Andrei Mardari / NewsMaker

Cum va reacționa Rusia dacă R. Moldova o să adere la UE? Maia Sandu: Așteptăm ca și opțiunile noastre să fie respectate

Maia Sandu a declarat că Republica Moldova mai are mult de muncit pentru ca să poată adera la Uniunea Europeană. Întrebată cum va reacționa Federația Rusă la faptul că Republica Moldova ar putea să adere la UE, șefa statului a menționat că este important ca dorințele Republicii Moldova să fie respectate, la fel cum țara noastră respectă dorințele altor state.

În cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău, Sandu a mai declarat că este real ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. „Foarte mult depinde de noi. Bineînțeles există provocări și riscuri externe care ne pot întârzia reformele și ne pot ține ocupați în altă parte. Mă refer la situația din regiune, pentru că dacă doamne ferește se începe un război, e foarte clar că nu vom avea parte de liniște ca să ne putem ocupa de reforma justiției, de reforma mediului, de afaceri sau de îmbunătățirea acestui mediu de afaceri. Deci, avem nevoie de liniște și pace. Foarte mult depinde de cum ne vom mișca aici, pe intern. Trebuie să construim o relație bună cu țările membre și noi asta facem”, a precizat Sandu.

Întrebată cum va reacționa Rusia în cazul în care ar începe să fie mișcări pe integrarea europeană, șefa statului a spus că este important un dialog între UE și Federația Rusă. „Este important sprijinul UE, dar așa cum am spus și anterior, noi respectăm opțiunile altor state și așteptăm ca și opțiunile noastre să fie respectate de către celelalte state. Faptul că noi vrem să avansăm nu înseamnă că nu putem avea o relație constructivă și pragmatică cu Federația Rusă. Sunt și țări membre ale UE care au această relație bună cu Rusia”, a comunicat președintele.

La întrebarea „NATO este o perspectivă pentru Republica Moldova?”, Sandu a declarat că avem scris în Constituție că suntem o țară neutră. „Nu există o asemenea inițiativă și nu prezentăm nici un pericol militar pentru nimeni. Noi ne dorim pace și vrem ca lucrurile să meargă bine”, a conchis Maia Sandu.

Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, potrivit Interfax, a declarat că răspândirea NATO în țările fostei URSS „este o chestiune de viață și moarte pentru Rusia”.

„În ultimele două decenii, poate chiar mai mult, am fost înșelați metodic și, ca urmare a acestei înșelăciuni, am ajuns într-o situație în care securitatea noastră este amenințată. Se află sub amenințare extinderea în continuare a infrastructurii politice și militare a NATO către granițele noastre”, a adăugat Peskov.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: