În cadrul unei noi ședințe de judecată în dosarul lui Veaceslav Platon s-a reușit, iarăși, să fie audiat un singur martor – juristul Dmitrii Perebikovski, care a activat în biroul de avocați al lui Denis Ulanov. Ce (nu) a spus Perebikovski la ședința de judecată, pe cine vrea să mai audieze procurorul și de ce Platon este împotriva audierii unor martori – aflați despre toate acestea din reportajul NM.
La Judecătoria sectorului Buiucani, în cadrul căreia este examinat dosarul lui Platon, a avut loc o nouă ședință, la 29 aprilie. În cadrul acesteia, la fel ca și la cele precedente, au reușit să audieze un singur martor – juristul Perebikovski. În anii de referință, Perebikovski a activat în biroul de avocați al lui Denis Ulanov, deputat actual al Partidului „Șor”. Iar Ulanov a fost avocatul lui Ilan Șor și, la fel, a depus mărturii în instanță în dosarul lui Platon.
În timp ce depunea mărturii, Perebikovski răspundea la majoritatea întrebărilor: „Posibil”. „Astăzi totul este posibil pentru dvs. Hai, depuneți un pic de efort și amintiți-vă, cum a fost”, s-a adresat către martor procurorul Elena Ceruța. Și Ion Crețu, avocatul lui Platon, a remarcat faptul că martorul oferă răspunsuri evazive.
Însă datorită eforturilor comune ale procurorului, avocaților și judecătorilor, Perebikovski a spus, cum a început să administreze compania „Ismida Аlliance” prin procură. Această companie era vizată în raportul Kroll, prin ea fiind sustrași banii din Banca de Economii.
Martorul a mai spus că a primit procura de la Denis Ulanov și că a cumpărat o cotă în compania „Alfa-Engineering”, care deține clădirea hotelului Național.
Perebikovski nu a putut răspunde la întrebarea procurorului, cum s-a întâmplat că procura a fost întocmită în aceeași zi în care a fost înregistrată compania. Însă acesta a comunicat că nu a deschis niciun fel de conturi bancare pentru compania respectivă. Ulterior, procurorul i-a prezentat lui Perebikovski niște acte bancare cu semnătura acestuia, care sunt incluse în dosar. „Nu țin minte să le fi semnat. Însă dacă a fost semnătură și ștampilă, înseamnă că am semnat”, a spus martorul.
„Dvs. afirmați mereu că nu vă amintiți, dar dacă semnătura este a dvs., înseamnă că ați semnat. Dacă documentele vor fi expediate la expertiză și se va constata că semnătura nu este a dvs., veți spune – înseamnă că nu e a mea?”, a întrebat procurorul.
Însă martorul nu a depus declarații mai clare. Procurorul Ceruța și avocatul Crețu așa și nu au primit de la Perebikovski un răspuns la întrebarea dacă acesta a vorbit personal cu Ilan Șor. Perebikovski a confirmat faptul că Șor a fost clientul lui Denis Ulanov, dar Perebikovski „nu a putut să-și amintească” dacă a vorbit personal cu Șor. La întrebarea repetată a lui Crețu dacă Șor i-a dat anumite indicații, Perebikovski a răspuns: „Mi-a dat indicații doar domnul Ulanov”. Cu aceasta, audierile s-au încheiat.
După aceasta, procurorul a solicitat judecătorilor să includă în lista martorilor alte cinci persoane pentru a fi audiate la următoarele ședințe.
Avocatul Crețu a menționat în acest sens că majoritatea martorilor despre care vorbește procurorul „va dubla ceea ce a spus Ulanov la audieri”. Crețu a subliniat faptul că din cauza completării listei martorilor, audierile în instanță vor fi tărăgănate. Platon a fost de acord cu avocatul său. Acesta a spus că Vladimir Neagu, unul dintre martorii la care a făcut referire procurorul, a lucrat la o spălătorie auto din regiunea transnistreană. Platon a menționat că, depunând declarații mai devreme, acest martor a comunicat că „nu știe nimic”, iar pentru semnarea documentelor i s-au plătit câte 100 de dolari.
În același timp, Platon a fost de acord cu necesitatea de a-l chema în instanță pe Gheorghe Olaru, care a fost numit administrator la BEM după ce banca a fost declarată falimentară. Vorbind despre martorul Marina Marohina care, la fel, a fost menționată de procuror, Platon a spus că Marohina nu poate veni. Acesta a remarcat că Marohina este verișoara sa care acum locuiește în Marea Britanie. Totodată, Platon a pus la îndoială faptul că se va reuși audierea în instanță a Alionei Stașevscaia, despre care presa a scris anterior că ar fi „persoana de încredere a lui Platon”. Acesta a precizat că Stașevscaia se deplasează mereu între Moldova și România și va fi dificil să fie adusă în instanță chiar și cu forța.
Totuși, judecătorii au aprobat cererea procurorului. Însă magistrații au menționat că procurorul este obligat să asigure prezența martorilor la ședința de judecată. Dacă procurorul nu va putea face acest lucru, atunci martorii respectivi vor fi excluși din listă, au adăugat judecătorii. Următoarea ședință în dosarul lui Platon a fost stabilită pentru ziua de 11 mai.
***
În dosarul penal care acum este examinat la Judecătoria sectorului Buiucani, Veaceslav Platon este acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani (art. 190 și 243 ale Codului penal al RM). Potrivit versiunii inițiale a anchetei, companiile pe care Platon le controla prin oamenii săi obțineau credite negarantate pe care ulterior le returnau din mijloacele de la Banca de Economii. A fost menționată suma de aproximativ 800 milioane de lei. La 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani privațiune de libertate. La 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a lăsat în vigoare această sentință. Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare sentința de două ori. Ultima oară, CSJ a luat această decizie la începutul lunii mai 2020.
Iar la 20 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că în dosarul lui Platon se va efectua o verificare procesuală. Acesta a precizat că procuratura „a studiat faptele care anterior erau ignorate în mod intenționat” și a ajuns la concluzia că acuzația împotriva lui Platon s-a bazat pe „declarațiile false” ale lui Ilan Șor. Actualmente, la Judecătoria sectorului Buiucani este reexaminat acest dosar al lui Platon.
