Andrei Mardari/NewsMaker

Curtea Constituțională a respins sesizarea socialiștilor și comuniștilor cu privire la declararea stării de urgență în energetică

Curtea Constituțională a declarat drept inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 20 ianuarie 2022 privind declararea stării de urgență, depusă pe 24 ianuarie 2022, de Vlad Batrîncea, Vasile Bolea, Grigore Novac și Constantin Starîș, deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS).

Curtea observă că autorii sesizării nu și-au motivat sesizarea raportându-și argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale sau la alte prevederi constituționale care pot fi examinate în mod separat. Critica lor s-a bazat doar pe articole care nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Așadar, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”, se arată în concluzia Înaltei Curți.

Decizia Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Bătrîncea a criticat decizia Curții Constituționale.

Prin asemenea decizii, Înalta Curte continuă să se discrediteze și este fidelă principiului „dublelor standarde”. Or, anterior, în baza acelorași temeiuri și principii, magistrații au declarat ca fiind neconstituțională anunțarea în martie 2021 a stării de urgență pentru două luni, la inițiativa PSRM. Socialiștii sunt fermi pe poziția că declararea stării de urgență de către actuala guvernare are substrat politic și urmărește scopul de a limita drepturile cetățenilor în exprimarea propriilor opinii, în organizarea acțiunilor de protest, precum și de cenzurare a mass-media”, a menționat Bătrîncea.

Socialistul a mai scris că el și colegii săi vor continua să atenționeze societatea asupra „derapajelor de la principiile statului de drept și a normelor democratice, asupra practicilor neuniforme, admise de judecătorii Curții Constituționale”.

Amintim că deputații BCS au atacat, în data de 24 ianuarie, la Curtea Constituțională decizia Parlamentului de a institui stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 60 de zile. Potrivit acestora, de fapt s-ar fi urmărit „blocarea protestelor, monitorizarea presei și cenzurarea mass-media”.

Parlamentul a instituit stare de urgență în domeniul energetic pentru 60 de zile după ce, pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie. Companiei Moldovagaz îi lipsea suma de $25 mln pentru a achita integral avansul către Gazprom, întrucât, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova a constituit $647, în timp ce consumatorii au achitat facturile la un preț de achiziție de $450.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video

Ion Ceban anunță din nou că va iniția un referendum local. Deja cu două întrebări

Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că partidul său va propune Parlamentului inițierea unui referendum local cu două subiecte – pentru a consulta cetățenii dacă sunt de acord ca școlile să treacă în subordinea Ministerului Educației și dacă sunt de acord cu reforma administrației publice locale. În acest sens, el a cerut susținerea partidelor din Parlament, inclusiv a PAS.

„Ei pregătesc o nouă reformă. (…) Să treacă la minister școlile: școlile primare, gimnaziile și liceele, inclusiv a municipiului Chișinău, deși are statut special municipiul Chișinău. În municipiul Chișinău sunt peste 330 de instituții educaționale. (…) Mișcarea Alternativa Națională va iniția procedura de referendum. (…) Să întrebăm oamenii: ei își doresc acest lucru, ceea ce vrea PAS peste noapte? (…) MAN va propune inițierea referendumului Parlamentului Republicii Moldova. Acum vrem să vedem două subiecte. O să rog juriștii să se ocupe de acest lucru. În primul rând – așa numita reformă a administrației publice locale, mult lăudată de unii fruntași PAS. Și a doua – cu siguranță, legată de școli. (…) Pentru municipiul Chișinău, (…) am să rog juriștii să vadă, ținând cont de statutul municipiului Chișinău, organizarea unui referendum local”, a comunicat primarul.

În continuare, el a chemat „partidele din Parlament să se alăture, inclusiv PAS”.

Menționăm că nu este prima oară când edilul vorbește despre organizarea unui referendum. Pe 27 aprilie 2026, primarul Ion Ceban declara că dacă informația privind „schimbarea granițelor teritoriului municipiului Chișinău” se va adeveri, autoritățile capitalei vor propune organizarea unui referendum local. În acest sens, edilul menționa că locuitorii sunt cei care trebuie să decidă soarta amalgamării. De cealaltă parte, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, declara că deciziile de amalgamare sunt benevole, iar amalgamarea se referă la unitățile administrative de nivelul I, nu de nivelul II, orașul Chișinău fiind de nivelul II. Totodată, a precizat Buzu, anumite suburbii, adică administrații de nivelul I, pot intra în amalgamare voluntară, iar această decizie le aparține lor, „nu primarului Ceban”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: