Дарья Слободчикова / NewsMaker

Curtea Constituțională i-a cerut ministrului Nicu Popescu să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul

Curtea Constituțională i-a cerut ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul, până la soluționarea sesizării. Informația a fost confirmată de către reprezentanții instituției, pe 9 noiembrie.

Ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene i-a solicitat Curții să ofere o opinie privind ratificarea Convenției de la Istanbul, în contextul existenței unei sesizări pe rolul ei.

Curtea Constituțională i-a comunicat acestuia că, în perioada următoare, Comisia de la Veneția va emite o opinie privind Convenția de la Istanbul și ratificarea ei de către statul Republica Moldova. Mai mult, dată fiind existența sesizării menționate pe rolul Curții și având în vedere principiul loialității constituționale, Curtea i-a cerut Ministrului să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției până la soluționarea sesizării.

***

Pe 19 octombrie, deputații fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Grigore Novac și Vasile Bolea au anunțat că au depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) pentru controlul constituționalității Legii cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul. ”Scopul Convenției este altul, camuflat, și total străin convingerilor majorității cetățenilor Republicii Moldova dar cel mai important este contrar prevederilor Legii Supreme a Republicii Moldova”, a argumentat Novac.

Pe 14 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat cu voturile deputaților PAS Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, cunoscută și drept Convenția de la Istanbul. Prin ratificarea Convenției, autoritățile Republicii Moldova se angajează ca violenţa împotriva femeilor să fie pedepsită în mod corespunzător, să fie alocate resurse pentru asigurarea funcţionalităţii centrelor de criză pentru victimele violenței, linii telefonice de urgenţă care să fie disponibile 24 din 24 de ore, adăposturi pentru victimele violenţei, servicii de consiliere psihologică şi juridică, dar și alte măsuri.

Pe 20 octombrie, președinta țării Maia Sandu a promulgat legea cu privire la ratificarea Convenției. Drept urmare, mai mulți enoriași din Bălți, Fălești, Glodeni și Sîngerei ar fi expediat scrisori adresate arhiepiscopului de Bălți și Fălești Marchel, cu solicitarea de a fi scutiți de obligația de a se ruga lui Dumnezeu „pentru o astfel de conducere a țării”.

Pentru orice stat care aderă, Convenția intră în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării perioadei de trei luni de la data transmiterii documentului pentru păstrare către Secretarul general al Consiliului Europei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: