Дарья Слободчикова / NewsMaker

Curtea Constituțională i-a cerut ministrului Nicu Popescu să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul

Curtea Constituțională i-a cerut ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul, până la soluționarea sesizării. Informația a fost confirmată de către reprezentanții instituției, pe 9 noiembrie.

Ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene i-a solicitat Curții să ofere o opinie privind ratificarea Convenției de la Istanbul, în contextul existenței unei sesizări pe rolul ei.

Curtea Constituțională i-a comunicat acestuia că, în perioada următoare, Comisia de la Veneția va emite o opinie privind Convenția de la Istanbul și ratificarea ei de către statul Republica Moldova. Mai mult, dată fiind existența sesizării menționate pe rolul Curții și având în vedere principiul loialității constituționale, Curtea i-a cerut Ministrului să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției până la soluționarea sesizării.

***

Pe 19 octombrie, deputații fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Grigore Novac și Vasile Bolea au anunțat că au depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) pentru controlul constituționalității Legii cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul. ”Scopul Convenției este altul, camuflat, și total străin convingerilor majorității cetățenilor Republicii Moldova dar cel mai important este contrar prevederilor Legii Supreme a Republicii Moldova”, a argumentat Novac.

Pe 14 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat cu voturile deputaților PAS Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, cunoscută și drept Convenția de la Istanbul. Prin ratificarea Convenției, autoritățile Republicii Moldova se angajează ca violenţa împotriva femeilor să fie pedepsită în mod corespunzător, să fie alocate resurse pentru asigurarea funcţionalităţii centrelor de criză pentru victimele violenței, linii telefonice de urgenţă care să fie disponibile 24 din 24 de ore, adăposturi pentru victimele violenţei, servicii de consiliere psihologică şi juridică, dar și alte măsuri.

Pe 20 octombrie, președinta țării Maia Sandu a promulgat legea cu privire la ratificarea Convenției. Drept urmare, mai mulți enoriași din Bălți, Fălești, Glodeni și Sîngerei ar fi expediat scrisori adresate arhiepiscopului de Bălți și Fălești Marchel, cu solicitarea de a fi scutiți de obligația de a se ruga lui Dumnezeu „pentru o astfel de conducere a țării”.

Pentru orice stat care aderă, Convenția intră în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării perioadei de trei luni de la data transmiterii documentului pentru păstrare către Secretarul general al Consiliului Europei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: