze

După începerea războiului, Moldova, cu excepția Transnistriei, a refuzat complet aprovizionarea cu gaze rusești. La sfârșitul anului 2021, Moldova a început să achiziționeze gaze din surse alternative în cantități mici.

După 24 februarie 2022, situația s-a schimbat cardinal. În octombrie 2022, Rusia, invocând probleme tehnice privind tranzitul gazelor prin Ucraina, a redus livrările de gaze către Moldova la 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi (de la aproximativ 8 milioane). Ucraina a negat prezența problemelor tehnice.

Acest volum nu a acoperit toate necesitățile Moldovei. Drept urmare, de la sfârșitul anului 2022, Moldova a renunțat complet la gazele furnizate de Gazprom. De atunci, tot volumul de gaze rusești a fost redirecționat în Transnistria, unde cea mai mare parte a acestuia este furnizată către Centrala Termică de la Cuciurgan: pe baza acestuia, stația produce energie electrică, care este utilizată pe ambele maluri ale Nistrului. Chișinăul achiziționează 80% din energia electrică consumată pe malul drept de la Moldgres.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, nu exclude însă că după încheierea sezonului de încălzire, Moldova va cumpăra din nou gaze de la Gazprom.

„După încheierea sezonului de încălzire, când volumele de gaze furnizate de Gazprom sunt suficiente pentru a acoperi consumul de pe malul drept, se vor lua decizii pur comerciale. Dacă întreprinderea de stat Energocom poate achiziționa gaze mai ieftine pe piața internațională, atunci vom cumpăra de acolo. Dacă este mai ieftin de la Gazprom, atunci este logic să cumpăram de la Gazprom”, a spus Parlicov.

Cu toate acestea, se poate observa deja cum s-a schimbat în acest timp retorica Gazprom și a Rusiei față de Moldova. În toamna lui 2021, după ce Moldova a întârziat câteva zile cu plățile, Gazprom a amenințat că va opri gazul. „Plata curentă pentru gazul din Moldova nu a fost primită. Perioada de 48 de ore de la notificarea întreruperii livrărilor din cauza neplății expiră astăzi”, a declarat atunci reprezentantul Gazprom, Serghei Kuprianov.

El a mai numit prelungirea termenului cu 48 de ore „o manifestare de bună voință și înțelegere a situației în care se pot pomeni cetățenii Moldovei”. Și a subliniat că „partea moldovenească a recunoscut pe deplin legalitatea acțiunilor Gazprom și s-a angajat să facă plăți curente” în două zile.

Până la 1 mai 2022, Moldova, conform acordului cu Gazprom, trebuia să efectueze un audit independent a datoriei istorice față de Gazprom în valoare de 700 de milioane de dolari, dar nu a avut timp să efectueze auditul și i-a cerut Gazprom să amâne termenul limită.

Un an mai târziu, în primăvara anului 2023, în baza rezultatelor unui audit, Moldova a refuzat să recunoască o datorie de 700 de milioane de dolari și s-a oferit să plătească doar 8 milioane de dolari. Totodată, reacția părții ruse a fost mult mai puțin dură decât ce din ​​toamna lui 2021. Gazprom a spus că „categoric nu este de acord cu declarațiile părții moldovenești și intenționează să continue să își apere drepturile în toate modurile posibile”. https://t.me/gazprom/1315

În plus, în toamna anului 2023, autoritățile moldovenești au transferat sistemul de transport al gazelor din țară în gestiunea Vestmoldtransgaz, deținută de Transgaz din România și BERD: anterior sistemul era administrat de Moldovatransgaz, subsidiară a Moldovagaz, al cărei acționar majoritar este Gazprom.

Migranții și transferurile bănești

Rusia a fost mult timp una dintre principalele destinații pentru migranții de muncă moldoveni. Dar nu există date exacte despre câți cetățeni moldoveni se află în Rusia. În  2021, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene anunța 354,2 mii de cetățeni moldoveni care locuiau în Rusia, iar, conform autorităților ruse, erau aproximativ 190 mii de persoane. Cele mai recente date disponibile se referă la 2022: atunci experții de la Institutul de Analiză și Prognoză Socială al Academiei de Economie și Administrație Publică din subordinea Președintelui Federației Ruse au numărat 76,6 mii de cetățeni moldoveni care locuiesc în Rusia. Mai mult, după cum reiese din analiză, numărul migranților de muncă a început să scadă din 2014 și a scăzut considerabil după pandemie: de la 270 de mii de persoane la 133 de mii.

Volumul remitențelor a crescut brusc în 2022 , când Rusia a devenit lider al acestui indicator – 442 de milioane de dolari, în timp ce în 2021 suma era de 188 de milioane de dolari, iar Rusia se poziționa pe locul patru, după Israel, Italia și Germania. În același timp, pe parcursul anului, volumul mediu al unui transfer a crescut de la 326 USD la 693 USD.

Cele mai recente date publicate sunt pentru al treilea trimestru din 2023. Din acestea rezultă că ponderea Rusiei în structura remitențelor a scăzut la 9,5%; Rusia rămâne pe locul patru în topul preferințelor migranților după Israel, Germania și Italia.

Ce urmează?

Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, consideră că situația actuală poate fi considerată cel mai jos punct al relațiilor economice dintre cele două țări. „După sfârșitul războiului, relațiile comerciale și economice cu Rusia vor rămâne, dar trebuie să ținem cont de faptul că piața UE, unde ne îndreptăm, este mai atractivă. Cerințele pieței europene sunt mai complexe decât cele ale piaței  rusești, dar prețurile sunt mai avantajoase”, spune Ioniță.

Potrivit expertului economic Victor Ciobanu, relaţiile economice dintre Republica Moldova şi Rusia vor fi pe un trend descendent până la sfârşitul războiului. „Când Rusia încheie războiul, plătește despăgubiri, răspunde în fața tribunalului, poate că atunci relațiile cu cealaltă Rusie se vor putea îmbunătăți. Acum nu văd o astfel de perspectivă. Ucraina este partea beligerantă și se află între noi și Rusia. Există logistică aici, dar cel mai important, cred că continuarea comerțului cu Rusia nu este un comme il faut”, a conchis Ciobanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: