Andrei Mardari / NewsMaker

Cum vor răspunde cetățenii, recenzați în iulie, dacă vor uita unde au fost între 7 și 8 aprilie? Răspunsul șefiei BNS

Directorul general al Biroului Național de Statistică Oleg Cara a fost întrebat de unde ar putea ține minte cetățenii unde au fost în noaptea între 7 și 8 aprilie, dacă recenzorul va ajunge la ei în luna iulie. Oficialul a spus că dacă persoana nu și-a schimbat domiciliul „în cazul acesta întrebarea nu este complicată”. În cazul în care cetățeanul nu știe cu exactitate unde a fost în noaptea între 7 și 8 aprilie „spune reieșind din ceea ce ține minte”. „Sunt o serie de alte întrebări care ne oferă posibilitate mai exact să determinăm reședința obișnuită chiar dacă la o întrebare răspunsul nu va fi întocmai corect”, a precizat Cara. 

La recensământul populației, care se desfășoară în Republica Moldova în perioada 8 aprilie – 7 iulie, cetățenii sunt întrebați „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024?” inclusiv „Care a fost motivul absenței în această locuință?”.

În timpul unor declarații de presă din data de 12 aprilie, directorul general al Biroului Național de Statistică a fost întrebat „de unde ar putea ține minte persoana unde a fost în noaptea de 7 spre 8 aprilie dacă recenzorul ajunge la ea de exemplu în luna iulie”.

„Dacă persoana nu și-a schimbat domiciliul, în cazul acesta întrebarea nu este complicată. În cazul dacă nu știe cu exactitate, deci spune reieșind din ceea ce ține minte. Dar sunt și alte întrebări care vor ajuta să determinăm mai exact reședința persoanei. De exemplu sunt cazuri când persoanele domiciliază de obicei într-o localitate dar se deplasează la muncă fie la Chișinău, fie la Bălți, fie în alte localități și în cazul acesta chiar persoana poate să nu țină minte unde anume a fost. A fost acasă sau a fost la apartamentul pe care îl închiriază, sau la rude. (…) Lucrul acesta se va depista pe parcursul răspunsului la alte întrebări. Dacă persoana într-adevăr va spune că cea mai mare parte a locuit de exemplu la Leușeni dar are și o altă adresă la care locuiește temporar la Hâncești, unde activează, în cazul dat reședința obișnuită a persoanei va fi la Leușeni. Deci, sunt o serie de alte întrebări care ne oferă posibilitate mai exact să determinăm reședința obișnuită chiar dacă la o întrebare răspunsul nu va fi întocmai corect”, a precizat Cara.

***

Pe 8 aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până pe 7 iulie, circa 4 mii de recenzori urmează să ajungă din casă în casă pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei, precum vârstă, sex, etnie, nivelul educației, ocupația etc., dar și locuințe și condițiile de trai, precum dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire ș.a. Pentru prima data în istoria recensământului din Republica Moldova, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru a colecta datele.

În timpul recensământului, cetățenilor li se cere numărul lor de identificare (IDNP) și numărul de telefon. De ce este nevoie de acest lucru și cum ne sunt protejate datele? Detalii AICI. Cetățenii care vor refuza să participe la recensământ riscă amenzi de până la 2500 de lei. Amenzile vor fi aplicate doar „în cazuri excepționale”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a declarat pe 10 aprilie că asupra întrebărilor de la recensământ „s-a lucrat foarte mult” și a chemat cetățenii să aibă o atitudine responsabilă. Precizările au fost făcute, a menționat Recean, în contextul declarațiilor unor politicieni „care s-au făcut experți în recensământ” și care „se dau cu părerea în ceea ce privește întrebările” chestionarului. Detalii AICI. Cum și cine a alcătuit întrebările de la recensământ? Detalii AICI.

Până în seara zilei de 11 aprilie au fost recenzate circa 65 de mii de locuințe, iar în total 127 mii de persoane au completat chestionarul. Au fost și persoane care au refuzat să participe la recensământ, însă numărul lor nu este mare. Recenzorii au înregistrat și primele „provocări”, inclusiv la mânuirea dispozitivelor. Unii din ei au ajuns să-și abandoneze activitatea și au fost înlocuiți. Detalii AICI.

Recensământul este finanțat din bugetul de stat, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA care oferă BNS suport tehnic și financiar. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de EUR, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA. Acesta este cel de-al 3-lea recensământ de la declararea independenței Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un elev de 13 ani din Rusia, acuzat de „propagandă LGBT” și extremism

Poliția din Rusia a deschis dosare administrative împotriva unui elev de 13 ani pentru „propagandă LGBT” și afișarea simbolurilor extremiste, relatează Mediazona. Publicația nu menționează numele copilului și nici regiunea din care acesta provine, pentru a-i proteja identitatea. Se știe doar că este vorba despre un băiat.

Potrivit avocatului său, elevul a arătat o anumită imagine sau înregistrare video altor copii ori părinților acestora. Ulterior, aceștia au depus o plângere la poliție.

Nu a avut nicio intenție de a face propagandă, nici măcar nu știe ce înseamnă asta. A fost o glumă care, pur și simplu, a luat o turnură neașteptată. Copilul nu s-a gândit la consecințe, iar la noi sistemul s-a pus imediat în mișcare”, a explicat apărătorul.

Conform legislației ruse, răspunderea administrativă poate fi aplicată doar de la vârsta de 16 ani, astfel că dosarul deschis pe numele băiatului a fost închis. Totuși, poliția a trimis materialele către comisia pentru protecția și supravegherea minorilor.

În cele din urmă, pentru acuzația de „propagandă LGBT”, elevul a primit doar un avertisment. În ceea ce privește celălalt dosar — legat de afișarea simbolurilor extremiste — membrii comisiei au considerat că băiatul „necesită reeducare”. Mai mult, au discutat posibilitatea transferării lui într-o școală-internat destinată minorilor cu comportament delincvent.

De asemenea, băiatul, care, potrivit avocatului, este un elev foarte bun, participă la olimpiade și câștigă concursuri de creație, a fost luat în evidență ca minor cu comportament delincvent.

Avocatul a contestat în instanță deciziile comisiei pentru minori, notează Meduza.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: